KorAP: Find »[drukola/base=cur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...68 >

1,689 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601

Îți bagi nasurile, care În cazul tău sînt multe, Într-o grămadă de probleme care nu te privesc. Semn rău... Ce șmecherie ai Învîrtit cu măicuțele? Te bucuri de vreuna din ele? CÎt mai cer la ora asta? — Eu respect cururile altora, domnule inspector, mai ales dacă stau sub claustrare. Poate că, dacă și dumneata ai prefera să faci la fel, ai economisi o țîră din penicilină și ai sta mai bine cu burta. Fumero slobozi un rîs ticăloșit de mînie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
Fermín, care, din respect față de starea mea de sănătate și față de condiția mea de mire, Îmi cedase locul din față, stătea pe bancheta din spate cu Rociíto, căreia Îi cîntărea farmecele cu o deosebită plăcere. — Că bună mai ești, Rociíto. Curul ăsta muntenesc al tău e apocalipsa după Botticelli. — Vai, dom’ Fermín, de cînd ți-ai tras iubită m-ai uitat și m-ai lăsat baltă, pungașule. Rociíto, tu ești cît mai multe femei laolaltă, iar eu sînt cu monogamia. — Puah

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618

oarecum amuzant, nu? Adică, oamenii se dau peste cap Încercând să fie drăguți cu tine, am reușit să spun, prea tulburată de privirea lui ca să gândesc clar. —O, hai, Bette, amândoi știm că nu e deloc așa. Mă pupă În cur pentru că au nevoie de mine, nu pentru că ar ști ceva despre mine sau m-ar plăcea ca persoană. Am un termen de garanție foarte scurt În ceea ce privește respectul și cât de plăcut sunt - mai exact, cele câteva minute dintre momentul În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
lasă-i să intre. Anthony, care fusese până atunci surprinzător de Împăciuitor și non-agresiv, păru Îngrozit de această Întorsătură și Începu să-și apere părerea. —Frate, sunt optzeci de oameni, ce mă-sa. Nu-mi pasă câți bani au, e curul meu la mijloc dacă... — Am spus să-i lași să intre. Eliberează oricâte mese e nevoie și dă-le tot ce vor. Acum. Și cu asta, Sammy se mai uită o ultimă oară la mine și intră pe ușă, lăsându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280

iasă bine, iar noi rău. Comuniștilor le place să fie bruscați. Vor înghiți orice cantitate de rahat, vor zâmbi ca și cum ar fi file de somon și vor cere încă o tură. Vor întoarce celălalt obraz, apoi te vor mușca de cur. Ca acei pachucos de pe platoul 23. Golani în costume zoot care și-au făcut rost de carnete de sindicalist, de autorizația să le facă mizerii altora și să creadă că rahatul lor nu pute. Oare am eu dreptate sau Eleanor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
cu toți, deși mă îndoiesc să se fi înjosit cu unul de teapa voastră. Dar cu prietenul tău din CASL, Chaz Minear, e cu totul altă poveste. N-a fost și el acolo să se-nfrupte dintr-o gaură de cur mexican? Benavides se apropie de Dudley. Mal se scutură din amorțeală și îl împinse la perete, văzând în minte lame de ras la gâtul unei fete. Benavides țipă: — Puto ăla și-a cumpărat băieți de la o agenție, nu ne-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
te fuți cu bărbați bogați. Corect, Fräulein? Sau cu bărbați puternici, ca Kempflerr. Întotdeauna revii la povestea aia, pentru că e ceva foarte urât și te excită foarte tare. Lovitură fatală. Mal simți că jocul lui îl trădează. — Ți-am salvat curul ăla al tău de fată bogată. L-am ucis pe omul care te transformase într-o curvă. Ți-am oferit un cămin. Celeste zâmbi - dezlipirea standard a unor buze subțiri de pe o dantură perfectă. — L-ai ucis pe Kempflerr ca să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Lagoon. Poți vorbi cu mine acum sau te arestez pentru că ai atacat un polițist în exercițiul funcțiunii. Tu decizi. Duarte își scutură mâna încătușată. Danny îi zise: — Iei de la doi la cinci ani. Minimum. Și zău că mă doare-n cur de AUFT. Oamenii începuseră să se strângă pe alee. Danny le făcu semn să plece și ei se retraseră, aruncându-i priviri piezișe și scuturând din capete. Duarte spuse: — Scoate-mi chestiile astea și poate că stau de vorbă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701

treabă. Din exemplele pe care de obicei la folosea Jugan, reieșea că cea mai mare bucată de putere îi revine lui Mitică Tanasă, fiindcă era bețiv. De cum se îmbăta, lui Mitică nu-i mai păsa de nimeni. Se așeza cu curul pe șine în gară și cînta: Calic e rău, Chiabur e greu; Da-i mai bine cum fac eu: Toată ziua beu și cînt Și sara mă culc flămînd. Dacă ai chef să nu faci nimic, lenea poate deveni putere

CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
Să-i văd eu terminați. Nu mă lasă tov secretar. - Ține la oameni tovul? - Ține cu cine ține. Oamenii nu-s la fel, unu-i ca dracul, altul ca tac-su. Deveneam atent. Cu înțelepciune, nea Manalache adăoga: - Copilul la cur se bate iar femeia peste gură. Auzeam cum în șopronul folosit ca bucătărie, băiatul cel mare dădea raportul lelei Ghența. - M-am dus acasă, am muls vaca, i-am scos buruian, am dat drumul la porc, am lăsat vițelul să

CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
a dreptul în grădina unde avea sau numai își făcea omul de lucru. După cîteva propoziții, pleca și mă aștepta mai încolo, așezat pe-o piatră. - Te înscrii? Nu te înscrii... Ba ai să te înscrii. Nu poți opri cu curul Siretul. În ce mă privește, nici pe departe nu reușeam să fiu atât de lapidar și explicit ca Nică Grigoraș. Încercam să deslușesc oamenilor evoluția micii proprietăți, de la hectarele multe ale părinților la cele puține ale fiilor. Ce va rămîne

CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
înconjurat cu tunuri. La Tudora sau sculat femeile. Au spart geamurile primăriei și i-au scos pe activiști afară. După ce-i puseră cu ceafa în jos, toate babele (să iertați oameni buni!) și-au ridicat fustele și și-au șters curul de gura lor. Gospodarii înhămau caii la căruțe și fugeau noaptea din sat. Patru tudureni au trecut și prin Dobrina, dar i-a pus meliția la popreală; două zile au stat căruțele în conovăț la școală; le-au dat drumul

CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631

porc am auzit-o de la unul, Oaie, șofer de camion la CAP și om cuminte de felul lui. Chiar nițeluș fricos. Spun oamenii despre el că, atunci când conduce hârbul și se apropie din sens opus altă hărăbaie, el Își trage curul așa, mai spre dreapta, Înghesuind pasagerii ca, În caz că se ciocnește cu ăl din față, să fie cât de cât la fereală. Tata avea de gând să valorifice la obor o scroafă de vreo două sute de kile. Pe vremea comuniștilor toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
ca să-și mai ostoiască durerea pricinuită de mândria lezată. Rămâneți În bănci! Ce dacă sună clopoțelul? Pavlov pe unii ca voi ar fi trebuit să facă experimente, nu pe niște câinișori nevinovați! Cum auziți că se sună, cum săriți de cur În sus! După ce veți ieși din clasă unul câte unul, aveți grijă cum vă purtați pe culoar și-n curtea școlii: băieții, să nu alergați; nu azvârliți mingile; nu vă Înghiontiți, nu vă scuipați; nu pipăiți fetele nici pe buci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
pentru ceea ce face, primește bani mulți și plocoane. În sfârșit, e profesorul vostru de religie și-i datorați respect nemărginit. După ce s-a schimbat regimul și s-a trecut la democrație, toată lumea se aștepta ca Tatapopii să Întoarcă pământul cu curul În sus și să ajungă cel mai mare negustor al țării. Dar, cine știe, o fi avut de ispășit păcate Încă În viața asta - dacă o mai fi vreuna după. V-am vorbit de el nu fără legătură cu istoria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
nu răspunsese. Peste noapte se convinsese că rudarul cu adevărat zvârlea din picioare, Însă asta n-ar fi fost nimic. Lică se scăpase pe el În somn și, dimineață, amândoi erau uzi. „Te-ai pișat pe mine, futu-te-n cur pe mă-ta de țigan! O să vin cu văru-meu să te bat”, Îl amenințase Blondul.” Îi tremura vocea și abia Își stăpânea lacrimile de indignare. „N-am vrut să fac pe mine În pat. N-am mai făcut de când eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
o auzise la școală, de la unul mai mare, care le arăta mucoșilor, după ce-l rugau Îndelung, ce de păr negru și cârlionțat avea el dincolo de prohab. Blondul râse și el și-i pofti pe ceilalți să-l pupe drept În curul cel alb, dacă-i stârnește așa de tare. Merseră către altă japșă, dar fără vreun folos. În cea de-a treia găsiră un șarpe care Înghițise un ou și-l omorâră cu un băț. Blondul se ținea departe. Lică și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
erau leneși și cârcotași când venea vorba de muncă. Nu-i puteai strânge cu ușa decât pe foarte puțini, ăi care fuseseră nevoiți să se Împrumute. Balta și Dunărea colcăiau de pește. Trebuia numai să te Îndemni a-ți dezlipi curul de pe vatră și să pleci la pescuit chiar fără unelte, cu mâna goală. Din afara satului nu aveau nevoie decât de sare. Sărau și uscau tone de pește În fiecare an. Astea erau proviziile lor peste iarnă. Într-un an secetos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
aștepți, dacă erai om obișnuit și nu aveai relații, În jur de trei ani. Așa, ca militar, Împușcai mai mulți iepuri dintr-un foc: Întâi și-ntâi, deveneai bărbat - un om care știe să țină În palme și arma, și curul muierii; apoi te Întorceai cu o meserie gata Învățată, nu erai nevoit să aștepți cu anii pentru un amărât de carnet care Îți dădea numai dreptul să mâni turisme: căpătai patalama și pentru camioane și autobuze. De aceea, militarii cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
privindu-și odrasla În ochi. Fata se pupase și cu alții Înaintea lui Cătănuță cel tânăr. N-ar fi fost În stare să Îngăduie asemenea pângărire: fiul său să pună gura unde puseseră și alții botul, să frământe țâțele și curul pe care alții, Înainte, le mozoliseră și le pipăiseră. Ca să nu mai vorbim - Doamne păzește - că acea fată s-ar fi putut Întâmpla să nu fi fost fecioară. Cătănuță răspunsese obraznic și primise două palme care-l amețiseră și-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
o lună, nici stâlpul de lângă primărie nu mai răspândea nedorita iluminație stradală. Idealismul acelui primar (pe care conducerea de partid ni-l adusese din altă comună, că ai noștri erau cam neisprăviți și primeau reclamații Încă Înainte de a-și odihni curul pentru Întâia oară În râvnitul scaun cu brațe și picioare În formă de labe de leu - rămășiță despre care se cam uita că era de obârșie neagră, capitalistă, căci fusese salvat - scaunul - din conacul unui boier Caragea, un om norocos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
cu soldați, ta-su-n pușcărie o ia de la bărbați!”. Titel și Onel au făcut reguli ca să se ocolească Încăierările. Cine voia să Înjure, dădea un leu În plus, după care, jos, trebuia să stea să primească trei picioare În cur de la ăl pe care-l jignise. În felul acesta distracția sporea (câtă plăcere să arzi un șut unuia care nu-ți Întoarce amabilitatea!) și toată lumea era mulțumită, problemele de onoare fiind rezolvate cu multă demnitate. Cu o zi Înainte să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
continuat cu cărbuni. Președintele de CAP se Înduplecase - de fapt, fusese obligat prin lege - să ne dea un camion pentru transport. Șofer era unul, Oaie, un om cu ciudățenii: de câte ori se apropia din sens opus vreun vehicul, el Își trăgea curul așa, spre dreapta, ca să fie mai la fereală În caz de ciocnire. Directorul urcase În cabină, lângă fricos. Noi, ceilalți, ne cățăraserăm În spate, că era timp frumos, iar Oaie mergea așa de Încet, Încât vântul produs de viteza lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
Îngrijorat: „Oiță, nene, ia verifică tu și vezi cam cât de tare ți-ai umplut pantalonii? Să-ți spun pe-a dreaptă, cam vine miros urât de-afară. Dacă ești drăguț, fii bun și du-te să dai șuturi mai spre curul mașinii, că suntem aici o grămadă de persoane sensibile și ne muți nasurile din loc!”. Oaie Înnebunise și izbea cu un levier. Îi promitea lui Hristu că o să-i rupă oscioarele și oasele unul câte unul, Începând cu degetele mici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
Eu mă cac pe regulamentul tău și-l bat de-i sună apa-n cap.” „Ce vrei, bă, să-i fac eu?” se nedumeri făurarul. „Nu știu. Schimbă legile. Mărește taxa, barem să-l scuturi de bani, ’tu-l În cur pe mă-sa de căcăcios!” Lui Titel Îi plăcu gândul măririi de taxă. Se Îndreptă către Odraslă, se așeză oftând ca sub povara unor mari și multe greutăți și-i ceru un foc. Trase de câteva ori din țigară. „Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]