1,648 matches
-
tușeul domnișoarelor de acela al fetelor de la bucătărie, aceasta ordonă în franceză: "Intră!" Și o tânără fată, împletind grația timidă cu buna cuviință, a deschis ușa ca să ceară, cu drăgălășenie și tot scuzându-se că o deranjează, un ac de cusut. Supraveghetoarea șefă strecură un semn de carte în volumul pe care tocmai îl citea și o invită să ia loc. Lipsită de prieteni și de rude în țara celui de al doilea exil al ei, unde obscure încercări ale soartei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu ceai, prăjituri, bomboane pe toate cele care îi băteau la ușă, câteodată cu unicul scop de a se îndopa cu dulciuri, și le făcea conversație. În franțuzește. Era meseria și plăcerea ei. Dar fata venită să împrumute acul de cusut avea alte griji decât să exerseze franceza. Nu se așeză pe micul fotoliu decât cu vârful feselor, înghiți iute câteva delicatese, făcu să dispară altele în buzunar și nu întârzie să ceară, zâmbind cu o nuanță de părere de rău
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Pussy își închise pe jumătate ochiul zeflemitor și se corectă: "În fine, originalul din momentul respectiv, care nu e el însuși decât o copie." După un sfert de oră, fata se va întoarce să aducă acul: își găsise trusa de cusut. Doamna Dunin, circumspectă, va despături hârtiuța. Îndărătul pince-nez-ului, ochii ei mari, cenușii surâdeau: era acolo chiar acul ei de la Paris! Și se va duce să pună cu grijă noul fals în cutia cu fundă. Asta-i tot! O rafală de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în ea Parisul. În acest sens, continuă să se așeze în berjera Louis XV, să citească și să recitească aceleași romane franțuzești, să poarte pantofi de dinainte de război, dar cumpărați pe malul Senei, și să coasă cu un ac de cusut fabricat în Franța. Și cu cât Parisul real se îndepărtează mai mult în spațiu și timp, cu atât Parisul lăuntric, cu alte cuvinte, o opțiune intelectuală, se consolidează; realitatea dispare, ideea crește și dă pe dinafară, gata să-i subjuge
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Bunul simț e geniul umanității". Rar cine în ziua de azi are bunul simț! Prima pedeapsă De la nemții din Frătăuții-Vechi, când au plecat în Germania, mama a cumpărat mai multe lucruri minunate și folositoare, printre care și o mașină de cusut "Singer". Era mândria ei. Nu era zi să nu lucreze la ea. O făcea nu numai din trebuință, ci și din plăcere. Toate fustițele și rochițele mele, erau cusute de mama. Ți-era mai mare dragul s-o vezi în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
umblu la ea. Zicea c-o să mă învețe când o să mai cresc și poate m-oi face croitoreasă. Toate fetele care știu să coase la mașină, câștigă bani frumoși. Noaptea în vis, mă și vedeam stăpână pe mașina mea de cusut și lucram de zor rochii de mătase și de catifea pentru fetițe și mamele lor. Când într-o vineri, mama s-a dus cu treburi la târg, la Rădăuți, tata fiind la primărie și sora la școală, m-am gândit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu treburi la târg, la Rădăuți, tata fiind la primărie și sora la școală, m-am gândit să n-ar fi rău să-i fac o surpriză plăcută mamei, la întoarcere. M-am așezat pe scăunelul mamei de la mașina de cusut și-am început să învârt de rotiță. Am băgat o rochiță de-a Larițucăi, păpușa mea, ca să-i cos tivul. Pesemne, că materialul de catifea era prea gros, căci în clipa când învârteam rotița, acul a sărit pe covor, în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mama a venit și ne-a adus covrigi, acadele, baticuri de mătase înflorate și un material drăguț pentru o rochiță de vară pentru mine. A povestit multe de la târg, a mâncat ceva și-apoi s-a dus la mașina de cusut. M-a chemat și pe mine să-mi ia măsurile necesare pentru rochiță. Eu nu m-am arătat deloc bucuroasă. Stăteam bosumflată, cu ochii spre ușă. Nu știam cum să ies mai repede. Mama a schimbat ața și când să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte scoarțe) tot în trandafiri, respectând modelul lor. Pe masă, era întinsă o față albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
construit prima și foarte mica mașină denumită Cotton Gin. A fost atunci o perioadă de mici descoperiri și invenții care au dat un imens impuls vieții. La 1831, Cyrus Mc. Cormick a venit cu secerătoarea, la 1846, prima mașină de cusut, s-a extins apoi cositul cu coasa, apoi o mică mașină pentru fabricat lumânări, iar Benjamin Franklin În 1742 a venit cu prima sobă de gătit Încălzit. Țăranii noștri, ca și cei din Balcani, găteau pe la 1935-1940 Încă pe pirostrii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să caute ciobul în fecale timp de câteva zile. Un alt deținut, B., a înghițit două ace de cusut din sârmă în același scop. Pârât de plantoane lui Țurcanu, a fost obligat să își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura română în Bucovina a Societății
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate și pietruite. La Ciangăi. Zsok Gergely: gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aspri de argint și aur. Orbi cari calicesc prin iarmaroace Pe unii i-a orbit Vodă pentru ticăloșiile lor. Țărani la război: cojoace, sumane Opinci de coajă de copac și piei de porc. Mintean de pănură umplut cu bumbac și cusut des cruciș și curmeziș; Sabia nu pătrunde în saltea așa. În cap, sub cușmă, un fund ușor de lemn de tei, ca să se oprească lovitura săbiei. Suliță scurtă. Pavăză de lemn ușor, acoperită cu tablă de fier. Arc. Sabie încovoiată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu gămălie.) agrafă le preferă acului de cusut, acului de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii noaște știu că nu se pot amesteca noțiunile păstorești, noaten
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sexe conțin totalitatea lumii ca manifestare. „Inițierile fetelor nu includ, ca în cazul băieților, elemente tipice precum revelația Ființei Divine, a unui obiect sacru și a mitului originii”, dar în timpul procesiunii fetele primesc puteri cosmogonice. Prin îndeletnicirile milenar feminine precum cusutul, țesutul, chindisitul, ele recompun lumea la fel de eficient ca eroul draconocton. Cântecul lor măiestru domolește fiara haosului, în timp ce întoarcerea rituală ab origo mundi o arată drept ființă consubstanțială cu apele începutului. Pe fetele de măritat le descoperim în colinde stând în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi trântită,/ De valuri bătută” (Grădiștea - Ialomița). Ocupația cu încărcătură mitică a cusutului se desfășoară, așadar, nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cine a venit și i-a furat prima fată și i-a dus-o tomna pă-naltul ceriului, într-un leagăn de mătase” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Prezent cu deosebire în colindele de fată mare, unde se asociază cu magia cusutului și a cântecului, leagănul are aici o funcție rituală similară cu turnul în care sunt închise tinerele nubile. Tabuul atingerii pământului cu piciorul vizează persoanele cu încărcătură numinoasă pozitivă (regele, preotul) sau negativă (bolnavul) și protejează solul de o contaminare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le lăsa tat-său din pricină că știa că zmeii le puseseră gând rău” (Chirculești - Ilfov). Fragmentul adaugă la valoarea magică a cusutului simbolul feminin al basmalei, chindisite chiar cu imaginea feminității în plan vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în argea sau în turn, fetele în pragul căsătoriei fac o: „.groapă mai adâncă-n bordei acolo și ș-au pus opaiețu în mijlocu gropii și cuseau” (Fărcașele - Olt). O variantă a acestui basm, culeasă în aceeași localitate, face din cusutul în adâncuri un refugiu necesar pentru continuarea meșteșugului, în timpuri prohibitive de lumină artificială. Momentul acesta, de acumulare maximă a puterilor germinative (și de valorificare a lor prin mânuirea firului), este momentul conștientizării puterilor proprii. Fetele harnice fac acum promisiuni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
maximă a puterilor germinative (și de valorificare a lor prin mânuirea firului), este momentul conștientizării puterilor proprii. Fetele harnice fac acum promisiuni maritale și, dintre ele, numai mezina poate să aducă pe lume prunci cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lume prunci cu însemne astrale. Petru Caraman consideră cusutul drept caracteristică a fetei gospodine, „lucrul cel mai nobil. De cele mai multe ori îl aflăm ca motiv de cadru fără importanță pentru subiectul însuși al colindatului”. Deși această specie ceremonială asociază preponderent cusutul cu leagănul mitic, o colindă culeasă de Alexiu Viciu surprinde pregătirea darurilor de nuntă în timpul recluziunii: „După lună, după soare,/ Este-o dalbă de chilie;/ Da’n chilie cine șede?/ Da .ța, fată dalbă./ Tot coase și chindisește/ La guleru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o repetă în cântecul său, ea nu simte efortul zămislitor al cosmogoniei, ci îl încearcă țesând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeză. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masa la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfânta Liturghie și seara 19-20 Vecernia. Se slujește În limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu În atelierul lor de broderie. În luna noiembrie se culeg toate măslinele. În acea perioadă am fost și eu și le-am ajutat câteva zile
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să jonglezi. Maximum de gest artistic ar fi să mă strâmb acum la voi, dacă-i vorba de libertăți permise. Să mă joc singur. Când eram copil, mă jucam adesea de unul singur. Cu soldații. Bătălii extraordinare pe mașina de cusut a bunicii mele. Fotbal de unul singur. Mă jucam cu nasturii. Mă jucam fără să mă plictisesc, și asta, că nu cunoșteam sentimentul plictiselii, îmi dă de gândit. Sau cu niște piese rotunde dintr-un material care nu știu cum se numea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]