10,796 matches
-
mai mare). Surpriza serii avea s-o producă ... bunica Ileana, o femeie foarte serioasă de altfel. care În asemenea situații se limita la a cânta Împreună cu Aneta sau cu Victor, doar douătrei romanțe. Aceasta s-a Îndreptat către plita cu cuptor, a luat cleștele de fier, s-a așezat pe scaun și a Început să bată ritmic cleștele de genunchi, iar acesta a pornit să scoată niște sunete metalice, care nu semănau cu nimic și cu multe altele. Cooptarea noului membru
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și când doar bărbații puternici și tineri mai ieșeau din case pentru a se Îngriji de vite și pentru a aproviziona locuințele cu cele trebuitoare traiului de zi cu zi. Copiii stăteau În casă, pe lângă sobe, În cotruțe sau după cuptor, acolo unde adesea Încăpeau să se joace și uneori să și doarmă, chiar și trei-patru frați, verișori sau vecini. Va, nu avea cu cine să se joace și ar fi trebuit să fie trist uneori, dar nu era trist și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Bunica, fără să-l alinte cu diminutive, pupături, Îmbrățișări, Îl verifica dacă mai știe Tatăl nostru și Înger, Îngerașul meu, după care Îi dădea să mănânce bunătățile acelor vremuri: colțunași cu brânză, Învârtită, răcituri, prune cu orez, plăcinte, sfeclă coaptă În cuptor, zahăr cubic sau perje afumate. Bunicu’ Ghiorghi Îi aducea uneori suplimentul sub formă de mere, gutui sau bostan copt, după care Îi spunea cu aerul unui fals moșneag gârbovit și cu vederile slăbite: Hasmațuchi, eu nu mai văd așa de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
alt grup de colegi. Ceilalți îl urmează și Corneluș rămîne singur. N-a fost invitat la întîlnirea de zece ani. Nici la celelalte. Un om prudent Grigore Cireș s-a debranșat de la rețeaua de termoficare și avea ca sursă alternativă cuptorul de la aragaz și un calorifer electric. Acesta era utilizat numai în caz de forță majoră. Omul acesta, adică Grigore, fusese un excelent croitor și declara mereu un salariu derizoriu, preferînd ca veniturile să fie degrevate de sarcini fiscale. Acum, pensia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care nevestele deja le pregăteau. O mîncărică de ceapă cu iepure... De unde iepure acuma? ne întrerupe un coleg, înghițind o enormă bucată de pîine și un linguroi de fasole. De la congelator, istețule. Nu se compară cu mielul meu, făcut la cuptor... Spanac. Piftia de cocoș de țară, cu pulpane cît piciorul de curcan, oh, oh... stropită cu un vinișor roșu. Oamenii vorbeau și mîncau ce aveau. Despre băutură nici vorbă. Erau lefteri și mîine, vineri, li se dădea salariul. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
păianjenului soarele trecea atât cât să deschidă un nasture (insecta țese, leagă juvețe, întinde capcane sub grindă). Gratii în șosetele cârpite în talpă nimic mai ermetic decât niște pași înfășurați în scutece de lână. Gratii în felia de pâine claustrofobia cuptorului încins pălea pe toate fețele. Gratii, creșteau gratii, două câte două, trei câte trei, patru câte patru, buchete de gratii împodobeau grădina. Ploua libertatea, de se rupeau norii ignorând anotimpurile; păduri de gratii creșteau până la cer. O grădină vară se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
spitalul cu doctorii lui la un loc. "De când sunt eu rezident", spui asta, de parcă ai pune limită stânga pentru vise necoapte. "Gata, nebunilor!" așa te adresezi uneori, deși nu ai voie " Gata, aveți trei ani să vă resuscitați primăvara în cuptorul cu pâine!" Ce simplu este pentru tine! Înghețarea memoriei este înghețarea inimii, doctore! Cu ce, dracu, vrei să dezgheți? Cu niște imagini sterpe, cu niște filmulețe lascive, pline de excremente gastrice, cu niște comparații de căcat? Petru își ieșise din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
luna a noua. Copile, hai să decojim memorii, până la miez poți scrijeli cu unghia, până la sâmbure vierme într-o burtă de măr, nimic mai bun decât să-ți sapi galerii prin propriile îndestulări. Amintește-ți decorul, patul, soba, laița, lăicerele, cuptorul... fotografiile aliniate într-o ramă albastră, găleata cu apă sălcie, icoana unui sfânt fără nume, calendarul plin de semne, unele negre, altele roșii. Vezi, în sobă arde foc? Patul este așternut? Țoalele sunt curate? Cine se hodinește în fotografie? Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
carton îmbrăcate cu pânză albă. Eu nu am primit niciodată un colet scris pe două coloane cu creion chimic. Mă trezeam noaptea, în tindă misterul cubului legat cu sfoară de cânepă ispitea simțirile. Le miroseam pe toate. Aroma drojdiei desfunda cuptorul cu pâine (Crăciunul venea în tingirea de cozonac), Paștele înroșea cerul (o pasăre uriașă și-a făcut cuib deasupra norilor, Dumnezeu vopsea ouă), ciocolata topită imprima ambalajele (gustul de cacao ieftină, zahărul și romul ispiteau intențiile), portocalele le mângâiam prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ursitoarele. Până nu naște una, Dumnezeu nu trage obloanele." Focul în vatră își înghițea fumul precum bolnavul de astm tusea; funinginea pe coșuri sfârâia ca o tigaie încinsă, cenușa era precum o plămadă nedospită. De atâta ploaie, s-a risipit cuptorul mătușii Maria peste colacii de pomană; mama lui Petru a dat de sufletul moartei biscuiți pătrați și lumânări stinse. Drumul către cimitir își ieșise din albie, fântânile erau pline până la ghizdea de tristeți. Sub clopotniță, moș Ion săpă groapă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
omului necredincios, eu, ca în fiecare zi, îndrăznesc cu evlavie să-ți aduc rugăciune. Preacurata mea iubire, lasă-mă să-mi plec genunchii sub icoană! Ieri a fost vremea sărutului peste spicul de grâu, astăzi în uleiul candelei ard, inima cuptor încins, sângele miroase a pâine coaptă. Lasă-mă să mă culeg piatră de râu din nisipul scoicilor și să mă întorc sub umbra ta salcie. În fiecare zi vin și mă închin ție, Dumnezeul meu cu hainele prăfuite de cretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
goi infinitatea nimicului. Singur le alungi, Petre. Refuzi să le identifici, să le aduni, să le arhivezi, să te lași sfredelit de ele fereastră, ușă, fântână. Conștiința este abatorul gândurilor. Visele, emoțiile, trezirile umplu tiparele. Ai o inimă cât un cuptor de copt pâine, foame infinită poți domoli cu 7 spice de grâu. De ce te desolidarizezi de propria disponibilitate de a te face parte? Până și vremea conștiințelor înghețate nu este plăcută lui Dumnezeu. Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
amarul din tot ceea ce sunt în tot ceea ce mă încape. Mi-e greață, nimic mai alterată decât așteptarea într-o conștiință de gară pustiită de foame. Nemărginirea în care te caut îmi este nesațul. Petre, ai un suflet cât un cuptor de pâine! Tristețea, deznădejdea, disperarea nu pot să aprindă focul. Transfigurări de duminică vreau pe chipul tău! Privește-te dimineața în oglindă și o să vezi cum visele încă îți rămân lipite de retină. Mereu vei fi altfel și mereu vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
iertați-mă fraților! 67. Pompierii au ajuns prea târziu. Flăcările au topit până și țigla acoperișurilor; cărămizile se desprindeau din zid ca niște frunze carbonizate; cenușa, făină de proastă calitate amestecată cu stropi de ploaie, se plămădea pâine; biserica, un cuptor bine încins în inima lui Dumnezeu. (La masa bogatului, firimiturile au gust de cremene, fiecare își primește porția de nisip, inima precum o clepsidră harnică numără generozitățile sfinților.) Pompierii consemnau într-un registru nimicul. Chiliile, ca niște măsele stricate, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o stare de indigestie cumplită, de suflet vomat sub gardul cimitirului, de hoit putred, de amintiri voalate, de pământ afânat sub excavatorul lui Dumnezeu. La dracu cu ciudățenia asta înaripată cuibărită pe umărul stâng! Ieri s-a ascuns într-un cuptor de locomotivă pe o linie moartă; alaltăieri, de frica procurorului, sub o limbă de ceas și-a găsit scăpare. Când îmi măsura tata spatele cu funia udă, păzitorul de la Domnul, după icoană, număra frunze uscate de busuioc. Acum, evidența cărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în casa asta de la țară și din puținul pe care-l am. Iară după ce am mîncat, mă înapoiez la han; aici îl găsesc de obicei pe hangiu, și tot aici se mai află un măcelar, un morar, doi lucrători la cuptoarele de cărămizi. Cu aceștia îmi pierd vremea prostește tot restul zilei, jucînd cărți sau dînd cu zarurile, și între noi se iscă nenumărate certuri și supărări, cu vorbe urîte și fără de sfîrșit; iară de cele mai multe ori oamenii se iau la
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
frecat la ochi și a Înțeles că se găsea taman la marginea satului căutat. Apropiindu-se de case, a adulmecat că, nu departe, se cocea pîine. A intrat, dînd binețe unei femei și rugînd-o să-i pună la uscat În cuptorul golit de pîine foile de tutun și hainele ude. Apoi, nană, io gîndesc că dumneta ai călcat, Doamne feri, Într-o urmă blăstămată de strîgă, i-a spus gazda după ce a ascultat istorisirea călătoarei. — Zău, nănucă dragă, doară n-am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
urmă blăstămată de strîgă, i-a spus gazda după ce a ascultat istorisirea călătoarei. — Zău, nănucă dragă, doară n-am fost pățîtă una ca asta! — Ba drept așe ai pățît că, ia, fă bine și șezi aci la căl dură, lîngă cuptor, că ți-oi spune ce mi s-o arătat odată și mie!... Și-i povesti cum Într-o dimineață, tot așa, Înainte de a scoate pîinea din cuptor, făcuse șapte plăcinte mari, fără umplutură, să aibă bărbatul de pus din ele
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ai pățît că, ia, fă bine și șezi aci la căl dură, lîngă cuptor, că ți-oi spune ce mi s-o arătat odată și mie!... Și-i povesti cum Într-o dimineață, tot așa, Înainte de a scoate pîinea din cuptor, făcuse șapte plăcinte mari, fără umplutură, să aibă bărbatul de pus din ele În straiță Înainte de a scoate ea pîinea, că omul tocmai se gătea s-o pornească la coasă. Plăcintele aburinde stăteau așezate una peste alta Într-un vas
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
fiindcă, iarna, dacă lovind o rangă de o piatră vedeai că fierul se frînge Însemna că e atît de frig, Încît nu se poate face nimic. Dormea toată fami lia siberianului Împreună cu slugile și cu prizonierii, Îngră mădită pe un cuptor lung. Se Înțelegeau bine pentru că nu puteau viețui unii fără ceilalți. Ba le erau date și bucurii de neîntîlnit În alte părți. La Începutul iernii, bunăoară, cînd gheața de pe Obi ajungea destul de groasă, iar stratul de omăt era Încă puțin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
3 au scăpat teferi, pentru că au avut noroc... „așa a vrut Dumnezeu”. Ei nu-și prezintă isprăvile ca pe niște fapte de eroism. Cum ar povesti cât de greu - sau de ușor e - să meargă la coasă În luna lui cuptor. Sau la pădure, unde s-au Întâlnit cu lupul. Nici nu-și dau seama prin ce au trecut cu adevărat, iar despre eroism nu știu mai nimic. Au auzit doar cuvântul. Ochiul de pictor al lui Vasile Ilucă s-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unsă decât din una uscată ca iasca. ― Dacă ne-ar puni la treabă nu ne-am Înghesui, da’ la masă bogată Îi musai să dăm ascultare gazdei - a răspuns tata Toader, apucându-se să mănânce din tochitura atunci „sculată de pe cuptor”, cum a prezentat-o soția lui Petrică. ― Asta-i drept, dar omul gospodar mai pune mâna și pe ulcica ceea cu vinișor, că altfel treaba i făcută doar pe jumătate - a apreciat Petrică. ― Apoi tocmai despre asta am să vă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dora într-o clipă de luciditate. Fii liniștită, îmi este credincios și este mut săracul de el de atunci, de când l-au snopit rușii în bătăi. * * * Casa este mare, gospodărească, cu o împărțire obișnuită pentru locuințele țărănești din Bucovina. Un cuptor enorm ocupă toată tinda, focul este întreținut cu lobde mari de lemn și căldura lui se răspândește spre pereții tuturor camerelor, așa cum nu întârzie Dragoș să precizeze cu o notă de ironie : Avem o adevărată încălzire centrală ! Vocea îi tremură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de ora nouă", confirmă minusculul cadran al ceasului ei. Casa este animată de zgomote pașnice și parfumul de pâine proaspătă și de cafea sunt îmbietoare. Bună dimineața, o întâmpină voioasă Ștefana, vă invit la masă; tocmai am scos plăcintele din cuptor. Dragoș trebuie să pice dintr-o clipă în alta. A tras o fugă, sau mai curând Murgu a tras un galop, până la Ciprian ; spunea că mai au niște treburi de aranjat pentru călătoria dumneavoastră. Andrei a telefonat să se intereseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
depășită. Da, dar dumneavoastră sunteți o doamnă și, în plus, din Franța, pe când eu sunt o femeie dintr-un fund de țară. Lasă-te de complexe, Ștefano ! Hai, vii cu noi ? Aș veni cu mare plăcere, dar am pâinea în cuptor și gâsca la fiert. Duceți-vă ! Duceți-vă ! Vă aștept la masa de prânz. O să-i telefonez și lui Ciprian să vină cu Lucreția. Dar trebuie să-i dăm doamnei Dora, adică Dorei, niște încălțări potrivite pentru drumurile și zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]