1,233 matches
-
a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții chinuite a tinerei franțuzoaice. Ea se zbătea deasupra gropii strigând în limba ei sonoră: „Aruncați-mă și pe mine! Aruncați-mă!” Acel cutremurător strigăt de jale a răsunat multă vreme în urechile noastre de copii. - Poate că ea... l-a iubit..., mi-a spus într-o zi sora mea, mai mare decât mine. Și a roșit. Dar mai mult decât cuplul nefiresc al
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
posesiune. În timpul dejunului îmi valsau prin crieri; și, când am început a-mi împătura șervetul, nu mai știam de am mâncat ceva sau nu. Din ajun încă [î]mi croisem cu multă îngrijire planul activității mele de peste zi - - o tragedie cutremurătoare în romanul pe care-l scriam. Mă dusei la biurou, pentru a începe sângeroasa mea operațiune. Luai condeiul, dar singura frază care o putui produce pe hîrtie: "Clanț! cu toții, frați iubiți, faceți găuri unde știți". O oră întreagă m-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
unei ascuțimi mari a preciziunei și a timbrului. Până și voci slabe și nemetalice vor putea să capete prin arte aceste efecte. Mai puțin se va putea înlocui lipsa tăriei intensive a tonului. Afecte oarecari, erupțiunile unor simțiri puternice, esundările cutremurătoare a unor naturi eroice, cari irumpând din acele naturi ne răpesc și pe noi cu ele, acestea nu vor putea fi reprezentate cu deplin adevăr poetic de voci în cari nu ar rezida această intensitate și tărie eroică. Deși intensitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-l mai amintesc pe legendarul frigian Lityerses, fiul regelui Midas, care-i omora - prin decapitare cu secera - pe străini (voi reveni la problema xenocidului ritual), ca sacrificii aduse pentru secerișul recoltei. j) în fine, pe cât de interesantă, pe atât de cutremurătoare este supraviețuirea, până în secolul al XIX- lea, în sate românești din Serbia, a sacrificiilor rituale prin decapitare a bătrânilor neputincioși, în condiții economice critice (secetă, compromiterea recoltei etc.). Data sortită uciderii rituale - consemnează Romulus Vulcănescu - trebuia să fie o zi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mediul rural, de exemplu prin schimbarea modului de a face casele. La nevoie, statul însuși trebuia să le facă locuințe celor ce nu erau în măsură să și le facă singuri. În sprijinul argumentelor sale prezintă și câteva informații statistice cutremurătoare și edificatoare: "Din 1152813 familii, câte numără aproximativ țara 11 088 n-au locuințe deloc, aproape alți 48000 locuiesc în bordeie, iar 350000 sau o cifră aproape de aceasta locuiesc în case cu o singură încăpere, și care sunt foarte pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dușmanii Împotriva cărora se revoltau grupările proțărănești variau de la latifundiari până la Partidul Național Liberal (În special datorită politicilor sale tarifare) și de la arendașii evrei până la evreii proprietari de cârciumi În sate. Deși toate criticile, oricât de diverse, prezentau o imagine cutremurătoare a condițiilor de viață și a sănătății curente a populației rurale, liderii politici ai României s-au convins de necesitatea de a direcționa eforturi substanțiale pentru rezolvarea acestor probleme abia după primul război mondial și mai ales după experiența Înfricoșătoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se supraestimează, considerându-se chiar infailibil, Își Îngrădește prin Însuși acest fapt posibilitatea de dezvoltare psihică.) „Iar dacă tâlharul cel bun e primul care sosește În rai - Înaintea proorocilor, patriarhilor și drepților Vechiului Testament -, poate că o datorează nu numai cutremurătoarei lui convertiri, ci și faptului că a fost coleg de suferință cu Domnul. Căci una e să stai la picioarele crucii și să suferi, oricât de sincer și de sfâșietor, și alta e să fii pe cruce. Durerea altuia nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tot..., și după aia, În... a doua zi ne-a dus, ne-a dus... c-a zis așa că ne duce În Siberia da’ ne-a dus În Donbas, În Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ultimul rînd, unele femei trebuiau să facă față atacurilor sexuale. Deși li se oferea frecvent „o viață mai ușoară” În schimb, pentru cele care erau complet neinformate În ceea ce privește legăturile intime cu sexul opus aceste propuneri erau de-a dreptul cutremurătoare. Este cazul Adei Teutsch, care Își amintește că nu și-a dat seama de ce nacelnik-ul rus a „cerut să o vadă seara” și s-a bucurat de faptul că Îl lăsa să o mîngîie pe obraz. Deși unele femei au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se apropie de 185.000. În teribilele lagăre de la Domanovska și Bogdanovska erau Înghesuite mase imense de evrei În viață, morți sau muribunzi, ordinul de execuție fiind transmis printr-un mesager special al guvernului. Cititorul descoperă În aceste rînduri fapte cutremurătoare săvîrșite Împotriva unor oameni nevinovați: „Erau patru grajduri În total, În care au fost Înghesuiți 4.000-5.000 de evrei scheletici. Aceste grajduri au fost Închise pe dinafară, la uși și pe acoperișuri au fost așternute paie, care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fenomen doar românesc, Însă la noi epocile de spaimă predominau În istorie, Încît Emil Cioran se Întreba dacă „viața inspiră mai multă spaimă decît moartea”. Pe de altă parte, după 1990, au apărut tot mai multe cărți și studii dezvăluind cutremurătoare experiențe carcerale, o semnificativă rezistență armată În munți, iar, după 1964, un curent disident În rîndul intelectualității și un protest preponderent izolat al oamenilor simpli, transformat, din păcate de prea puține ori, Într-unul colectiv etc. Unele dintre lucrări suferă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deși acestea au ajuns În România defecte, după ce au fost exploatate ani buni În construcțiile „Marelui Frate” (pp. 141, 182). Chiar și un copil care culege de pe cîmp un „snop de grîu” (p. 189) este acuzat de sabotaj. Această mărturie cutremurătoare ne face să privim mai cu detașare pedeapsa cu „cinci zile de izolare” pentru un deținut care a jucat „singur șah (construit din pîine)” (p. 357). Tragice erau și episoadele Împușcării unor chiaburi (pp. 212-228), În vreme ce alți țărani „predau cotele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
construit o realitate paralelă. Astfel, contactul oficial cu instituțiile este transformat În contact personal cu reprezentanții acestora. Autorii conchid În final că „am putea să afirmăm că Întreaga istorie instituțională a stat sub semnul «căderii» În informal” (p. 42), concluzie cutremurătoare. Studiul conține multiple explicații și sugestii cu trimitere În plan social; de exemplu, furnizează o explicație originii corupției În societatea noastră din perspectivă instituțională. Trebuie să observăm că volumul cuprinde o informație generală despre epoca dată și chiar date despre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
însăși a operei de artă sunt supuse la carantină; cum s-ar putea scriitorul dezinteresa de rezultatele unei lupte în care pielea lui este în joc?” Iar în 1948, în revista „Flacăra”, Ion Călugăru, unul dintre prietenii lui, publica o cutremurătoare evocare, Tactica groazei, cu subtitlul Cea din urmă povestire a poetului ars de viu : „Era în privirea lui ceva ce însemna că-și ia rămas-bun de la mine. Privirea aceasta hotărâtă, bărbătească, era testamentul lui, îmi dădea a înțelege că nu
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
confiscată de cenzură), de Astăzi V.V.M. la 33 de ani (1943) și de România mea (1945), un poem-anamneză, recapitulare a fundamentelor prin care ideea de patrie străbate, vie, timpurile. Avocat, respingând noul regim politic, M. va avea de suportat ani cutremurători de închisoare. Între 1947 și 1952, la Aiud, apoi cu domiciliu forțat lângă București, ispășește vina de a fi fost găsit pe o listă de persoane ce intenționau să părăsească țara clandestin. Douăsprezece poeme denunțând teroarea bolșevică trimise, sub pseudonimul
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
se manifestă în continuare în limba română: publică poeme religioase în „Buna Vestire” din Roma, „Revista scriitorilor români” (München) ș.a., apoi, sub pseudonimul Simon Cubolta, tipărește în RF Germania volumul Pietre de aducere aminte (1971). Frumoase în simplitatea expresiei și cutremurătoare prin metafora vizionară, poemele lui G. se înscriu în cea mai bună tradiție a poeziei românești de inspirație religioasă. Versurile relevă dintru început sensul demersului liric al autorului: „Dă-mi putere, Doamne, să mă dărui / prăbușitelor, din noi, altare. / De
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din care mereu ofensații și „obijduiții” Cantacuzini ies în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt înșirate de cronicar într-o cutremurătoare „listă”), primul mare inamic al patronilor săi, îi este cercetată cu multă culoare originea (pe care insul o falsificase), îi este dezvăluită lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate drept „visuri nebunești
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
suflet acru, necioplit și dur./ Să mă hrănesc cu ploi și vânt (sunt și zile pure)/ numai argint suflat pe fond de azur.” În pofida tinereții autorului, poezia este înfiorată de nostalgii după edenul copilăriei pierdute (Întoarcere), dar și de un cutremurător, prin premoniție, sentiment al morții iminente (Ruga). „Plecarea lui I. Roșca - notează tot Perpessicius - este una dintre cele mai dureroase pentru tânăra lirică bucovineană și pentru poezia românească în genere.” SCRIERI: Semne-n scuturi, pref. Mircea Streinul, București, 1937. Repere
ROSCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
împotriva moșierilor, arendașilor și autorităților complice cu ei. Dat fiind și caracterul subiectului, talentul autorului de a surprinde și urmări sufletul mulțimii apare aici cu o pregnanță fără precedent. Niciodată în literatura română nu a fost înfățișat un spectacol mai cutremurător al psihologiei colective. În fiecare fază a răscoalei - acumularea mâniei țărănești, revărsarea ei neînfrânată, cumplita plată finală pentru violarea ordinii restabilite cu tunul -, R. știe să facă prin mii de gesturi și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
recunoaște în ochii tînărului cu care e confruntat zi după zi și în ultimul strigăt al prietenului său de-o viață, de nerecunoscut în trupul slab cărat de gardieni spre locul execuției. Iadul prin care trece Rubașov este, însă, mai cutremurător decît mutilarea trupească, este sacrificiul pe locul de veci al iluziei revoluționare. Astfel, Rubașov nu este eroul clasic anticomunist, nu e nici omul din mulțime, care vrea să-și salveze propria intimitate și bucățica de libertate personală, din Orwell, și
Utopii trădate by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14993_a_16318]
-
de material informativ despre mediul intelectual, despre modul de organizare a vieții științifice românești, despre valori artistice și momente de cultură, mărturii din muzee, biblioteci, mănăstiri conferă scenariului polițist virtuți aparte. A doua ipostază a prozatoarei e ilustrată de pagini cutremurătoare despre destinul basarabenilor, acea „categorie umană rătăcitoare prin lume, o populație refugiată sau deportată, răspândită în toate colțurile globului, din Siberia până-n America, încingând ca un inel de nedumerită durere și nostalgie pământul, o populație ajunsă brusc în 1940 și
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
ascultând ovații, zise în onoarea lor, la încoronarea bărbaților lor), adulmecă savoarea unei glorii efemere, aduc pe lume progenituri cu un viitor incert, rămân văduve (căci vremurile erau tulburi) și se retrag în câte o mănăstire sau pribegesc (cu întâmplări cutremurătoare câteodată), cu soții lor depuși din rang ori singure, mor și populează necropolele pregătite în bisericile înălțate de bărbații lor ori de alte neamuri 15. Lui Ștefan cel Mare i-au murit primele două neveste. A treia a rămas văduvă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
à tout le monde, et le lendemain on le jetta dans la mer. La femme, les filles et 2 petites filles de cet infortunè prince, ayant été temoins occullaires de cette tragédie, furent ensuite condamnés à une prison perpétuelle...”) sau cutremurătoarea știre i-a parvenit în închisoare (C. Gane)? Dacă ne întoarcem privirea de la istorie către literatura scrisă despre înfiorătoarele evenimente (pe care Doamna Marica le-a văzut ori i-au fost comunicate), constatăm existența unor deosebiri în relatarea faptelor. Aș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soră a Ecaterinei, cea care îl va lua pe Moise Movilă?) a lui Radu Mihnea (cel însurat cu Arghira) - un soi de Evă - ce i-a prilejuit lui Neculce, într-unul din „cuvintele” ce deschid letopisețul [al XX-lea], o cutremurătoare și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mort și enumeră datele unei situații previzibil precare (mai ales dacă repetarea tragicei experiențe: „Cin’nu bea aiest pahar/ Nu știe-n lume ce-i amar;/ L-am băut de două ori/ Și nu uit până ce mor” - îi furnizează informații cutremurătoare): Vădana unde-i rămasă. Plânge dranița pe casă; Unde-i casa cu bărbat, Niciun par nu-i supărat, Dar unde bărbatu moare, Numai chin și supărare 443. în orice bocet, rechemarea celui dispărut (plasat de moarte într-o stare de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]