8,894 matches
-
războaie, refuzat de principalele puteri, nu a reușit să fie un jucător de prim plan în politica europeană, fiind nevoit până la urmă să plătească tribut turcilor. Sau,un Mihai Viteazul, care a „pohtit” reunirea provinciilor românești în vechiul stat al dacilor, vis pe care l-a realizat, dar l-a pierdut fulgerător, pierzându-și capul pentru această „pohtă”, întrucât nu a fost pe placul principalei puteri europene de la granițele viitoarei Marii Dacii. Apoi, de ce nu, un Tudor Vladimirescu, cel care „a-mbrăcat
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
străinilor, dar, mai ales, de interesele trădătoare autohtone. Doamne, câți au mai fost cei înlăturați de interesele autohtonilor trădători, făcând jocul intereselor străine!.. De aceea, niciunul nu a reușit să aducă neamul nostru la gloria și puterea marelui regat al dacilor. Se-nțelege de la sine de ce. Domnitorii noștri nu „domneau” peste o ȚARĂ, nu erau regi sau împărați cu puteri pe măsură, ci conducea fiecare câte o provincie, o ȚĂRIȘOARĂ, având o forță care provoca dușmanilor, fie o furie oarbă, atunci când
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
la lupta mare, Ori învingem, ori murim! Pentru viitorul țării Cel mai rău, români, mă tem. Dar e vremea deșteptării, Ori luptăm, ori dispărem! Ori pierim în luptă dreaptă, Ori în strâmb destin pierim, Neam de lupi, hai, te deșteaptă, Dac cu dac să ne unim! Puii noștri mândri crească În bârlog de lupi viteji, Pentru stirpea românească Fiți din nou bărbați și treji! Cugetați și voi: copiii, Ce jurau pe sfântul steag, Azi se tem că le mor fiii Și
ÎNTÂI MAI MUNCITORESC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Intai_mai_muncitoresc_romeo_tarhon_1367422625.html [Corola-blog/BlogPost/348040_a_349369]
-
mare, Ori învingem, ori murim! Pentru viitorul țării Cel mai rău, români, mă tem. Dar e vremea deșteptării, Ori luptăm, ori dispărem! Ori pierim în luptă dreaptă, Ori în strâmb destin pierim, Neam de lupi, hai, te deșteaptă, Dac cu dac să ne unim! Puii noștri mândri crească În bârlog de lupi viteji, Pentru stirpea românească Fiți din nou bărbați și treji! Cugetați și voi: copiii, Ce jurau pe sfântul steag, Azi se tem că le mor fiii Și tot ce
ÎNTÂI MAI MUNCITORESC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/Intai_mai_muncitoresc_romeo_tarhon_1367422625.html [Corola-blog/BlogPost/348040_a_349369]
-
produce oriunde în Europa la vest de lanțul carpatic. In India un om bine îmbrăcat cu specific local, purtându-și geamantanul în drum spre aeroport este imediat legitimat de poliție. Dacă este cetățean străin este lăsat în plata Dumnezeului său. Dac însă este localnic i se atrage atenția că încalcă grav o cutumă. Purtarea bagajelor este o cinstită meserie făcută de oameni specializați care astfel își câștigă traiul. Poți să obiectezi ceva ? In Istambul am avut eu însumi in incident cauzat
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398419685.html [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
sufletului, spre slava lui Dumnezeu și bucuria ascultătorilor. 8. D. Bălașa, Țara Soarelui sau Istoria Dacoromâniei, Bârda, Editura „Cuget Romanesc”, 2009, 342 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, coperta policromă, plastifiata, 12 lei. Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
unele dintre tezele și ipotezele pe care le propune vor fi contestate, poate infirmate, despre autor se va vorbi mult de aici înainte, cărțile sale vor fi tipărite și retipărite, cititorii vor găsi în ele mereu prospețimea informațiilor documentate, iar dacii vor reveni mereu în conștiința acestora și datorită cărților Părintelui Bălașa. Cărțile Părintelui Bălașa sunt un act de autentic patriotism într-o vreme în care globalizarea și înstrăinarea devine crezul unor întregi generații. După ce le citești, nu poți decât să
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
Acasa > Versuri > Istorie > PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480494994.html [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup pe steagul tricolor Va re-ntregi pământul vechii Dacii, Nemuritor, cu noi spre viitor. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480494994.html [Corola-blog/BlogPost/370460_a_371789]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LACRIMI DE LUMINĂ Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului E-atâta liniște și doare Când se așterne peste noi, Iar cerurile-mi par că-s goale, Secate după-atâtea ploi. O rază-abia de mai răzbate Printre mulțimile de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1496600326.html [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
din lacrimi de lumină, Ce se revarsă-n trupul meu. Nici nu mai știu când trece vremea Și-mi par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1496600326.html [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
par că toate s-au oprit, Când nesfârșita lumii clipă, Tăcut, se scurge-n infinit. Referință Bibliografică: LACRIMI DE LUMINĂ / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
LACRIMI DE LUMINĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1496600326.html [Corola-blog/BlogPost/371762_a_373091]
-
Roșia Montană, înainte de toate, trebuie să devină în ochii lumii ceea este de fapt... cel mai mare muzeu autentic al mineritului aurului și argintului din lume, pentru că însumează 150 de kilometri de galerii, în toate formele de la începuturile făcute de daci și romani trecând continuu prin toate epocile societăți până astăzi...” Muzeu al douăzeci de secole prin el însuși este o mină de aur continuă pentru generații și generații de localnici dar și pentru vizitatorii din întreaga lume. Nemții și austrecii
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1375020358.html [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
demn de benzile desenate ale anilor ‘80. Tradiția Dragobetelor Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un bărbat chipeș și iubareț nevoie mare. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic el era la daci zeul care, ca un "naș cosmic", oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. În decursul anilor această tradiție s-a extins și la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să țină tot
sărbătoarea iubirii la români by http://www.zilesinopti.ro/articole/8383/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-la-romani [Corola-blog/BlogPost/96743_a_98035]
-
reamintit și despre Dan Alexe, lăudat că le știe pe toate, care publică la Editura Humanitas, 2015, volumul “Dacopatia și alte rătăciri românești”, 354 p., din care doar paginile 49-125 răspund titlului, dar în care spune mai puține lucruri despre daci, decât relatează Marian Malciu în numai 15-20 pagini din cartea sa “RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, Editura Aius, Craiova, 2015. Despre aceasta am scris un articol expediat revistei Luceafărul dar nepublicat, materie primă pentru volumul meu, p. 293-308... La “Actualitatea
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1443562479.html [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
și bucurie, / E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
muiat în lacrimi are poetul, ci uneori, revolta lui nu cunoaște margini și atunci proferează imprecații și chiar blesteme împotriva celor care conduc destinele românilor. E o revoltă legitimă față de cei care uită că românul are în el sânge de dac și nu va suporta la nesfârșit să fie asuprit. Glasul de tribun al poetului e plin de mânie și se ridică la ceruri, cerând dreptate. Cu toată înverșunarea, poetul înmoaie glasul când se gândește la șirul lung de Ioni din
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
m-a apropiat tot mai mult de descifrarea acelei tainice clipe astrale în care Dumnezeu S-a revelat strămoșilor noștri prin cuvintele Apostolului lupilor (iar cine sunt „lupii” nu mai trebuie să o spunem, pentru cei care cunosc simbolistica vechilor daci), cel dintâi chemat la ucenicia Mielului. Acestui moment unic din istoria de două milenii a creștinismului i-am acordat o atenție cu totul specială în ediția de față. Autorul mai recunoaște că „Apropiindu-mă de Andrei, am înțeles și alte
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
publicistul Dumitru Manolache a cercetat cu dragoste și migală mărturiile sau argumentele scripturistice, patristice, istorice, arheologice, lingvistice, mitologice și folclorice referitoare la Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi chemat, și la misiunea lui evanghelizatoare la Gurile Dunării, unde strămoșii românilor, vechii daci (al căror nume etnic se tălmăcește „lupii”), au primit creștinismul de timpuriu, în mod pașnic și organic, pregătiți tainic pentru aceasta de henoteismul spiritualist al religiei lui Zamolxis. Andrei, Apostolul lupilor este cea mai completă sinteză de până astăzi a
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
însă vrem să lăsăm plăcerea descoperirii cărții în amploarea și profunzimea ei cititorilor interesați ori avizați, trebuie să susținem, odată cu autorul la paginile 480 - 482, că asistăm în interiorul acestei lucrări, la o prezență multiplicată a Sfântului Apostol Andrei în teritoriile dacilor, fie prin misiuni întreprinse direct, fie prin evanghelizări făcute de ucenicii săi. Amalgamarea informațiilor, transfigurarea, suprapunerea peste altele, sau calchierea lor exprimă, după părerea noastră, chiar dacă poate părea paradoxal, o indiscutabilă prezență a Sfântului pe meleagurile noastre. De aceea, Dumitru
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
cine-i Moș Crăciun,/ Moș Crăciun cel mai bătrân.../ Moș Crăciun e tatăl vostru,/ E și Dumnezeul nostru,/ El le făcu și pe pom, și capră, și pe om... (colindă cu Capra - simbol al Carpaților și animal domestic sacru la daci). Prin Apostolul Andrei, Iisus Hristos Mântuitorul ne-a vorbit nouă. Cerul s-a deschis, lumea de dincolo a intrat definitiv în lumea de aici, făcându-ne concetățeni cu îngerii. Biserica Mântuitorului nostru Iisus Hristos, zidită în noi de către Sfântul Apostol
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
pofta imperiilor de a lua ceea ce nu le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Milenara_aburnus_major.html [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
cai solari, Sunt mândria Orăștiei, primite de peste ani. Nume de femeie porți cu cinste, Orăștia mea cu nume însemnat, De tine îmi aduc aminte Și dacă alte locuri m-au chemat. La Orăștie și drumurile duc ,,la cer”, Poarta către daci ne stă deschisă, E neamul nostru-n fiecare piatră, Urma lor sfântă, nu e atinsă. Tu ești,,acasă” pentru mine, Oriunde-n lume m-aș afla, Graiul meu îl duc în vine, Dragă Orăștia mea. Palia de la Orăștie Cărturari orăștieni
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1409483885.html [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTECUL VIEȚII Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Din cer răsună triluri ample Pe-acorduri calde, îngerești, Trezind pământul, care doarme, Cu armonii împărătești. Priviți cum floarea-n câmp inundă! Într-un ocean de verde-aprins, Și
CÂNTECUL VIEȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1492518903.html [Corola-blog/BlogPost/382969_a_384298]
-
revarsă, Cu fiecare strop de soare, Din ochiul cerului albastru, Ce-mi poartă taina muritoare. Pășesc spre-a stelelor lumină, Care mă poartă tot mai sus, Prin răsăritul ce-o să vină, Cu fiecare pas apus. Referință Bibliografică: CÂNTECUL VIEȚII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
CÂNTECUL VIEȚII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dac_1492518903.html [Corola-blog/BlogPost/382969_a_384298]