1,765 matches
-
ale societății rom(nești la mijloc de veac XIX, care erau generate (n bună măsură de colaborarea dintre "inamicii din afară", interesați să dreneze (n propriul interes bogățiile rom(nești spre alte zone, cu complicitatea "inamicilor dinăuntru", alogeni stabiliți de cur(nd pe păm(nt rom(nesc ș( care puteau servi drept coadă de topor pentru ceilalți. Răul cel mare al societății rom(nești era dat tocmai de lipsa (slăbiciunea) unei clase de mijloc autohtone. Boierii formau aristocrația rom(nă ce
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fondul uno r a stfel de evoluții, băncile au fost nevoite să și regândească strategiile, să și schimbe rolul de simplu distribuitor de credite și să se reorienteze că tre activitățile de servicii fi nanciare, înfruntând, totodată, o puternică con cur ență internațională. Intensitatea și extensiunea în creștere ale flu xur ilor globale de capi tal financiar, alături de tendința către libera liz area piețelor financiare naționale, absența controalelor naționale asupra capitalului și trecerea la cursurile de schimb flotante sugerează o schimb
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un declin brusc al fluxurilor de capital către pie țel e emergente în perioada declanșă Wor v cators rii crizelor financiare din Asia și Rusia (1997 - 1998), dar și în Argentina (2001). Deși fluxurile nete de capital către țările în cur s de dezvoltare au cres cut în ultimii ani, capitalul privat nu a ajuns , î n toate aceste țări, în mod egal. Unele țări au primit fluxuri majore de investiții, în timp ce altele, foarte puțin. În timp ce volumul fluxurilor de capital către
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ușor și rapi d, dinspre sursele de capital spre locul în care acesta este solicitat. Investitor ii care doresc să obțină venituri mai mari de pe urma investițiilor lor încearcă să investească în titlurile de pe piețele emergente și în alte economii în cur s d e dezvoltare, în care ve nitul marginal al capitalului este mai ridicat. Aș a cum am observat deja, procesul de integrare financiară generează bene fic ii pentru întreaga economi e. Acest tip de flux de capital se reflectă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este mai ridicat. Aș a cum am observat deja, procesul de integrare financiară generează bene fic ii pentru întreaga economi e. Acest tip de flux de capital se reflectă în de ficitele contului curent, întâlnite, de obicei, în cadrul economiilor în cur s de dezvoltare. Odată cu intensificarea procesului de integrare financiară, au loc in trări masive de fluxuri de capital, fapt ce sub lin iază profunzimea și comple xitatea piețelor financiare interne. Fluxurile fin anciare internaționale orientate către aceste țări, chiar dacă în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bruște în dori nța de a risca a investitorilor. În al doilea rând, globalizarea financiară poate duce la crize și dacă există imperfecțiuni, pe piețele financiare int ern aționale. Imperfecțiunile de pe piețele financiare internaționale pot genera reacții de turmă, ata cur i speculative și prăbușiri. Imperfecțiunile de pe piețele internaționale de capital pot duce la crize, chiar și în țările cu principii bine stabilite. Fundamentele macroeconomice și financiare solide constituie factorul-cheie în reducerea probabilității crizelor și contagiuni i, dar și în gestionarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
unde investitorul manifestă interes de du rat ă. Între investițiile străine directe și cele de portofo liu , pot fi eviden țiate și diverse legături. Astfel , prin inte rme diul legăturilor în amonte și în aval, investițiile străine directe pot în cur aja crearea de companii locale, care pot recurge la investițiile străine de portofoliu pentru a-și fi nanța expansiunea. Pe de altă parte, investiții le de portofoliu pot încuraja dezvoltarea piețelor de capital locale, ce ajut ă, ulterior, la atragerea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
miliarde dolari, î n 2 007, față de anul 2006, în aceste regiuni, s a înregistrat aproape jumătate din totalul flux uri lor. Împrumuturile bancare și emisiunile de obligați uni se concentrează în doar câteva dintre cele mai mari țări în cur s d e dezvoltare, cu economii stabile. Peste jumătate din emisiunile de obligațiuni și angajarea de îm prumuturi sindicalizate s-a concentrat în cinci țări, în 2007 (90 % din acestea s au înregistrat în 20 țări) (tabelul nr. 3.8
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
beneficii, cât și riscuri, ace stea din urmă fiind principala cauză a apariției crizelor financiare internaționale. În acest context, un rol important le revine guvernelor care pot maximiz a b eneficiile procesului de globalizare financiară, dar pot minimiza și ris cur ile acestui proces. Deși adeseori, pecial derivatele, care asigură atât protecția împotriva riscurilor, dar, mai ales, suportul pentru operațiuni finan cia re cu un profit mare; globalizarea financiară sau globalizarea pieței de capital a devenit una dintre cele mai proeminente
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
decât cea observată de mine în 2010. Rromii din rând nu se autocenzurează pentru eveniment, vorbesc și râd tare, fericiți că sunt împreună : „Geto, fă, dacă stai aici toată noaptea, ți se mai iartă din păcatele alea de la dat cu curul. Să mor io în noaptea asta dacă tu stai până la capăt, Getooo, nebună mai ești !”. O altă femeie din grup regretă că „nu am luat și eu copilul cu mine, ajungeam imediat la raclă”. Rromii sunt admirabil organizați pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cizelat așa, de oricine. Știu că par infatuat, dar asta e doar o reacție la pupincurismul altora. Mai bine mitocan decât pupincurist. De-aia am avut întotdeauna probleme cu șefii sau cu profesorii. În loc să-i măgulesc, să le suflu în cur, io îi băgam pur și simplu în mă-sa. Acum, în spital, nu am spus decât doctorului că am scris ceva la viața mea, ca să fiu infatuat până la capăt. Care viață? I-am dat chiar și o dedicație doctorului. Colegilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
doamna Aduța, ce să ne mai dăm pe după cireș. Toți - și mai ales Marian - ne simțeam datori să comentăm, să nu lăsăm dubii asupra virilității noastre. Mi se scula de nu se putea când o vedeam cum înfige acul în curul lui Marian, apoi abia așteptam să-i simt mâna care îmi tatona pielea fundului ciuruit de înțepături. Avea mâinile calde, catifelate. Pe mine mă tachina că mă droghez. Mă bănuia că am față de drogat. Eram suspect, diferit. Și diferența asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cel mai bun combustibil pentru scris. Vidul care trebuie mereu populat. Și-mi auzeam prietenii din liceu, din copilărie. Și totul era așa de real, că uneori mi se făcea frică. Mă detașasem suficient încât să mă doară fix în cur de toți. Scriam noaptea în sala de mese prin bunăvoința personalului. Pereții albaștri și o fotografie cu băile de la Govora compuneau peisajul sumar. Era cald. Calorifere care duduiau. Cald. Foarte cald. Vorba lui Danny de Vito, dacă scuipai pe cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
îmi atrag atenția că adesea folosesc tot felul de expresii mai mult sau mai puțin științifice, care, zic ei, pot fi rod al unui complex cultural ce mă roade, dar explicația e mai simplă. Toate astea sunt expresia durerii în cur față de celălalt, a indiferenței față de celălalt, pe care încep să o simt și de care încerc totuși să scap. Neutralitate, detașare, adică să ți se rupă-n paișpe. Altă dată, Marian povestea despre prietenul lui Șarpe, care dădea excepțional cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
urechi. Sunete lovite de perete. Mă aflam după operație și auzul începea să revină. Eram tare, acum puteam merge singur la baie. Așa mă lăudam celor care mă vizitau. Capeți un umor negru fără de care nu poți supraviețui. Te-ai cur la fript. Singura formă de rezistență. Să te iei tu la preț de matineu. Ciudat. Atunci de ce nu suport să mă trateze așa alții? Asta e întrebarea. Ce povestește Marian aud ceva mai clar. Sau refac. Recompun. Nu știu dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și îmi făcuse o cronică la futu-i mă-sa. Îl loviseră pe el la ficați. Cartea mea era pretext într-o dispută. Nici nu mai conta textul în sine. Hai să mă dau mare, să mă pup singur în cur. Spuseseră ăștia tineri că io nu am luat niciodată un premiu, deși sunt atâția veleitari care au o sacoșă de premii prin debara. Nu luasem. Din clasa a VII-a nu mai avusesem un premiu. Coroniță și alte prostii. Scrisesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
involuntar. Ca și cum durerea aia a mea ar fi fost ceva firesc. Să te gândești la cu totul altceva. Așa îmi spuseseră și la anestezie, înainte de operație. La ceva frumos. Că ăsta e remediul. Când mi-au înfipt acul ăla în cur mi-au zis. M-era absolut imposibiul. Singurele gânduri care îmi treceau prin minte la ora aia erau că anestezicele pe care ei le băgau în mine erau absolut ineficiente și că o să adorm în vecii vecilor. Că sunt imun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
preț pe un kil de carne. Un litru de ulei. Ceva serios. Un puști proxenet de la 15 ani mai era în bloc. Un handicapat de vreo 150 de kile, plus mă-sa cam de același calibru. Vara se opărea la cur și mergea crăcănat, ca o rață, să nu-și frece dureros bucile. Probabil era carne vie între cracii ei. Nici nu vreau să-mi închipui. Să-ți freci bucile și să ia foc, să scapere. Nu aveam contacte. Găzdoii mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu i-am băgat în seamă. Cantitate neglijabilă. Nu i-am salutat. De-aia vă ziceam că sunt ceva mai mitocan. Și ei, poate pe bună dreptate, s-au bășicat, ce faci, bâââââî, pletosule, nici hai noroc, nici ’te-n cur pe mă-ta, nu ți-e puțin rușine obrazului? Era mai pe seară și oamenii se cinstiseră, erau deja puțintel trotilați. Puteam deduce asta fără efort, din împleticelile consecvente ale limbii. Necazuri cu pronunțarea consoanelor. E drept că și io
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
flegmă în palmă tăiată cu latul celeilalte palme. Flegma care se oprește pe pieptul lui Măslină. Acolo unde sare, acolo, în partea aceea trebuie că e piatra ascunsă. Acolo trebuie să ghicești. Măslină care înjură. Ardi-te-ar gazu’! Futu-te-n cur pe unde bei apă! Înainte să pleci la drum, încerci să faci o praștie. O praștie e ușor de făcut. O pereche veche de bocanci plini de praf pe care îi scuturi. Piele scofâlcită. Riduri umplute de praf. Praf care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
peste cătină, măceșe. Piatra nu avansează. Mergem pe islaz. Teren prost, denivelat. E unul cu caprele. Îl alungăm p-ăla cu caprele lui d-acolo. L-a mințit Jderilă că, dacă vrea să se facă căprar, trebuie să fută-n cur niște capre. Așa trebuie. Dacă vrea. E mare islazul, are unde să se ducă. Mai ales de aici, de sus, lumea se vede cu totul altfel. România. Capeți dreptul să pronunți cuvântul. Se vede până departe. Un râu. Maluri rupte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Capeți dreptul să pronunți cuvântul. Se vede până departe. Un râu. Maluri rupte, călcate în picioare. O să înveți, o să mergi la facultate, undeva departe de aici, nici nu se vede locul acela. Unde oamenii se ocupă cu fututul caprelor în cur. Cică e o explicație. Că mâna de cioban, muncită, cu șanțuri, piei rupte, bătucite de cine știe ce ciomag e mai puțin tentantă decât o capră. Să faci terenul. Să ocupi un teritoriu. Să te înstăpânești peste el. Al tău. Dreptul primului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
anul I, când era băiat cuminte și mergea la concerte la Ateneu, îl plângea pe Ceaușescu. Cum dracu’ a trecut în tabăra ailaltă? De fapt, dacă stai să te gândești, convertirea nu e ceva ciudat. Fusese învățat să pupe în cur pe toată lumea. Și acum doar schimbase proprietarul bucilor. Constantă a rămas numai nevoia de stăpân. Copil de pensionari cu tabieturi rigide. Acum i se pare mare om Berceanu. Îmi urla mie, ce criticii tăi, știi că io ieri am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
uram pe ăia, îi descriam pentru că îi uram. Dracu’ știe ce fel de sentimente am și față de Miruna, pentru că uite, chiar acum, când o văd cum se fâțâie la masă, simt o nevoie extraordinară să-i bag un deget în cur. A fost cu prietenul ei la Poiana Brașov. Dar acuma vii la mine nu-i așa, ăla lucrează. Vii, ei, asta e tot ce contează. Ăluia ce i-ai spus? Că dormi la Corina? Lasă-l să lucreze. Omul n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un tip care crește porumbei pe balcon. Pe lângă stolul lui, are și un stol de porumbei. Ăsta probabil n-are serviciu, pentru că îl văd mai mereu pe balcon, cum sărută porumbeii în cioc, îi gâdilă sub aripi, le suflă în cur. N-are serviciu ziceam, dar mustață are. Cam toți din cartierul ăsta de țărani urbanizați la apelul de seară au mustață. Îi comunic constatarea asta Mirunei, care lângă mine, în pat, râde de se strică. Uite, ea nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]