773 matches
-
părere că trimiterile indicelui trebuie să se facă nu numai la pagini, ci și la rândurile respective, căci cititorul pierde mult timp ca să caute un nume Într-o pagină, mai cu seamă când acest nume nu se deosebește prin litere cursive sau rărite (p. 84). Opinia mea este că e destul de dificil să Îndeplinim acest obiectiv, mai ales În cazul cărților care nu au rândurile numărate (cum se Întâmplă la edițiile critice), ceea ce ar necesita un efort În plus: să numărăm
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de 16 pagini, aceasta se culege cu litere drepte, având un corp cu două puncte tipografice mai mic decât textul de bază. • Introducerile lucrărilor cu caracter tehnico-științific, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Zilelor culturale ale Bârladului" are ca editorial articolul „Efervescență spirituală" semnat de Paul Stoica, prim secretar al comitetului municipal Bârlad al P.C.R., iar alături fotografia solistei de muzică ușoară Coca Dragomir, evoluând în cadrul unui spectacol. Militând pentru „Tradiție și actualitate", cursiv semnat cu inițialele N.G., foaia pune în evidență contribuția străveche a Bârladului la dezvoltarea culturii românești și înscrie într un chenar roșu versuri scrise cu suflet, ca de obicei, de G.G. Ursu, prof. univ., mare animator și păstrător al valorilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C. Tăslăuanu, Nicolae N. Neacșu, Octavian Goga. N.N. Grigoriade. Multe articole însă apar cu semnături ca acestea: Styx, Zdup, Un broscoi, Râs, Kyk, Mache, Aveliș - ceea ce face ca ziarul „Răsăritul” din opoziție să critice metoda dar Conservatorul explică într‐un cursiv în manșetă: „Imputarea ce ni se face că scriem anonim, este că, oameni și noi, îi urmăm pe domnii care scriu de câțiva ani numai anonim”. Conservatorul consemnează că la 5 martie 1915 a avut loc la Bârlad o șezătoare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la al treilea număr. Editorialul „Noul șef al partidului conservator” arăta că Al. Marghiloman era „una din cele mai distinse figuri ale țării, nu numai a partidului conservator”, căruia îi slujea Intransigentul de la Bârlad, unde, după cum se spunea, într-un cursiv din pagina a doua, referitor la „greutățile de a da la iveală o gazetă”: „la Bârlad e ploaie și de ziare”, pe care „răutăcioși - de care nu ne putem plânge că lipsesc, le-au botezat „ciuperci”. Dar avertiza redacția: „Să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
martie 1949, în numărul 168, Păreri tutov ene publică un medalion comemorativ la 2 ani de la moartea ziaristului Ion Palodă (dr. Weinfeld), dar și articolul „Cazul Hitler - panageric - preluat din ziarul Desrobirea din Galați - 13 mai 1945. Referindu‐se la cursivul „Cazul Hitler - panageric” ziarul conchide: „Departe de a avea existența efemeră a unui articol obișnuit de ziar, el certifică multiple calități care‐i asigură o constantă și permanentă valabilitate” Dar iată pana lui I. Palodă: „A murit bestia. Milioane de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sunt tot atâtea teme de multă importanță. Calendarul astronomic a lunii octombrie, Jocul de cuvinte - „Viticolă”, rubrica Sport, „In memoriam”, aportul Oficiului județean pentru protecția consumatorilor la respectarea regulilor de comerț și de servire civilizată și nu în ultimul rând cursivul „Muzeul, școala și literatura” sunt de mare folos pentru oricine. Un plus de grijă la autori pentru susținerea id eilor nu cu vorbe ci prin argumente în cazul lui Gh. Clapa; evitarea zorzoanelor, prețiozităților și întortocherilor pentru N. Mitulescu, ar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia Negru. La câteva zile , la rubrica pe care o redactam „Din scrisorile și telefoanele zilei” am adus o anumită corectare spuselor magistrului... A doua zi a intrat în birou la mine, mi‐ a strâns
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr domnului doctor H.K. Bar‐Kochba cuprinde materiale specifice: „Purismul de azi și cel de altădată”, „Zionism și patriotism ”, „Explicarea unei notițe talmudice”, „Omorul ritual”. „Hanuca”, articole de atitudine și orientare :„Evreii, sionismul și războiul balcanic”, „Libertatea albanezilor și evreii”, cursive de cultură generală „Cultura noastră”, „Cultura națională aiurea și în România”, „Cronică teatrală”, portrete în text și foto al e unor personalități (Theodor Herzl, Pinchas Sirlus, Lewy, Segall ș.a), poșta redacției etc. În unele numere apare și îndemnul: „Cereți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
35 din Vocea Tutovei, la întâmpinările lui E. Gârleanu Emilgar din Paloda nr.44 și 48 iar Gr. Crețu ne dă în nota sa complementară numele celor 54 colaboratori ai publicației. Din cei „33 prozaiști, din care 4(cei cu cursive) scriau și versuri, iar ceilalți 21 publică numai versuri" ni se precizează: parte din ei sunt de la Bârlad, 7 erau încetați din viață dinainte apariției revistei și figurau cu lucrări reproduse din operele lor anterioare: Vasile Alecsandri, M. Cogălniceanu, I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
doi ani de la moartea prietenului său prof. Ionel Peiu portretul literar de o sensibilitate aparte „Un prieten bârlădean” (nr.21‐ 22, noiembrie 1946) ori poezia „Unui prieten m ort - pictorului bârlădean Ionel Peiu (nr.17‐ 18, august 1946), dar și cursivul „Un muncitor poet” Th. Călin (octombrie 1946 - semna Th Călin Delapraja n.n.): ...” Am publicat la domnul Peiu „Istoria literară a Bârladului”, „Tecuciul literar”, atâtea alte ar ticole și versuri din atâtea reviste și ziare imprimate acolo, toate culese de Călin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care punctele de inserție ale mușchiului se depărtează (mușchiul se alungește); direcția mișcării este centrifugală, de la interior spre exterior, iar mișcarea are de regulă rol de limitare, încetinire, frânare” (Moțet, D., 2009); mișcare continuă în opinia noastră, gest motric desfășurat cursiv, continuu; mișcare discontinuă în opinia noastră, ansamblu de acte motrice desfășurate aleatoriu, întrerupt, fără continuitate; mișcare rezultantă în opinia noastră, ansamblu de acțiuni motrice datorate efectelor pe care mai multe forțe le generează asupra centrelor de greutate ale corpului și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în care se optează pentru curriculum extins (3 ore pe săptămână), obiectivelor de referință și unităților de conținut obligatorii pentru programa de trunchi comun (2 ore pe săptămână), li se adaugă și cele marcate prin asterisc () și corp de literă cursiv. Standardele curriculare de performanță, prezentate în încheierea documentului, oferă reperele necesare pentru construirea descriptorilor de performanță în vederea evaluării rezultatelor învățării la finele învățământului primar. Obiective cadru 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare; Influențarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
traduceri. Cea mai importantă scriere a sa este Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia ( În loc de prefață) și o introducere de Aureliu Răuță. Este, așa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual și într-o versificație de sorginte folclorică. Principalele calități ale poemelor originale, ca și ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum și un simț al ritmului și o firească adaptare a valențelor arhaice la tonalități moderne. Nota elegiacă se nuanțează mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
parcă mentalitatea și atitudinea vremii, inclusiv la nivelul reconstituirii lingvistice, el reușind să prindă ceva din felul mai abrupt, mai sălbatic al comportamentului și limbajului oamenilor. Romanele nu sunt reconstituiri, ci construcții ficționale, slujite de un stil neafectat de clișee, cursiv, uneori ușor ironic. SCRIERI: Dintr-un vârf de tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează trecerea de la articolul zilnic, inevitabil fragmentar și analitic, la generalizare și privire de sinteză. Ultimul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței Hiperbulia se caracterizează prin exagerarea activității. Bolnavul acționează și reacționează rapid, precipitat, sărind adesea etapele elaborate în planul acțiunii preconizate. Această fluiditate ideativă, asociată cu tendința de a trece la act, perturbă derularea cursivă. Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația psihomotorie. Manifestarea clinică este impresionantă, uneori cu note de violență și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în casele lui marea societate bucureșteană, Păturică în audiență la Ipsilant. GR. H. GRANDEA Gr. H. Grandea (1843-1897), care se credea nepot al lui Byron, a fost un scriitor foarte cunoscut o vreme. Apoi fu complet uitat. Dintre poeziile lui cursive merită citarea câteva ecouri ale șederii lui în Belgia, exclamațiile de Verhaeren prematur pentru o Meusă înconjurată de furnale și acoperită de fum industrial: A! iacă-mă pe culmea ce valea o domină, În purpură se stinge a zilei stea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Bănatu-i fruncea! astfel de umor. Burlescul lingvistic s-a cultivat și în Ardeal, și limbajul lui Marius Chicoș Rostogan nu-i o simplă născocire malițioasă a lui Caragiale. Și azi se recitează cu plăcere Elocvința frachelui Ladislau "ghe tătului cursivă, pot afirma cum că classică" de A. P. Bănuț. Bucovina s-a remarcat, dacă nu prin creație, printr-o puternică culturalitate. Hurmuzăcheștii (Doxachi bătrânul, apoi fiii săi Constantin, Eudoxiu, Gheorghe și Alecu, mai puțin Nicolae) sunt pionierii. Aron Pumnul (1818-1866) e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mediator trebuie să aibă: • sensibilitate pentru semeni; • echilibru afectiv; • mobilitate în comportament; • capacitate de anticipare organizatorică, creatoare; 18 • perseverență, consecvență; • spirit de convingere și colaborare; • deschidere pentru schimbare; • receptivitate; • tact, tenacitate; • elasticitate, responsabilitate; • autocontrol; • stabilitate emotivă și umor; • exprimare coerentă cursivă; • vocabular adecvat; • integritate personală; • să insufle încredere; • să fie vigilent în relațiile inter-umane. b) Mediatul este persoana care urmează a fi mediată. Mediatul trebuie: • să participe la activitatea de mediere; • să respecte drepturile celorlalți; • să se adapteze și integreze social
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
de vârstă, de sex, de greutate, motrice. Valoarea acestei programe este dată de capacitatea mare de realizare a modelelor din punct de vedere calitativ și cantitativ, cuprinde elemente esențiale ale domeniului (mijloace eficiente și variate), conținutul are o coerență logică, cursivă, se încadrează în strategia dezvoltării mișcării sportive, posibilități maxime de realizare a obiectivelor propuse. Conținutul programei a ținut cont de nivelul creșterii și dezvoltării fizice a elevilor, nivelul stării de sănătate, volumul și calitatea cunoștințelor, temele de lecție și obiectivele
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]
-
în formarea deprinderilor de scriere prin fază analitică, care coincide cu perioada abecedarului, si se caracterizează prin aceea că, simultan cu analiza și reproducerea sonoră a sunetelor pronunțate corect, precum și cu recunoașterea literelor corespunzătoare, are loc și însușirea scrierii, relativ cursive, a fiecărei litere. Urmează apoi fază analitico-sintetică, în care copilul reușește să unifice componentele grafice ale morfemelor și grupurile de silabe în cuvinte. În final, elevul din clasa I va ajunge în faza sintetică, în care scrierea devine un obiect
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se accentuează complexe care se reflectă asupra întregii personalități. Manifestările în plan psihocomportamental sunt de tipul izbucnirilor nevrotice și regresiei la conduite infantile: suptul degetului, ticuri, instabilitate psihomotorie, anorexie, enurezis, manifestări afective puerile etc. Bâlbâiala influențează citit-scrisul. Citirea nu este cursiva, logică, pierzând astfel posibilitatea înțelegerii sensului celor citite. Cele mai mari greutăți le ridică textele necunoscute, situații în care se poate accentua tensiunea nervoasă. În scriere apar omisiuni de grafeme, în special silabele finale, inversări, înlocuiri sau omisiuni de cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Criticul are nu numai serii de idei, ci și serii de cuvinte, gata în orice moment să le „îmbrace” pe cele dintâi, fără nici o urmă de crispare, cu o ușurință ce ține de har, de talent, în fraze precise, limpezi, cursive, „rotunde”. Stilul, deși „sec”, place, are un farmec al său, specific, ce ține probabil de modul „ascuțit” al rostirii, de proprietatea termenilor, de adecvarea netrudnică a expresiei. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Liviu Rebreanu, București, 1967; Structuri literare, București, 1973; Gogol sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]