90,898 matches
-
marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau negativă (echivalenții lui bun - rău), ca și cei care cuprind o intensificare a aprecierii (excelent - îngrozitor) sînt foarte folosiți în comunicarea curentă și implică un grad mare de subiectivitate și chiar de afectivitate; de aici și nevoia de a-i substitui periodic, pentru a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era asigurat, în registrul colocvial-argotic, de cuplul mișto - nasol
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
viețuitoare". Masculinul viețuitor - "trăitor în mănăstire" - nu riscă să producă ambiguități, dar femininul suferă din cauza unei omonimii (sau polisemii, dacă considerăm că e vorba de același cuvînt) destul de supărătoare: riscînd să evoce în primul moment substantivul viețuitoare, al cărui sens curent e, cum se știe, cel de "vietate, ființă" (DEX).
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
rărunchi au o îndepărtată origine comună, pentru că provin din latina populară, din două diminutive (renunculus, reniculus) formate de la același cuvînt de bază, ren. Repartiția dialectală a sinonimelor a fost înregistrată de Atlasul Lingvistic Român (ALR I, 1938): rinichi era termenul curent în Muntenia și în Dobrogea (Sextil Pușcariu, în Limba română, presupunea de aceea că ar fi venit din sud), în vreme ce rărunchi era folosit în tot restul teritoriului românesc. Oricum, rinichi e forma care s-a impus în limba literară, în vreme ce
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
I.L. Caragiale că și el a fost printre cei ce au așternut pe hîrtie înțeleptele ziceri: "Cilibi Mosie era prieten cu tatăl meu și venea adesea la el. Din cînd în cînd îmi da o hîrtie ce purta un număr curent (era numărul său de control că nu e indus în eroare) și îmi cerea să scriu. Dar abia că-mi dicta cîteva cuvinte, și îmi striga: Șterge, măi prostule, și dicta din nou același lucru cu alte cuvinte, în altă
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
a eului, ceea ce Derrida notează în legătură cu ospitalitatea absolută sau incondițională. Între logica darului și a contra-darului și cea a sacrificiului, există o legătură de complementaritate paradoxală. Derrida crede că ospitalitatea absolută sau incondițională "presupune o ruptură cu ospitalitatea în sensul curent, cu ospitalitatea condițională, cu dreptul sau pactul de ospitalitate". El vede în aceasta "o pervertibilitate ireductibilă". Povestea încearcă să figureze și să pună în scenă această constelație paradoxală a ospitalității, între propriul interes și sacrificiul de sine, pragmatism și utopie
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ospitalității, despre natura sa, despre funcționarea sa, despre imaginarul său. În acest sens, împărtășesc ideea că enunțiatarul este coautorul enuțului și că fiecare povestire comportă adresa sa, fiecare fantasmă - autorul-spectatorul său, ceea ce ar legitima oarecum demersul meu. Schema cea mai curentă care antrenează aventura ospitalității este o situație de disperare, cea a părăsirii de către părinți. Motivele sînt diverse: sărăcia, foametea și frigul sînt cele mai evidente. Nașterea copiilor face ca hrana să nu ajungă, să nu mai fie loc pentru ei
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
într-un cu totul alt registru decît acela în care intervine profesorul care face corectura. Țuculescu nu corijează, ci precizează, el nu intervine, ci participă. Uneori el chiar își însușește profund aceste lucrări, semnîndu-le, în condițiile în care, în mod curent, nu se prea omora nici cu semnarea propriilor lucrări. Dacă această participare directă poate fi cuantificată prin mărturiile Eugeniei Iftodi și descrisă cu oarecare exactitate, participarea cealaltă, prin inducție și prin contagiune, rămîne de stabilit prin lecturi și prin analize
Un dialog postmodern by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17007_a_18332]
-
romanului semnat de brazilianul Paulo Coelho, minunat poem despre nebunie, comporomis și libertate. Lumea în care intră Veronika o dată cu ratarea sinuciderii e departe de a fi una a patologicului, azilul este el însuși doar un pretext pentru refugierea de nebuniile curente, dovadă că unii pacienți, deși vindecați, refuză să se întoarcă în lume, în ceea ce s-ar putea numi normalitate. Însă tocmai pentru că, refuzînd universul exterior, ajung să-și creeze o realitate paralelă, cu propriile reguli și interdicții, acești cîndva nebuni
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
accentuează prezența și mingea devine chiar pîrdalnica: "nemții plimbă pîrdalnica în jumătatea proprie". În știrile despre partide internaționale sînt numeroase împrumuturile lexicale folosite pentru culoare și atmosferă locală; dintre acestea, italienismele - "tifosi", "stranieri" - au pătruns cel mai mult în limbajul curent al comentariilor, chiar cu unele improprietăți (poate voite) și cu extinderi de uz glumețe: "peluza dreaptă a intrat în silenzio stampa". Pe o cunoaștere comună se bazează și frecvența elipsei lexicalizate - "începutul Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
și lucrurile mici, mai ales gîndurile mici", sau viziunea de basm, premonitorie și amenințătoare, a piedicilor puse în calea unui inoportun ca să nu dea buzna peste noi, sau... Și, acum, gata cu însemnările despre acest "manual de buzunar de morală curentă" care, e de presupus, nu pot sluji la nimic, cîtă vreme manualul însuși este, în vederile pesimiste ale poetului, fără nici o utilitate.
Inutile silogisme de morală practică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17032_a_18357]
-
Pavel Șușară Este un obicei curent, instituit încă dinainte de 1990, ca filialele UAP din țară să expună, din cînd în cînd, în mod organizat, în marile galerii din București. Această deprindere, dincolo de intențiile ei absolut legitime de comunicare cu un alt public - cu unul mai larg
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
nu de mult în viața socială jocul de cărți - pentru a deveni apoi chiar obiect de investigație semiotică și de istorie culturală - e dovedit și de marele număr de cuvinte și expresii care au intrat, cu întrebuințări figurate, în uzul curent (familiar sau chiar standard) al limbii. Pentru română, lexicul jocului e semnificativ nu numai prin analogiile semantice produse - adesea evoluțiile s-au petrecut în alte limbi, cuvintele fiind preluate împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
cugetare"și pentru denumirea, identică formal, a florii; legătura etimologică dintre ele, dată ca foarte probabilă, este comparată cu aceea care a produs termenul botanic nu-mă-uita. În română, adaptarea fonetică a vocalei finale accentuate din cuvîntul-sursă ar urma două tipare curente - care pot fi ilustrate (în măsura în care ar fi un fapt dovedit că ambele cuvinte - panseu și pansea - vin direct din franceză), de șosea (din fr. chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
mîncat o prăjitură la Anghelescu, ceea ce mi s-a părut vulgar. Mama a fost numită la Robescu. Citesc La Bruyère". Notele de evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din vremea fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în care ciorile pătrundeau greu
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
bine intuită. Să notez bunele pagini de început care reconstituie farmecul indicibil al unui bucureștean interbelic, locuind pe o stradă în preajma Bd. 1 Mai, ce poartă azi numele scriitorului Gala Galaction, și el avînd o căscioară pe acea stradelă. Aprovizionarea curentă, pe atunci, ne reamintește dl prof. Dan Setlacec, se făcea nu mergînd la magazin, ci prin deplasarea "magazinului" în dreptul casei, unde ți se aducea de la pește și carne, la lapte, iaurt, zarzavat, pîine, fructe, toți acești negustori ambulanți anunțîndu-și prezența
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
Pavel Șușară Florin Ciubotaru, Nistor Coita, Napoleon Tiron și Aurel Vlad au deschis împreună la Galeria Simeza o expoziție care, din capul locului, nu este nici o simplă expoziție curentă și nici una obișnuită de grup. Intenția declarată a celor patru artiști este un act de răzvrătire față de ei înșiși, atît ca producători de artă aflați în plină expansiune a creației, cît și ca imagine publică așezată. Deși această miză a
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
Nu mai vreau (...) o Românie de chirpici, o Românie mizeră, pe care orice inundație o ia la vale și o distruge. Satele românești, așa cum arată acum, sînt lamentabile, sînt primitive. Fără comunicații, fără linii electrice în multe locuri, fără apă curentă. Noi sîntem încă o societate de tip arhaic. Și chiar ca mentalitate; nu putem să "intrăm în Europa" cu o mentalitate ca asta: atunci cînd nu este ploaie, facem slujbe, se scot Paparudele etc. etc.! Lumea crede în "minuni", se
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm și care e situația actuală a franțuzismelor, a categoriei care a
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
Cronicar Tezele din iulie Revista tîrg-mureșană VATRA consacră o parte a numărului 8 pe anul curent împlinirii a treizeci de ani de la faimoasele Teze din iulie. La 6 iulie 1971, oarecum pe neașteptate, N. Ceaușescu prezintă, în cadrul unei ședințe de Comitet Executiv al CC al PCR, 17 propuneri "pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice". Cîteva zile mai tîrziu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
dragă. Cărui fapt se datorează această renunțare a unui om tânăr, de treizeci și doi de ani, căruia soarta nu i-a refuzat nimic! Fizic atrăgător, tinerețe, avere și blazon înalt, ce îi lipsește din ceea ce se înțelege în mod curent prin "fericire perfectă"? Chiar sănătatea lui precară, înainte de război, i-a revenit o dată cu infernalele încercări ale luptelor! Să-ți găsești fericirea în altă parte decât în bunurile palpabile ale acestei lumi, înseamnă cu adevărat să renunți la fericire? nu înseamnă
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
prelungește pînă în starea de trezie, spectacolul preferat fiind nu, cum ne-am aștepta, ipostaza devoratoare de vînător al gloriei, precum la un Baconsky prea puțin înclinat spre proiecția în vital, deși argumentele nu îi lipseau, ci aceea de uz curent la care, de la Faust încoace, proximitatea senectuții incită: "Mă plimb pe bulevard/ fumez maiestuos flutur batista parfumată/ în luciul vitrinei îmi admir coafura geometrică/ și tresar văzînd că tinerețea vine spre mine/ cu șolduri de gresie cu sîni violenți" (Bucuria
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Rodica Zafiu Noutățile limbajului informatic, intrate rapid în uzul curent, nu sînt doar de tip lexico-semantic (cuvinte și sensuri noi), fonetic și ortografic (pronunții și grafii nespecifice românei, eventual în curs de adaptare) ori morfologic (selecția unor desinențe de plural sau încadrarea în clase de conjugare) -, ci și sintactic: tipuri
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
raportul înfățișat de Matei Călinescu nu ține pînă la capătul perioadei. Spre finele deceniului 4 și apoi în timpul războiului, prieteniile s-au rupt. Polarizarea intelectuală a făcut loc unor vrăjmășii personale. Sub comunism, tocmai acesta din urmă a fost modelul curent, mai ales cînd erau la mijloc intelectuali care colaborau în chip nerușinat cu regimul sau care cedaseră presiunilor și compăruseră, de exemplu, ca martori ai acuzării în procese înscenate de autorități. Imediat după 1989 lucrurile au stat la fel. Abia
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
a lăsat lumea teatrului fără nici-o publicație. În '98 - o altă echipă o preia, în frunte cu Florica Ichim. Dumitru Solomon înființează revista Scena, susținută de trustul Media PRO. Sigur, cele două apariții au puncte comune. În primul rînd, cronicile curente la spectacole din București și din țară, la festivaluri, cărți de teatru, pe urmă, interviurile mai mici sau mai ample. Corespondențele din străinătate sînt mai numeroase în Scena. Tot aici există rubrici permanente pentru muzică și dans, teatru la televiziune
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
doar acceptabile, dar și urgent (și prin ele însele) dezirabile. În fond, ce e vulgaritatea, sau kitschul, dacă nu o convenție vremelnică? Autorului nu-i rămân de altfel indiferente filosofiile pe subiect ale diferitelor epoci, și nici accepțiunile și ilustrările curente. Termenii cardinali ai discursului său: plăcerea, visul, rutina, obsesia sănătății. Relația lor în mișcare, adesea contradictorie, poate fi stăpânită doar prin agerime dialectică. E interesant cum un discurs care s-ar fi adecvat cu succes și anilor '60 (desigur, mult
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]