1,599 matches
-
I. DOAR VIAȚA, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. copilul meu cine m-a uitat în trupul acesta obosit și bătrân? sunt o păsăre fără cer fără aripi privește toate străzile pe care le cutreier inutil sunt pline de tine puștiul blond puțin creț ești tu te purtam la grădiniță pe umeri iar tu râdeai râdeai cântam amândoi ceva despre elefanți și lumea se adăpa cu iubire privindu-ne poate puțin invidioasă băiatul șaten cu
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
tu aveai 12 ani și încă îmi spuneai de zece de o sută de ori pe zi te iubesc ... Citește mai mult copilul meucine m-a uitat în trupul acestaobositși bătrân?sunt o păsăre fără cerfără aripipriveștetoate străzilepe care le cutreier inutilsunt pline de tinepuștiul blondpuțin creț ești tute purtam la grădiniță pe umeriiar tu râdeairâdeaicântam amândoi ceva despre elefanțiși lumea se adăpacu iubire privindu-nepoate puțin invidioasă băiatul șatencu ochii cât luna ești tot tuaveai 12 aniși încă îmi spuneaide zecede
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ceilalți funcționari au introlucat 26 voturi, din cari peste 20 funcționari, adecă o majoritate de 2, zi două, voturi contra d-lui Alex. Zisu - aceasta în orașul natal al d-lui I. Brătianu și ajutat de tot neamul. Au mai cutreierat apoi Moldova nu doar ca să se informeze de suferințele ei, de prejudițiile ce i s-au cauzat prin război, ci ca să combată candidaturile opoziției și să escite dezbinări și ure între alegători pentru triumful prozeliților săi. Așadar vedem figurând candidatura
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
azi; această foaie zice că: organele opozițiunii, ce nu cred că este mai prejos de demnitatea lor de a inventa tot felul de știri cari de a doua zi se desmint, au susținut zilele trecute că d. Emil Costinescu a cutreierat toată Moldova în căutarea unor oameni de bunăvoință cari să primească portofolie ministeriale. Pentru ca cititorii să poată judeca despre seriozitatea organelor opozițiunii - adaogă "Romînul" - în știrile ce răspândesc, le vom face cunoscut că d. Emil Costinescu nu s-a mișcat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se vede, pentru ca fiicele patrioților să-nvețe - pe cheltuiala județului - franțuzește! Iată dar ce se petrece sub guvernul liberal în județe. Răposatul Strat zicea: "Aristocrați la lefi, democrați la biruri". C-o aristocratică ușurință se dau unui tânăr, numai pentru că cutreieră cafenelele Parisului, 3 000 de franci pe an, tot cu acea ușurință se întreține o școală străină de franțuzește. Să nu se crează însă că aceste lucruri se petrec numai într-un singur județ, ci în toate aproape. Cititorii își
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care se va vedea în ce consistă de ex. administrația județului Neamțu și că ea, în privirea faptelor rele, nu e mai prejos de cea din Teleorman sau din Rîmnicul-Vîlcii. Alt județ, dar același sistem. Cu toate acestea d. Brătianu cutreieră Moldova ca să găsească noi complici pentru perpetuarea părintescului d-sale sistem de guvernământ. Am spus mai sus că administrația noastră nu e decât o unealtă pentru falsificarea și violentarea alegerilor. Drept dovadă reproducem următoarele, câte ni se scriu din județul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în țară, am trebui să fim măguliți de acest epitet. A readuce în țară acea repede creștere, începută în secolul al XIII-lea, în care poporul românesc făcea să dispară dinaintea puterii sale de viață triburile tatare și slave ce cutreierau pământul acesta, a readuce vulturescul avânt al Basarabilor, starea de bogăție din vremea lui Petru Rareș ori a lui Matei Basarab, a le putea readuce ar fi merit și, a fi reacționar ar fi identic cu a fi sporitor neamului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se bat acum fără putere în mînile vigurosului lor protector. Tot în acest sistem de idei intră politica dobrogeană a guvernului nostru. În loc de-a lăsa acel unghi nenorocit de pământ, care de veacuri e fatalmente predestinat de-a fi cutreierat de tot soiul de neamuri și care n-a înflorit decât sub aspra împărăție a romanilor și de atunci încoace niciodată, în loc de a-l lăsa să fie păscut în liniște de oile mocănești și brăzdat pe ici pe colo de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedit din fir în păr că toate, dar toate reformele liberale, sânt introduse în țară de partidul conservator. Ni se răspunde c-am fost siliți la aceasta. De cine? De Europa. De opinia publică. De 1848. Într-adevăr, aceiași conservatori cutreieraseră Europa, scriseseră broșuri și scoseseră gazete prin cari au arătat lumii ceea ce ne trebuie, încît Adunarea ad-hoc a primit un program ale cărui principii membrii ei, unioniștii, conservatorii de astăzi, știuseră a le răspândi. De opinia publică? Dar opinia publică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mijloc este scuzabil numai s-ajungem iarăși la putere" le strigă Șeik-ul-Islam și-i vezi pe toți lucrând pe brânci spre a pune mâna pe visteria țării. Minciuna, calomnia, toate sânt bune pentru dânșii, orice armă este permisă celui care cutreieră cârciumele și cafenelele spre a agita... Sânt agitatori fără scrupul, șarlatani politici. Când dar, după mărturisirea "Romîniei libere", avem a face cu niște așa de cinstite fețe, mai poate fi serios vorba de motive constituționale de retragere? Am mai înțelege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românești nepătrunse de călători, despre cari puținii câți au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies și azi la vânătoare cu arcuri și cu șoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni știrea că Asan Împărat ar fi cutreierând lumea desigur ar afla crezare. Dar despre Bucovina îndeosebi, unde populația e relativ cu mult mai luminată decât în alte părți ale monarhiei și desigur mai în curentul timpului decât falconierii din Albania, puteam presupune că fabulele mitologice nu vor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a putut afla. Poliția din Cernăuți, prinzând de veste, [î]l arestă din nou. Cu arestarea lui stă însă în legătură și arestarea altor oameni cu apucături melodramatice și anume a acelora cari, cu mult înaintea sosirii împăratului, au cutreierat satele românești și le-a sfătuit ca nu cumva să facă ovațiuni împăratului, pentru că nu e împărat românesc. Ce se va întîmpla cu ei se va vedea din cercetările tribunalului din Cernăuți. Dacă relevăm toate acestea e pentru a le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari, de nevoie și pentru interese, fac o mutră serioasă când marele pontifice aruncă-n lume frazele sale apocaliptice. Care a fost însă mirarea noastră când "Steaua Romîniei" fu apucată de toanele "Presei" și, tăcând despre cele dinlăuntru, începu să cutreiere Afganistanul. Dar misterul se explică repede: d-nii Conta și Teriachiu intrară în ministeriu. Deocamdată "Steaua Romîniei" mai urmează interesantele ei studii entologice, dar ele ascund o ruptură adâncă. Nu mai există partid liberal-independent. Cei numiți în slujbe înclină a deveni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cele care crezi că merită să reconstituie... ceva de nereconstituit: viața caldă, pulsatilă, a Veneției. Gondolele. Desigur, gondolele.Care, alături de măștile carnavalului venețian, multiplicate demențial-ubicuu, înseamnă Veneția. Gondola, ca emblemă a cetății de unde, încă de la anul o mie, dogele Orseolo cutreiera cu corăbiile sale coasta Dalmației, dînd lumii primul semn că Veneția există. Pe de altă parte, gondola venețiană nu poate fi despărțită simbolic de soarta cetății. Obiectul acesta e atît de bizar în eleganța lui plutitoare, încît a-l lua
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
EYES OF GOD), menționați în Vala, I, 545-546: Blake a preluat o teorie din Zaharia (4, 10): Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Acești șapte vor privi cu bucurie cumpănă în mînă lui Zorobabel. Acești șapte șunt ochii Domnului, cari cutreiera tot pămîntul." La Blake semnifică stadii de evoluție spirituală a omului, de la egocentrismul absolut al lui Lucifer ca prim Ochi al lui Dumnezeu care eșuează din cauza mîndriei; la cultul sîngeros al lui Moloh că al doilea Ochi al lui Dumnezeu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
19. Uciderea lui Atilla de către femeia cu care abia se căsătorise anticipa motivul wagnerian al inocentei trădate - Siegfried. Druidele erau preotese care vorbeau în enigme ermetice precum Erda; vicleana Hildegronde de Burgundia era pe jumătate Ortrud, pe jumătate Brunnhilde, si cutreiera fiecare câmp de bătălie cu eșarfă de fecioara luptătoare, îndemnând pe Atilla la fapte de mare cruzime și violență în ideea de a-si distruge sufletul - deoarece ea însăși se dedicase Prințului Întunericului în dorința de a răzbuna uciderea iubitului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în care s-a născut scriitorul. Cu firea lui senină și echilibrată, A. pășește prin viață lin, cu nonșalanță, gata oricând să guste o plăcere, cu delicii de rafinat epicureu. E înclinat spre confort și reverie, dar tânjește mereu să cutreiere prin ținuturi cu un soare blând și învăluitor. Dacă pare uneori infatuat și distant, mai ales în raport cu tânăra generație, față de cei apropiați se arată mereu afectuos, cu duioșii neașteptate. Ușurătatea celui pe care Eminescu l-a văzut „veșnic tânăr și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
povestirea unor întâmplări insolite iau câteodată turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia idealizatoare este limitată de o viziune lucidă a Parisului, Babilon modern, care înstrăinează și, mai mult, degradează social și psihic. Dacă un spirit fantezist cutreieră unele proze anterioare, „fantezia” sau „fantazia” se impune ca specie epică autonomă abia în volumul Oglinda fermecată (1912). Un rost al acesteia, pentru A., este acela de a izbăvi lumea de urât, de plictis, și de a o transpune într-
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Lone Man („Singuraticul” - n.r.), eroul fondator al triburilor Mandan. Acesta este condus la colibă, unde este primit În mod solemn de șefi și de vraci. Lone Man recită miturile legate de viața și faptele sale. După aceea, el Începe să cutreiere satul, strângând cuțite făcute din oase, cuțite cu care trupurile celor care se inițiază vor fi Însemnate. În schimb, el recită diverse mituri de Întemeiere, prin care le amintește bărbaților (femeile și copiii sunt Închiși În colibe și nu au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai naște oameni. În ultimii 30 de ani dinaintea sfârșitului lumii (un an va avea durata unei zile), Pământul va fi condus de Diavol, ca urmare a unei Înțelegeri dintre acesta și Dumnezeu. Apoi va domni seceta, iar Anticrist va cutreiera lumea cu o găleată plină cu apă sau cu urină. Cei care vor bea din ea vor aparține Diavolului. În același timp, vor umbla prin lume Isus și sfinții cu o bucată de pâine și un pahar de vin. Cine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în celălalt tărâm”. În Departele Epimenides (1976), D. își lansează tema predilectă, a „depărtării lăuntrice”, niciodată abandonată (și care va deveni chiar titlul următoarei cărți de poeme): ea rezumă abstragerea din lume într-un lăuntru necuprins ca Atman (sinele indic), cutreierat de răsuflarea cosmică (prana). Mari texte de metafizică mitică, de la Vede la Psalmi sau poemul Ghilgameș și până la fragmentele presocratice, dar și până la parabola modernă a lui Don Quijote, „cel cu himera pe umăr”, sunt parafrazate sau convocate prin aluzii spre
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
din Dobrogea sunt pustiite, precum Halmyris (Murighiol), aflat aproape de Istru (Dunăre), au loc lucrări de întreținere a fortificațiilor și drumurilor. După 395, vizigoții pleacă spre Italia sub conducerea lui Alaric, dar în locul lor apar hunii, care sub conducerea lui Uldis cutreierau teritoriile din nordul Dunării, de unde organizau incursiuni în sud. În Sciția Mică, ca urmare a prezenței hunilor, este întărit limesul, iar flota imperială a pătruns pe Dunăre. Hunii organizează în această zonă acțiuni de pradă, pe vremea când Tomisul era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda stihuitoare, și C., temător de urmări și simțindu-se vinovat, se transferă zorit, în 1882, ca revizor în circumscripția
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Întreprinzătorul tânăr, care știa să se facă prețuit atât prin farmecul persoanei lui, cât și prin cunoștințele ce îi conturează profilul intelectual, are șansa de a fi primit în suita domnitorului Alexandru D. Ghica, care plănuia un voiaj în Apus. Cutreierând (octombrie 1838-martie 1839) orașe ca Viena, Milano, Roma, C.-D. capătă gustul drumeției. Cu primul prilej el ia din nou calea străinătății (din iunie 1840 până în ianuarie 1841). Străbate Austria, Germania, poposește la Londra și la Paris, iar de aici
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în „Tânărul scriitor”, iar în 1960, încă student, debutează editorial cu volumul de versuri Vântul cutreieră apele. Angajat redactor la ziarul „Scânteia” imediat după terminarea studiilor, a fost apoi, din 1965 până în 1967, redactor în secția pentru scenarii a Studioului Cinematografic București. În 1968 devine redactor la revista „Luceafărul”, condusă de prozatorul Ștefan Bănulescu. În 1970
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]