1,497 matches
-
că sufletul meu, / Aleg iadul chiar de viu / Numai singur să nu fiu, / Ci să fiu cu Ileana, / Ileana Cosânzeana!" / Soarele se cobora, / La sora lui se oprea, / Mândră nuntă pregătea, / Pe Ileana și-o gatea / Cu peteală de mireasă, / Cunună de-mpărateasă, / Și rochița nețesută, / Din pietre scumpe bătută. / Apoi mândri, el și ea / La biserică mergea. / Dar când nunta se făcea, / Vai de el, amar de ea! / Candelele se stingea, / Clopotele se dogea, / Sfinții fața-și ascundea, / Preoți în genunchi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi-i îi face / Tot un pod de-argint / Tot peste pământ, / Și-n capăt de pod / Naltă mănăstire / Și-on popă de ceară / Cum nu e pe lume / Acela ne cunune. / Puternicu` soare / Cu gându-mi gândè, / Podu` să făcè, / De mân-o lua / Tot pe soră-sa, / Pă pod îmi pleca. / Soarele-mi pripè, / Popa să topè, / Dumneze mi-l lua, / Pă cer mi-l punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dreptul de a judeca legăturile pământești: "Păsăruică albă-n pene, / Mergi la maica de mă cere. / De m-a da, de nu m-a da, / Eu pe laiță m-oi culca, / Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna tăinuiește trăirile sufletești ale omului și participă la zbuciumul lăuntric: "Frunză verde măr domnesc, / Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luat la o petrecere, care care s-a dovedit a fi o nuntă. Fusesem la mai multe nunți cu părinții mei care fuseseră invitați acolo unde tatăl meu oficia cununia religioasă. De asemenea mai fusesem la nunțile unde părinții mei cununaseră mai mulți tineri. Părinții mei aveau mulți fini de botez și de cununie. Mare mi-a fost mirarea să văd că mirele și mireasa erau doi bătrânei după mine, oameni maturi de fapt, lucru ce nu mai întâlnisem până atunci
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nu mai întâlnisem până atunci. Am aflat atunci că părinții mei erau nașii acestei perechi. Mireasa era madame Cioană, soția prietenului tatălui meu care își luase viața. După mulți ani de văduvie, ea a venit la părinții mei să o cunune religios cu un om de treabă pe care îl cunoscuse între timp. In virtutea prieteniei pe care părinții mei o purtaseră soțului ei, știa că ei o vor înțelege că a făcut acest pas. În vremurile de grea încercare ce
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
studiile și a lucrat apoi pe unde a putut pentru a-și întreține viitoarea familie. La rândul lui, moș Ilie Chițu a stat mult timp ascuns, chiar și pe la noi în Tecuci, ca să scape de colectivizarea forțată. Părinții mei au cununat pe sora mai mică a lui Neculai, Vasilica, iar eu și cu mama mea am botezat-o și pe fata ei, cu numele Georgeta, numele mamei mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în testicule/ rațiunile lui seminale te prefac în destin". Actul împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic/ își balansa desaga de prăsilă/ mare cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că-i rău de boleșniță. Nu e bine să dormim sub cer liber nici ziua, nici noaptea pînă în ziua de Sf. Gheorghe, căci pînă atunci bat vînturi ce aduc tot felul de boale. Care are vreo bolnăvie, cînd se cunună să-și aducă aminte de ea, că n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
săcară. Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie în casă, că rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîne unul văduvoi. Se crede că numai dumineca și joia este bine a se cununa; dacă s-ar cununa cineva în alte zile, apoi acea căsătorie nu va fi fericită. Femeia însărcinată care cunună îi va muri pruncul. Nuna care cunună să nu fie însărcinată, căci nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. Dacă o copilă a pătimit de vreo boală și înainte de a se mărita s-a lecuit, dară nu pe deplin, apoi se crede că este bine ca, mergînd la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o scăl dătoare în care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii la biserică să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc părinții pleacă la o fîntînă cu apă. De acasă și pînă la fîntînă fac trei hore în locuri deosebite; ajunși aci, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în pernă, atît vor trăi mirii căsătoriți. După ce mireasa se suie în car ca să plece la biserică să se cunune, una îi pune pe cap o azimă *, și pe azimă, sare și un pahar cu vin; rupe după aceea din azimă și dă puțină miresei să mă nînce, asemenea și din vin să bea, apoi restul din azimă îl rupe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la cununie, e bine să ieie în fiecare car sau trăsură cîte un brăduleț, c-apoi tinerii se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai fericirea casnică. Dacă se prezintă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care face cîte-o cruce în cele patru părți, atît în afară, cît și înăuntrul casei, ca să meargă treaba bine în acea casă nouă. Se crede că mireasa care, mergînd la cununie, va lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu treci peste piciorul cuiva, că moare mamă ta. Dacă ai greșit, întoarce-te înapoi pe unde ai trecut, ca s-o scapi. Cînd mor copiii cuiva, e bine a aduna petice de la nouă case ai căror gospodari nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că una din două moare. Acela dintre miri va muri întîi a cărui lumînare de cununie se va trece mai întîi. Dacă lumînarea de la cununie se rupe, unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă lumînările nașilor; dacă lumînarea unuia e mai trecută ca a celuilalt e semn că va muri înaintea celuilalt. După ce mirii s-au cununat și se întorc de la biserică, dacă pînă acasă pierde vreunul din ei ceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă lumînările nașilor; dacă lumînarea unuia e mai trecută ca a celuilalt e semn că va muri înaintea celuilalt. După ce mirii s-au cununat și se întorc de la biserică, dacă pînă acasă pierde vreunul din ei ceva, se crede că acela va muri. Se crede că nu e bine a aprinde trei lumînări într-o odaie, căci la din contra, va muri cineva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o nuntă, caii plîng cu trei zile înainte. Cînd se cunună ginerele și mireasa și dau ocol de trei ori pe la icoane, o femeie ia din tava luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori pe la icoane, o femeie ia din tava luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc de bucate. Fetele, cînd se cunună, să aibă la sine bani, oglindă și miere de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bani, oglindă și miere de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să aibă în cizmă un cuțit și usturoi, iar mireasa să aibă o păpușă în sîn, că e bună de cuțit. Mireasa gătită de nuntă se pune să șadă pe o perină, crezîndu-se că apoi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lită într-o năframă*, crezîndu-se că la din contra, el și-ar da norocul și și-ar necurăți mîna. Cînd vin miroii* de la cununie, se aruncă peste ei grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
grîu curat, iar cînd se dezbracă de hainele cu care s-au cununat, le pun peste jug, ca să se tragă unul după altul ca boii din jug. Se crede că dacă se întorc mirii de la cununie fără să se fi cununat, nunilor nu le va merge bine în gospodărie. Mirele și mireasa, după cununie, mănîncă totdeauna un ou, ca să fie totdeauna împreună cu gîndul și fapta. A doua zi după cununie, cînd mireasa se leagă la cap, șede pe un fedeleș*, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]