805 matches
-
oarecum în trecut seria de „senzații tari” cu care ne obișnuiseră Dorel și ai săi. Locul mîrlanilor este luat aici de securiști, aceștia jucînd, într-un fel, rolul de predecesori - și connaisseuri - ai violenței. Pentru acest „suflet” pe care îl curtează publicitatea, comensalitatea pare a fi deci complementul agresivității și invers : un cap în gură ș’o băutură, un cap în gură ș’o băutură... Lecția majoră a venit însă tot din „acel Apus”. „Gîndiți-vă la acest lucru : majoritatea dintre noi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
geniilor poate fi și creator. Artiștii trudesc din greu, dar ștaiful gloriei îl lustruiește timpul. Anonim pe timpul lui Tiberiu, Iisus salvează acum anonimatul împăratului. Scriitorul trebuie să-i cucerească întâi pe cei de pe scara lui de bloc și apoi să curteze mapamondul. Oamenilor celebri li se exagerează meritele, dar și slăbiciunile. Pariul cu eternitatea rămâne tot opera. Numai geniile au curajul să nu placă. La stabilirea ierarhiilor antume ale scriitorilor, se ia în discuție contextul, nu și textul. Cel mai adesea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
absolut este o nobilă angajare într-o încleștare febrilă pe care știi dinainte că o vei pierde. Orice scriitor își dorește o Rosinantă care să-l ducă spre nemurire. Râvnim eternitatea, dar ne ospătăm copios din bucatele efemerului. Eternitatea este curtată insistent și de conchistadorii clipei. Dinamica spiritului vascularizează apetitul gloriei. Intră în eternitate îndeosebi viețile cu justificare estetică. Groaza de efemer impulsionează creația. Geniile au îngemănat amurgurile cu zorii. Geniul se luptă cu morile de vânt, dar și cu clepsidrele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de la poartă. Poți să fii genial, precum Socrate, fără să scrii nimic. După cum, unii care au publicat 20 de volume, au garantat anonimatul. Suferința vie a artistului devine treptat o glorie moartă. Gloria este cea mai năzuroasă amantă, fiindcă e curtată de prea mulți. Șerpașul are nevoie de bani, alpinistul - de glorie. Cât sunt în viață, geniile au nevoie de tot soiul de adeverințe. Geniile transformă blamul societății în care trăiesc în medalie. Adevărata glorie are nevoie de arbitrariul morții. Opera
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ridicolul. În ochii semenilor, omul genial nu este decât o dereglare. Spiritele mari își scutură contemporanii ca pe niște pomi fructiferi. Posteritatea stoarce proteinele din valorile mici și medii pentru a hrăni giganții. Are și gloria curiozitățile ei feminine. Îi curtează uneori pe cei care îi întorc spatele. Misiunea geniului e să se exprime. Indiferent de mofturile și de lipsa de receptivitate a contemporanilor. Unele spirite au rămas celebre prin replica rostită pe patul morții. Lui Socrate nu i s-a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
De multe ori, decorațiile consolează orgolii. Ori chiar mediocrități. Politica ucide mai mult decât toate bolile la un loc. Rolul opoziției este să stea pe gard rezemată în coate ți să înjure puterea. Politica e prea nurlie ca să nu fie curtată de artă. Majoritatea pecinginilor planetei noastre sunt eșecuri politice. Morala încearcă să cârpească crevasele săpate de politică. Într-o pânză a lui Breughel, niște orbi îi călăuzesc pe alți orbi. Unde? Evident spre prăpastie. Ajunsă în stadiul de surogat, democrația
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
perisabilitatea. Măcar arta trebuie să se ia de piept cu implacabilul. Arta autentică înseamnă un tulburător concubinaj cu absolutul. Creatorii de artă știu că nu orice val de ceață devine curcubeu. În lumea artelor, insultele sunt preferabile tăcerii. Pentru a curta durabilul, arta trebuie să dialogheze cu esențialul. I - am savurat cartea ca pe o ciorbă de potroace. Sentimentul tragic dă profunzimi gândirii. Veleitarii se deconspiră în preajma acordării premiilor. În privința artei, piața poate asigura succesul, nu valoarea. Pragmatismul exacerbat este imun
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
luptă pentru adevărului. Chiar dacă știe că e mocirlos. Stresul este impozitul nostru pe confort. Există și ratări geniale. Pigmeii au și civilizațiile mari. Somnul nu este distribuit echitabil. Unii dorm de câteva generații. Există și femei care nu pot fi curtate decât de bărbați în stare de ebrietate. Orice avangardă debutează ca o armată de îngeri căzuți. Și pasiunile intelectuale devorează timpul. Dar la modul sublim. Prima boală contractată de cel pe care l-ai salvat de la nenorocire este amnezia. Reușesc
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o boală de care nu mai suferă decât fanaticii. Artiștii de duzină sunt ca licuricii. Strălucirea le semnalizează prezența, dar nu le poate lumina drumul. Unii își murdăresc victoria umilindu-și adversarul. Disperarea vine când nici un "acasă" nu te mai curtează. Cartea are erate, autorul cazier. Unele visuri au tot conturul peșterii de altădată. In materie de lectură, au existat hedoniștii, frigizii și acum, absenteiștii. De regulă, după extaz curg deziluziile în valuri. Pe țăranul occidental l-a fosilizat progresul. Pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
simțit atras de ea și dorea mult ca și ea să-l remarce și să-i răspundă cu aceeași simpatie, ceea ce, spre fericirea lor, s-a și întâmplat. Când i-a dat primele semnale fragile de prietenie, nu prea era curtată nici de colegi, nici de alți studenți, în general, și trecea aproape neobservată pe lângă ei, mai mult ca sigur, din cauza unor nenorocite de coșuri. Coșurile, ce-i drept, erau cam multe și-o năpădise cam peste tot. În numeroasele momente
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu știe precis în ce localitate. Bănuiește că în București. Asta-i bună! De fapt, era de așteptat un asemenea deznodământ. Da, măcar știe cu cine a fugit? El presupune că ar fi vorba de un asistent universitar care o curta mai demult. Bănuiește doar atât, că ar avea o catedră la "Institutul Agronomic Nicolae Bălcescu" din capitală. Știi ce sfat i-am dat? Ce sfat? Să presoare sare în urma ei și să fie bucuros că a scăpat de ea, iar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
încă în timpul iernii, într-un accident banal și stupid. A căzut, pur și simplu, pe gheață și s-a lovit la creierul mic, după care nu și-a mai revenit. Acum, cu toate că încă purta doliu în adâncul sufletului său, o curta cu perseverență și seriozitate pe domnișoara Leba și conveniseră de comun acord să se prezinte în fața altarului imediat ce va trece un an de la decesul soției. Nu mai aveau mult de așteptat; aproximativ trei luni. Din acel moment, ea devenise o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
numai prostii, tu o asculți mereu cu interes și nu-i bagi de seamă prostia, ci tot ceea ce spune ți se pare inteligent și inspirat. Asta-i foarte curios. Astfel, având mințile de-a binelea sucite, am continuat s-o curtez, cu nădejdea vie (și nebunească) de a obține cât mai mult cu putință din asta. Există bărbați care se aruncă prea năvalnic înspre o femeie, crezând că, în așa fel, au și căzut în grațiile ei. Aceștia sunt bărbații care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
a lor, iar el o prinse cu amândouă mâinile de fund ridicându-i fusta sus de tot, în timp ce ea îi dădea haotic cu pumnii în cap: Lasă-mă! Lasă-mă! Acuma să te las? Acuma când sunt gata să te curtez? Pardon, să te curteze dumnealui, nu eu. Scuze, dle Gerard - și Valy arătă spre Gerard. Amândoi, și Iozefina și Valy păreau acuma mai mult decât chercheliți de la băutură. Se observa aceasta nu numai din vorbă, ci și din gesturile prea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o prinse cu amândouă mâinile de fund ridicându-i fusta sus de tot, în timp ce ea îi dădea haotic cu pumnii în cap: Lasă-mă! Lasă-mă! Acuma să te las? Acuma când sunt gata să te curtez? Pardon, să te curteze dumnealui, nu eu. Scuze, dle Gerard - și Valy arătă spre Gerard. Amândoi, și Iozefina și Valy păreau acuma mai mult decât chercheliți de la băutură. Se observa aceasta nu numai din vorbă, ci și din gesturile prea necontrolate, de-a dreptul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pomană creștinească, dar și ca amintire de la Marele Bronz, unul dintre lucrurile sale. Am luat celebrul fes negru, cu morcov portocaliu, pe care șugubățul meu prieten îl purta mereu, spunând că, în vreme ce unora morcovul le caută mereu fundul, lui îi curtează mereu mintea... Și-atunci tatăl său m-a făcut să cred că vorbele memorabile s-au născut numai în Ferentari: "Ești singurul alb care a plâns la moartea unui bronzat din cartierul ăsta. Nici nu știu cum te cheamă, dar Marele Bronz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
desfăcut plicul cu floarea magică. Și știi de ce? Pentru că tu crezi, aidoma mie, că nimic nu se întâmplă important în prezentul vieții tale; că marile provocări ale ființării tale încă n-au sosit, și că abia atunci când acestea te vor curta, vei apela la magia ierbii fiarelor, dacă vei simți că există pericolul prăbușirii. Și mai cred ceva, Z: că niciodată în această viață terestră a ta nu vei deschide acel plic. Probabil că nici chiar dacă ai fi în mare primejdie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și ispita în carne și oase. Când am văzut-o prima oară, chiar la asta m-am gândit: oare ar rezista vreun muritor acestei ispite? Fără îndoială, deși nu te credeam nemuritor, nu m-am gândit că ispita te va curta chiar pe tine. Abia atunci când te-am văzut cu vioara în brațe am știut că a venit trădarea. Sau abandonul... Când preferi, temporar, un om altui om, nu este trădare. Dar când preferința se îndreaptă către un obiect, fie el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
insulei? murmurase ea, cu un zâmbet irezistibil. Mă simt foarte bine cu tine, dar înainte de a alege, trebuie să mă conving că nu există altul care să-mi placă mai mult. Tapú Tetuanúi era mândru că femeia pe care o curta avea atâta succes și că majoritatea burlacilor insulei stăteau la coadă ca să se culce cu ea - ceea ce dovedea că e într-adevăr adorabila - însă uneori, când o vedea dispărând în desiș în compania vreunuia dintre cei care visau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
obișnui cu el, mai ales că era generos. Făcînd treabă prin apartament, femeia aceasta, frumoasă încă rău de tot, se debarasase de prejudecăți și era pusă pe compromisuri. Nu trebuie să credem că Lena n-avea bărbați frumoși care o curtau și care ar fi fost fericiți să-i țină companie pentru toată viața. Numai că fata asta era construită din alt lut. Dorea să facă parte din lumea bună de la nivel înalt, să-i dea o lecție de eleganță doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
n-aveți șansă. Pe dumneavoastră vă cheamă Tino și pe ea Tina. Ce frumos, sare italianul. Cînd s-a întors Romeo, nunta era în pregătire. Tina radia de fericire și devenise exuberantă. După trei luni, Tina devenise o mare frumusețe, curtată de reviste și de producători. A venit la Romeo și i-a spus direct: Am venit să-ți dau ce ți se cuvine. Dar să știi, azi este prima și ultima oară. Că a fost prima dată cînd s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fiecare an cîte o carte. Scrumiera s-a umplut. O deșert la gunoi. Nu suport mirosul chiștoacelor. Și cînd te gîndești că fumez de la șaisprezece ani. De ce n-am putut să pătrund În lumea bună? Pe mine nu m-au curtat niciodată bărbații cu situație, În schimb aveam mare trecere În rîndurile Lumpenproletariatului. Flăcăii oacheși de pe basculantă strigau după mine „nebunatico“, zarzavagiii Îmi făceau cu ochiul, băiatul cu Înghețata mă apuca de mînă cînd Îi Întindeam banii, ba unul care vindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-și păsurile l-a transformat Într-un psihanalist extrem de apreciat. A primit Premiul Freud pentru poziția corpului În timpul ședinței de psihanaliză, considerată perfectă În vederea stimulării pacientului În a-și deșerta borcanul cu amintiri. Anumite partide politice au Început să-l curteze, iar prezența lui la tribuna unui congres al libertarienilor a stârnit, prin atitudinea discretă și cumpătată, ovații prelungite și o propunere de candidatură din partea partidului respectiv la postul de primar al orașului. Celebritatea lui Gustav ajunsese la apogeu. Mai trebuia
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mi-am dorit În acele ore lungi, În care stelele s-au tras din ce În ce mai aproape, a fost să-nceapă ploaia. cherchez les femmes „Love Plus este un program care recreează emoțiile Întâlnirilor amoroase din adolescență. Bărbați În carne și oase curtează personaje feminine de desene animate. Unii clienți petrec chiar weekenduri de vis alături de iubitele virtuale din consolele Nintendo În stațiunea japoneză Atami.“ - The Wall Street Journal, 31 august 2010 Da, Îmi amintesc de invazia microorganismelor și de perioada În care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
femeie din satul ăsta care-i trecut pe buletinul meu. Acea femeie nu e mama mea și nici nu știu dacă ea mai trăiește. Lucrurile astea se Întâmplau Înainte de război. Stai să vezi! Femeia era Însă mai de multă vreme curtată de un alt tip, mai tânăr puțin, băiatul unui Învățător. Ăsta aranjează ca Grințu, babacu’ meu deci, să fie Încorporat și să fie trimis direct pe front. Înțelegi În ce scop, nu? Bătrânul fuge, dar tot este Încălțat și trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]