1,810 matches
-
noi statuturi și roluri sociale După finalitatea urmărită sau efectele pe care le produce, întâlnim: socializare adaptativă/integrativă - proces ce conduce la configurarea acelor caracteristici sau capacități personale care facilitează integrarea, participarea și realizarea sociala a unor activități în cadrul instituțional dat. socializare anticipatoare - ce constă în asimilarea acelor norme, valori și modele de comportament care facilitează adaptarea sau integrarea într-un cadru instituțional sau organizațional viitor. În funcție de direcția și rezultatul în conformitate cu cerințele, valorile și normele societății în care trăiește individul, socializarea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule - adică preexistentul creatului (al altora și, eventual, chiar al său). Hermeneutică, fiindcă se descoperă, în acest tip original de lirică, o interpretare interogativă și gravă a condiției omului în raport cu datul cosmic, istoric sau cultural. O producție poetică acoperind câteva decenii, cum este aceasta, presupune vârste și înfățișări diverse. Stadiile nu sunt niciodată exclusive, ci inclusive. În aparență, S. se schimbă la față, dar în fond nu își reneagă chipurile, ci
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
textele aderente problematic: Pluta Meduzei și Există nervi („Luceafărul”, 1968). În prim-planul lor se află condiția omului, „prins” în tot ce există. Dramaturgul imaginează omul reacționând - uneori surprinzător, în contrasens cu orice soluție convențională - față cu cercurile concentrice ale datului, pradă a unui complex arhetipal care - după parabola biblică ce dă titlul primei sale piese - poate fi numit „complexul lui Iona”. Spre deosebire de varianta biblică, la S. chitul care l-a luat pe Iona captiv este înghițit de un altul și
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și scuipă pe ea, pe fiecare la rând. Calcă pe ele dumnezeiește. A obosit, a mers destul, câmpul se întinde înainte pustiu, bătătorit ca un drum. Alergătorul cade jos, moare, devine carte fundamentală”. Acum un accent hotărâtor se plasează asupra datului culturii. În celelalte drame era prezentă numai ca sugestie colaterală omologia între insul comun și Creatorul divin, obsesia demiurgiei creatoare fiind proprie, în schimb, eului liric al lui S. De această dată autorul insistă asupra deja-creatului, cerc predeterminant, fundamental. Un
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
psihice morbide. Fenomenul psihic morbid este privit de psihopatologie atât ca natură a persoanei - prin urmare ca pe o dimensiune antropologică particulară a ființei cât și ca o nouă modalitate de a exista a acesteia - prin urmare ca pe un dat ontologic. Natura morbidului psihologic rămâne însă permanent interioară ființei umane, persoanei, ea fiind un fapt de experiență sufletească proprie subiectului ca „natură trăită” de acesta. Dacă psihiatria analizează „din exterior” tulburările mintale considerate ca „simptome clinice”, „sindroame” sau „boli” cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiind caracterul particular al fenomenelor psihice, normale și morbide, ele își obiectivează natura și existența prin intermediul limbajului. Considerată astfel, din perspectiva gândirii psihopatologice și a „discursului epistemic” al acesteia, nebunia ne apare ca fiind integrată destinului ființei umane, ca un dat deontologic și nu ca un simplu „accident morbid”, ca o boală, așa cum este ea înțeleasă în sfera medicinei somatice. Nebunia devine, în perspectiva discuției de mai sus, un „adevăr istoric” al persoanei respective (G. Rosolato), o dimensiune particulară a ființei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
câmpul instituțional în raport cu cel noninstituțional, cu atât controlul structural asupra actorilor este mai relevant. Ei constată că toate problemele sunt comune, că toate soluțiile la aceste probleme sunt social obiectivate și că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în cadrul instituțional dat. Ei vor învăța și apoi actualiza, de câte ori este nevoie, scheme sociocognitive adecvate, adică se vor acomoda cu modelele normative prescrise de instituție și cu situațiile tipice întâlnite aici, se vor familiariza cu sistemul de control în care s-au format
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nesăbuit înecându-se, la propriu, în licoarea revărsată din butoaie (Dușmanul). Creierul le e năclăit nu doar de aburii alcoolului, dar și de superstiții și eresuri. Cred în blesteme, așa cum, intrați în vreun impas, își anină speranța în descântece, în datul în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a fost”, Diplomata din Vădeni, Doctorul și baba). Precum nefericita mamă din schița Izbăvirea blăstămului, care, având o fată mută și cu mintea inertă, își explică tragedia prin lucrături haine ale soartei
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
interiorului într-o unitate indivizibilă, lipsită de corespondent în lumea naturală. De aceea, spre deosebire de explicare - proprie științelor naturii -, comprehensiunea - definitorie pentru domeniile spiritului - are ca obiect întotdeauna ceva individual, propunându-și să identifice particularitățile „trăirii” (Erlebnis) în unicitatea și irepetabilitatea datului lor, singularitatea subiectivă fiind, în acest caz, singura valoare care poate fi afirmată dincolo de orice îndoială. De unde concluzia-program - prea adesea atribuită exclusiv influenței proustiene - a lui P.: „Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de originalitate - postulând, în principiu, existența unui substrat ultim, unificator al dimensiunilor spațiale și temporale, al structurii și materiei, al fondului și formei -, autenticitatea camilpetresciană este, în chip explicit, substanța în actul manifestării sale - dinamismul de natură intuitivă al integrării datului (a faptelor și întâmplărilor mundane) în ordinea esențelor. Operând în oglindă, esențele, la rândul lor, pot fi redate concretului, care devine, prin aceasta, semnificativ, „substanțial”. În plan gnoseologic - conform definiției din prefața la Teze și antiteze - autenticitatea, în calitatea sa
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
danez.”). În condițiile unui câmp cultural neliberalizat, nutrit în bună parte din „forța unei structuri subterane de reflexe condiționate având în centru aura Operei, adică, prin implicație, a Creatorului” (Caius Dobrescu), astfel de rampe simbolice lansează fără să admită, prin datul sistemului lor de referință, replică. Comentatori mai ponderați (ori neutri) nu văd totuși în prima lui carte, Cerul văzut prin lentilă, compusă din eseuri alegre pe teme de filosofie, epistemologie, etică, politologie, istorie a științelor, simptomatologie românească, mai mult decât
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
conflictul dintre setea de absolut a ființei umane” și „existența anumitor principii limitative”, de ordin metafizic, ontologic și social. În cadrul acestui conflict, romanul condiției umane are ca obiect numai acele structuri și numai acele forme ce aparțin unei sfere a „datului originar”. Dinamica temei tinde să se înscrie unei scheme circulare: aservire - răzvrătire - conciliere. După ce schițează „preistoria temei”, autorul propune, în capitolele Amurgul zeilor, Răul de timp și Stăpân și slugă, o „analitică a modelului”, a circularității. Studiu tipologic, dar care
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească”, nu fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
ca o știință aproape exclusiv explicativă. Ea și-a făcut din separarea de ideologia colectivităților condiția dezvoltării sale ca știință. Pentru a putea deveni științifică, sociologia occidentală și-a impus, pe linia pozitivismului, ca principiu fundamental, considerarea obiectului său ca dat, ca un fapt „pozitiv”, guvernat de legi proprii, independente de subiectul cunoscător și care trebuie explicat întocmai precum faptele naturii. Menirea sociologului urma să fie descrierea și explicarea realității sociale „așa cum este ea”, și nu „cum ar dori oamenii să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurale ale sistemului, obținute, de regulă, prin mecanismele politice și administrative ale sistemului; au o puternică orientare manipulativă; sunt predominant justificative, fiind orientate spre acceptarea sistemului ca atare; nu sprijină decât limitat înțelegerea problemelor reale și caută soluții în cadrul structural dat; sunt asociate cu o atitudine de suspiciune, mergând până la intoleranță față de sistemul științei,cu orientarea sa predominant teoretică, critică, antidogmatică și antimanipulativă. Un sistem social dinamic, deschis spre dezvoltare și schimbare, va încuraja, dimpotrivă, cunoștințele de schimbare, cunoștințe puternic orientate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea obiectivității sociologiei ca un dat neproblematic, asigurat automat de procedurile sale științifice, iar pe de altă parte, excluderea completă și de principiu a obiectivității în numele angajării. Ajungem aici la faimoasa problemă a relației dintre știință și ideologie. Este necesar, de aceea, pentru a limpezi această
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisfacerea unor cerințe mai clar exprimate ale muncitorilor. Există însă și o structură secundară de interese: diferențele de interese sunt oare posterioare și derivate, în raport cu un anumit mod de organizare socială? Structura de interese este într-o oarecare măsură un dat anterior opțiunii pentru o alternativă sau alta de organizare socială, invariantă în raport cu aceasta, dar, într-o anumită măsură, și un rezultat, un produs al respectivei organizări sociale. Organizarea ierarhic autoritară a întreprinderii, indiferent de structura socială globală a societății, generează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care corespunde situației reale: ele sunt egale pentru decident. Dacă sunt la o răscruce de drumuri și habar nu am care dintre drumuri este cel mai bun, e absolut indiferent (și la fel de justificat) ce criteriu de alegere va fi folosit: „datul cu banul”, „elaborarea unei teorii foarte complicate, ridicată pe baza unor argumente foarte incerte”, sau să-l aleg pe cel pe care „zăresc o floare”. Orice criteriu de alegere este cel puțin unul aleatoriu și, în această calitate, justificat în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
text, el redă sintetic principalul rezultat la care ajunsese cu mai bine de 15 ani în urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să se pornească de la o analiză a caracteristicilor speciei umane, a principalelor ei necesități care constituie baza organizării oricărei societăți. Vorbind despre premisele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anumit mod de producție. Țesătura specifică de relații economice, politice, juridice, morale, religioase, astfel determinată, influențează tipul personalității umane: creează interese specifice, aspirații, idealuri etc. Cu alte cuvinte, fiecare cadru social generează un tip de personalitate, rezultat al interacțiunii dintre datul uman natural, biologic și exigențele sociale particulare, experiențele, presiunile, posibilitățile etc., generate de societatea în cauză. Formațiunea socială își pune amprenta asupra tipului de comunitate umană. Comunitatea umană - ceata de vânători, tribul, cetatea, națiunea - se constituie în strânsă dependență de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale.1 Lumea empirică este populată de entități teoretice - concepte - desemnate prin limbaj, cărora le atașăm referenți identificați de simțurile noastre. Suntem introduși în conceptele noastre sociale la o vârstă foarte tânăra. Ele ne sunt pe larg prezentate, ca un dat. Deprinderea limbajului este în primul rând o chestiune de înțelegere a distincțiilor stabilite de conceptele noastre și de capacitatea de a le folosi corect în lumea în care ne mișcăm. Datele senzoriale luate ca atare nu ne pot învăța să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
anarhice sau simplu nihiliste. Poziția adoptată de Fukuyama este una a dinamicii culturale lineare, de sorginte evident iluministă. Când se referă la înaintași sau la acei contemporani care analizează tranziția, Fukuyama menționează că aceștia consideră ordinea socială ca fiind un dat imuabil, transmis din generație în generație, fără surse și posibilități de variație istorică. Dar cultura, în ciuda schimbării lente, este eminamente dinamică. Apar noi reguli, semnificațiile valorilor și credințelor variază în timp, normele tradiționale sunt reinterpretate, întrucât societatea, comunitatea sau grupurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot de poeți precum D. Anghel, Arghezi, Minulescu, N. Davidescu, Adrian Maniu, I. Vinea, Mateiu I. Caragiale. Fantezismul, rafinarea estetică
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
nu merg în nici un bar. Discută de oi, vaci, porci. Ion șnepotul doamneiț mai vine cu știrile... morți, răniți” (femeie, 40 de ani). Atitudinea față de UE Integrarea în Uniunea Europeană este percepută de majoritatea localnicilor ca o etapă obligatorie, ca un dat căruia nu poți să i te împotrivești, ci trebuie să te adaptezi: „Dacă e să vă spun părerea mea, atunci... eram foarte bucuroasă să intrăm în NATO și am fost foarte bucuroasă că am intrat în NATO. Mai puțin bucuroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sa cu totul dezinteresată? Mai întâi, pentru ca donația să fie reală, donatorul (causa efficiens) și donatarul (causa finalis) trebuie să se găsească într-o stare de abandon și uitare de sine pentru a pune în lumină (nu și în evidență) datul, redus, la rândul său, la condiția de dar1. Moartea simbolică a donatarului trebuie presupusă în cazul anonimatului, al ingratitudinii și al ostilității, care exclud eo ipso condiția de calcul sau asigurare utilitaristă. Renunțarea la cauzalitate trebuie să fie totală. Martor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]