6,927 matches
-
se facă apel la voința pacientului de a depune un efort susținut pentru a se vindeca sau pentru a se adapta situației prezente. CURĂ (< fr. cure, cf. lat. cura - îngrijire) - Perioadă mai lungă de tratare a unei boli în vederea vindecării. Cura poate fi utilizată ca metodă de tratament în servicii specializate sau stațiuni balneo-climaterice unde, pe lângă băile de soare, se pot efectua și băi cu ape termale. D DEBILITATE (< fr. débilité, cf. lat. debilitas, -atis - infirmitate, slăbiciune; engl. debility) - Stare anormală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
categorii principale de nevroze: de travestire sau conversiune, de anxietate sau de teamă, de compulsiune sau obsesională. Tratamentul nevrozelor are la bază două categorii de elemente: a) nefarmacologice, reprezentate de fizioterapie, psihoterapie și balneoterapie, care cuprind, pe lângă mijloacele specifice ale curei balneare, și diferite proceduri fizioterapeutice, masajul și kinetoterapia; b) farmacologice, tratamentul trebuind să fie recomandat și supravegheat de cadrele medicale. NICTEMER (< fr. nycthémère, cf. gr. nyx - noapte, hemera - zi) - Interval de timp de 24 de ore (o zi și o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai ușor durerile, bolnavii iau de cele mai multe ori poziții antalgice, care favorizează aderențele pleurale. Odată cu resorbția lichidului și reducerea durerii, se instituie programul de reeducare respiratorie. Precocitatea introducerii programului depinde de evoluția bolii. În acest sens, se urmărește: adoptarea unei cure de poziție adecvate (decubit lateral pe partea sănătoasă), pentru prevenirea formării aderențelor; facilitarea alunecării pleurelor prin grăbirea resorbției lichidului; reexpansionarea pulmonului colabat; pe cât posibil, asigurarea funcționabilității diafragmei în limite normale; îmbunătățirea mobilității cutiei toracice; asigurarea unei stări generale bune a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unele dintre cele mai aprige certuri ale lor se iscau În urma Întrebărilor lui despre scaunele Linei. Cât despre relațiile sexuale, acestea avuseseră loc, dar În nici un caz de curând. În ultimele cinci luni Lina se plânsese de afecțiuni imaginare, preferând curele naturiste ale soțului ei avansurilor sale amoroase. Zizmo, la rândul lui, nutrea diferite credințe, aducând a yoga, despre beneficiile mentale ale retenției de spermă, așa că era dispus să aștepte până când soției sale Îi revenea vitalitatea. Casa era segregată sexual, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spuse Milton. Hai să mâncăm chiar acum un Hercules. ― Nu mănânc carne, spuse Capitolul Unsprezece. Cum pot să conduc afacerea dacă nu mănânc carne? ― M-am gândit să introduc și localuri cu salată, spuse Milton. O mulțime de oameni țin cură de slăbire În zilele noastre. ― Bună idee! ― Da? Așa crezi? Păi, atunci ăsta poate să fie departamentul tău. Milton Îi trase un cot Capitolului Unsprezece, glumind: ― Poți să Începi ca vicepreședinte, responsabil cu salatele. S-au dus cu mașina la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
făcea fără să vrea, ici, colo, pentru că devenise un automatism. I se Întîmpla să fie interesat fără nici un motiv de un ins care se plimba, Încercînd să-i ghicească profesia, situația familiei, genul de viață dus cînd nu era la cură. Nu era ușor. După cîteva zile sau cîteva ore, fiecare se integra În micul cerc. Cele mai multe priviri aveau aceeași seninătate plată, mai puțin bolnavii, pe care Îi recunoșteai după corpul deformat, după mers, dar mai ales după un amestec de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
existență, În cartiere diferite din Paris, din orașe de provincie sau din Bruxeles, Amsterdam, Roma sau Philadelphia. Aparțineau anumitor medii, care aveau regulile, tabuurile și formulele lor de recunoaștere. Unii erau bogați, alții, săraci. Erau și unii foarte bolnavi, cărora cura le lungea boala, și alții cărora le permitea s-o ducă mai ușor În restul anului. Aici toți erau bolnavi. Pentru Maigret, totul Începuse cît se poate de banal, Într-o seară pe cînd cinau la familia Pardon. Doamna Pardon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
niciodată piciorul acolo, deși m-am născut la mai puțin de cincizeci de kilometri, lîngă Moulins. Pe vremea aceea nu avea toată lumea automobil. — Apropo, soția ta și-a luat permisul? Chiar ne-am cumpărat și o mașinuță! — Cred că o cură la Vichy ți-ar face cel mai mare bine. O curățare serioasă a organismului. Aproape că-i veni să izbucnească În rîs văzînd expresia de pe fața comisarului. — O cură? — CÎteva pahare cu apă pe zi. Nu cred că medicul specialist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
permisul? Chiar ne-am cumpărat și o mașinuță! — Cred că o cură la Vichy ți-ar face cel mai mare bine. O curățare serioasă a organismului. Aproape că-i veni să izbucnească În rîs văzînd expresia de pe fața comisarului. — O cură? — CÎteva pahare cu apă pe zi. Nu cred că medicul specialist Îți va prescrie băi de nămol sau gazoase, mecanoterapie și tot tacîmul. Nu ești bolnav. Douăzeci și una de zile de existență regulată, fără griji... Fără bere, fără vin, fără mîncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
soției sale un zîmbet liniștitor, dar nu vorbi de boală În casa familiei Pardon. Abia pe strada Popincourt, mergând la braț, Maigret murmură, ca și cum ar fi fost vorba de un lucru fără importanță: — Ne vom petrece vacanța la Vichy. — Faci cura? — Dacă tot mă duc! replică el ironic. Nu sînt bolnav. Ba chiar s-ar părea că sînt extraordinar de sănătos. De aceea sînt trimis să beau apă... Simptomele nu apăruseră brusc la vizita făcută soților Pardon. De un timp, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
jumătate de oră, veți bea un pahar cu apă, cît mai caldă posibil. După-amiaza, pe la cinci, veți face la fel la izvorul Chomel. Să nu vă mirați dacă, a doua zi, vă veți simți puțin ostenit. E efectul trecător al curei. De altfel, atunci ne și revedem. Toate astea erau deja departe acum. Atunci era doar un novice, care confunda izvoarele. Acum Însă urma temeinic cura, ca miile, zecile de mii de bărbați și de femei pe care Îi Întîlnea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
fiecare bărbat și femeie așteptînd momentul să-și bea a doua, a treia sau a patra doză. Ca și ceilalți, cumpărase un pahar gradat, iar doamna Maigret inistase să aibă și ea unul. Doar n-ai să urmezi și tu cura? — De ce nu? Ce risc? Am citit În pliante că apele slăbesc. Paharele erau acoperite de o Îmbrăcăminte din paie Împletite, și doamna Maigret le purta pe amîndouă agățate peste piept, așa cum poartă turiștii binoclul. Nu se mai plimbaseră niciodată atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
toate evenimentele locale. Citea chiar anunțurile mortuare și mica publicitate. — Vilă, trei camere, baie, tot confortul, stare excelentă, vedere liberă spre... — Vrei să cumperi o vilă? — Nu, dar e interesant. Mă Întreb dacă cei care vin În mod obișnuit la cură țin neapărat să aibă o vilă a lor, unde să petreacă o lună pe an, sau dacă cei ieșiți la pensie, de la Paris sau din alte părți, vor... Se Îmbrăcau pe rînd, și patronul nu scăpa prilejul să-i salute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
de vin Începută, cu o etichetă pe care scria numele clientului. Soții Maigret nu aveau. — Ți-a interzis să bei vin? — Nu categoric. Dar, cît stau aici... Doamnei Maigret nu-i venea să creadă că devenise un adept conștiincios al curei și Își păstra și buna dispoziție. Făceau o scurtă siestă, apoi programul obișnuit, de cealaltă parte a orașului de data aceasta, străzile comerciale, magazinele, mulțimea În care se pierdeau mereu unul de altul pe trotuar. — Ai remarcat ce mulți pedichiuriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
eram vecini. A avut timp să-și scoată șalul, pălăria, să intre În salon, În stînga coridorului... Cu ce-a fost ucisă? — A fost sugrumată. Ieri-dimineață, locatarii s-au mirat că nu aud zgomot la parter și... — Nu venise la cură? — Locuiește tot timpul la Vichy. E proprietara casei și Închiriază camerele de la primul etaj. Maigret nu se ridicase din fotoliu, și soția lui știa ce efort mare făcea. — Crezi că a fost omorîtă pentru jaf? — Asasinul a scotocit peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
joc, astfel Încît... — Ai sosit ieri? — Da, de la Clermont-Ferrand, Împreună cu doi dintre oamenii mei, printre care tînărul Dicelle, cel care v-a adus din stradă. Nu știam dacă să vă chem sau nu. Mi-am zis că ați venit la cură, nu ca să ne dați o mînă de ajutor. De altfel, știam că, dacă acest caz v-ar fi interesat, veți... Maigret chiar că devenea morocănos. — Asasinul și-a jefuit victima? bombăni el. — Nici vorbă. — O crimă pasională? — Puțin probabil. Spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
și răspunse, fără ca ea să știe dacă era sau nu o glumă: — Sută la sută! La Nisa, găseai o populație care venea și pleca, sucursale ale magazinelor din Paris, cîteva cazinouri. La Vichy, zeci de mii de bolnavi veniți la cură se schimbau la fiecare douăzeci și una de zile și găseai aceleași magazine, trei cazinouri și o duzină de cinematografe. În alte părți, ar fi fost cunoscută, lumea s-ar fi ocupat de ea, i-ar fi fost urmărite toate gesturile. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
respecta ca și cum i-ar fi fost impusă. Ai fi putut spune că fiecare anchetă de la Paris avea ritmul ei, momentele de pauză din anumite cafenele și braserii, miresmele și lumina ei. Aici se simțea mai mult În vacanță decît la cură și moartea domnișoarei În lila se Înscria pe un fond de viață leneșă. Seara trecută, ca de fiecare dată, făcuseră turul parcului, unde cîteva sute de oameni trecuseră de la umbră la lumina globurilor mate. Era ora teatrelor, cazinourilor, cinematografelor. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
de a dezlega misterul crimei din strada Bourbonnais? Se pare că a fost recunoscut În preajma casei unde a avut loc asasinatul și chiar a luat legătura cu simpaticul comisar Lecoeur, șeful Poliției Judiciare din Clermont-Ferrand, care conduce ancheta. Va Învinge cura sau... Aruncă ziarul, fără furie, pentru că era obișnuit cu astfel de articole, și, dînd din umeri, se uită fără țintă pe fereastră. PÎnă la nouă, toate gesturile lui semănară perfect cu cele făcute În fiecare dimineață, iar cînd doamna Maigret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
prăpădise, ea Îl ajutase În prăvălia de pe bulevardul Batignolles, după care se retrăsese Într-un mic apartament din strada Lamarck. — N-am ce să-i reproșez, spunea ea despre Hélène Lange, doar că nu era prea vorbăreață. Soții Maleski urmau cura la Vichy de patru ani. În primul an, stătuseră la hotel, și În cursul plimbărilor zăriseră un anunț despre o cameră de Închiriat pe strada Bourbonnais. Se interesaseră de preț și reținuseră camera pentru vara următoare. Era a treia vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
aici, Întîlnim aceiași oameni de două-trei ori pe zi și fețele lor ne-au devenit familiare. Dar abia astăzi, din cauza fotografiei din ziar, acest apucat a fost sigur că mă recunoaște și m-a oprit. Iar asta este prima noastră cură, probabil singura. Dacă ne-am Întoarce la anul, vom revedea o parte dintre cei de acum. Cineva a venit, ca noi, pentru prima dată la Vichy. A făcut ca toată lumea, medic, consult, analize, și i s-a stabilit programul, numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
L” brodată cu fir de argint. Pe trotuar nu se vedea nici un polițist. Parcă nu mai era nici cu o zi Înainte? Nu fusese atent. În fond, nu era treaba lui. Aici era doar un amator, o persoană venită la cură. CÎnd să apese pe butonul soneriei, observă că ușa vopsită În alb era deschisă. O Împinse și zări o fetișcană, de nici șaisprezece ani, care spăla cu o cîrpă umedă podeaua coridorului. Purta o rochie atît de scurtă, Încît, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
mergînd În umbra copacilor. Unii dintre ei, ca și cei de pe malul rîului, erau esențe rare, din America, India, Japonia, și purtau un nume latinesc și unul franțuzesc pe o placă de metal. Mulți fuseseră trimiși drept recunoștință pentru o cură la Vishy făcută de șefi ai unor state de care nu-și mai amintea nimeni, de maharajahi sau de mici prinți orientali. Nu se opriră aproape deloc În fața jucătorilor de bile. Doamna Maigret nu-și Întreba niciodată soțul Încotro se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
o femeie tînără. Dar sora, Francine, care locuia atunci În același oraș, pretindea că nu știa nimic. Citea carte după carte, se uita la televizor, făcea piața, menajul, se plimba la umbra copacilor din parc, ca și cei veniți la cură, fără să vorbească cu nimeni, și asculta fanfara În fața chioșcului, privind În gol. Toate astea Îl derutau. În cursul carierei, cunoscuse ființe, bărbați sau femei, ținînd cu Îndîrjire la libertatea lor. Întîlnise maniaci care, retrași din lume, se ascundeau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Urcaseră În mașină și mergeau spre ieșirea din cimitir. Voi pune pe cineva s-o supravegheze cît mai discret posibil, deși, la hotel, e aproape imposibil. Unde vreți să vă las? — Undeva lîngă parc. — Adevărat că ați venit aici la cură... Nu știu de ce nu pot să mă obișnuiesc cu gîndul ăsta. La Început, crezuse că soția lui nu sosise, pentru că nu o văzuse pe scaun. Se obișnuiseră atît de mult să fie În fiecare zi În același loc, Încît rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]