2,277 matches
-
nepregătit în fața propriei sale revoluții, a spiritului, a mentalității, a convingerilor despre lume și viață, și-n locul evoluției sale pe scara valorică a existenței umane s-a trezit scăpat din lesă ca un câine abandonat pe maidan Avem obiceiuri, datini și tradiții specifice, etnografie și folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice în costume naționale se bucură de mari succese internaționale pe vestitele scene ale lumii. Singurii care au rupt barierele dintre națiuni sunt oamenii de știință și cultură. Inteligența
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
recorduri, la Săpânța, în Maramureș, în afara renumitului cimitirul vesel, se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și cea mai mare deltă de pe continent, Delta Dunării. Avem un patrimoniu național
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
Acasa > Poezie > Imagini > NOUA STRATEGIE Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2056 din 17 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe lumea asta nu există patimi Ce poate să ucidă dorul meu. S-au adunat în noi ca niște datini Ce alții vor s-arunce mai mereu. Când viața asta nouă ne împarte Frânturi din timpul ce l-a petrecut. Să te gândești că dincolo de noapte Învie visul nostru din trecut. Eu te iubesc cât două continente Nimica-n noi
NOUA STRATEGIE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372363_a_373692]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului Kana bittirna o manuśa i ïnceleʒeră, pala șo ïnceleʒisajne, avena o kïzaja
I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850]
-
frankoja și’ lazïmi te uxțon. Oda akerla ekh suma. O sokros o cigno dela kìbor axojla pala p’i źăba. akerzi o Kristăsθar Ali (Piśoj) rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850]
-
rozmarinului și al muzei înălțătoare de inspirație din doinele create cu suspine de rapsodul popular, în liniile cusăturilor iei strămoșești. Locul nașterii și al copilăriei lui sunt profund marcate de toată istoria Țării de Sus. Un ținut românesc cu vechi datini și conveniențe, cu o concordanță a graiurilor și cântecelor, care au avut în permanență în memoria poetului imaginea cetății de scaun a Sucevei, a domnitorului Ștefan cel Mare, un loc mitic considerat atât al învățaților cronicari, cât și a marelui
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
tradiție, comunitate 1. Îndemnul, între decizie conștientă și indecizie Satul s-a dezvoltat ca o frământare socială a sinelui(1) comunității, ca un tot unitar în care membrii acestuia se nășteau, se formau și se desăvârșeau ca lume stăpânită de datini, cu timpul de obiceiuri, și se îndemnau crezării existențiale a cercului: Dacă în elaborarea unui portret - robot pe măsură (pe măsura proiectului politic care l-a suscitat) similitudinea este reținută dintr-un punct de vedere vertical pentru a întemeia ancestralitatea
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
ar fi știut să pronunțe corect cuvântul fecior, dar plăcerea de a spune fecioare am simțit-o ca o apropiere a bătrânului față toată dorința mea de a cunoaște viața unui sihastru, care a conservat cu multă atenție și prețuire datinile noastre), să îți amintești mereu de mine când îl privești. Este atât de minunat să știi că rămân pe Pământ oameni care, din când în când, se mai gândesc la tine. Mi-a făcut semn să i-l împrumut pentru
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
colindul, nu ca azi (repeta foarte des nu ca azi. După mult timp de la această întâlnire am stat și am meditat asupra cuvintelor bătrânului: nu ca azi și am înțeles că noi, oamenii, ne-am schimbat profund lăsând în urmă datini, obiceiuri, credințe. Suntem altfel de cum eram, să zicem, acum treizeci sau chiar o sută de ani. R: Ce îmi puteți spune despre datina Plugușorului? M.V.: Pregătirile începeau cu câteva zile înainte, când se forma ceata de băieți, care urma să
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
bătrânului: nu ca azi și am înțeles că noi, oamenii, ne-am schimbat profund lăsând în urmă datini, obiceiuri, credințe. Suntem altfel de cum eram, să zicem, acum treizeci sau chiar o sută de ani. R: Ce îmi puteți spune despre datina Plugușorului? M.V.: Pregătirile începeau cu câteva zile înainte, când se forma ceata de băieți, care urma să colinde toată ziua [...]. Înainte de a expune dialogul pe care l-am avut în continuare cu Moș Vasile, doresc să fac o descriere a
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cel care nu ar fi postit. Și părinții și rudele membrilor cetei colaborau la purificarea noastră, pentru că eram cei care uram și treceam din gospodărie în gospodărie. Era foarte greu să faci parte din această ceată. Cine ar fi încălcat datina era îmbrăcat sumar și legat în plină iarnă de un copac din pădure o noapte întreagă ... și toți știam asta, d-aia ne era și teamă. Dar era prea mult respect față de datină și nimeni nu ar fi încălcat regulile
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
din această ceată. Cine ar fi încălcat datina era îmbrăcat sumar și legat în plină iarnă de un copac din pădure o noapte întreagă ... și toți știam asta, d-aia ne era și teamă. Dar era prea mult respect față de datină și nimeni nu ar fi încălcat regulile. Aveam demnitatea noastră. Eu am avut norocul să intru în rândul cetei și să merg la colindat. Atunci nu era cum e acum, când toată lumea se duce cu Plugușorul. Era o mândrie să
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
unul care să țină boii, iar celălalt care să țină plugul. Și plugul era împodobit, mi-a spus Moș Vasile. R: Dar la ce le trebuia plugul la colindat, Moș Vasile? M.V.: Păi din această cauză se numește și această datină așa. Eu, de când mă știu, numai așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat; îmi tot repeta cu părere de rău bătrânul și regreta. Timpul care
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
așa mergeam la colindat, cu un plug împodobit cu hârtie colorată, șervete și flori, ca de sărbătoare. Dar vremurile s-au schimbat; îmi tot repeta cu părere de rău bătrânul și regreta. Timpul care a trecut nu mai era pentru datina Plugușorului așa cum fusese odată, în vremea copilăriei lui. Înainte, pe vremea tatălui meu, dar și când eram eu mai mititel, țin minte; ne asigura bătrânul: mergeai în curtea omului să-i tragi două brazde să aibă recoltă bună în anul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
puneau faete de diferite culori, dar predominantă era culoarea roșie. Biciul mi l-a descris astfel: era împletit în șapte, având o lungime de 6-7 metri. Când pocneai cu el, despicai piatra, nu alta. Tunet, noi nu ne jucam cu datina. Buhaiul (fig.nr.3), alcătuit dintr-o putinică, chiostec, avea capacul din piele tăbăcită de vițel. R: Despre buhai ce îmi puteți spune? M.V.: Aaa, scotea un sunet atât de frumos. Ne chinuiam mult la construcția lui pentru a îl
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
să o asigure. Elementele de recuzită își justificau prezența printr-o mai strânsă legătură sau mai puțin strânsă, munca plugarilor, pe care, într-un fel oarecare, trebuia să o amintească. Lista lor ne ajută să înțelegem mai bine că această datină se cerea să fie văzută (ziua) și auzită (seara și noaptea). Unele izvoare o amintesc pentru trecut, altele o consemnează în zilele noastre. Atunci când apare, plugul este ornat cu hârtie colorată, panglici, șervețele, flori (așa cum reiese și din spusele bătrânului
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
bătrânului) și, uneori, pe plug se fixează și un brăduț. Chiar în pasaje din Plugușor se specifică acest lucru: Puneți flori la plug, la boi Și strigați odată, hăi. Ne întrebăm de ce, odată cu timpul, a dispărut prezența plugului din această datină? Nu ar trebui să uităm că desfășurarea obiceiului, iarna și pe timp de noapte, a limitat puțin câte puțin necesitatea prezenței plugului, ca și trecerea obiceiului în repertoriul de vârstă al amatorilor neinițiați, deoarece încredințarea acestei unelte atât de folositoare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
permitea transportarea lui rapidă, atât din cauza roților din fier cât și a greutății lui. Ei trebuiau să parcurgă distanțe mari, câteodată prin troiene și faptul acesta i-a făcut să renunțe la acest obiect, care, în realitate favoriza colindul și datina urărilor binefacerii pământului. Transportul neputându-se face cu ușurință și fără griji, colindătorii au pus bază pe o recuzită ușor transportabilă cu efecte auditive, spectacolul fiind mai mult ascultat. Cam din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea, grupurile
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem datina Plugușorului, la noi aceste instrumente, amintite, sunt mai mult sau mai puțin întâlnite, însă unul singur, buhaiul, a pus semne de întrebare etnologilor, folcloriștilor și muzicologilor afirmându-se cu tărie că acest instrument este cunoscut numai la români, și nu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
timp când colindul se cerea să se facă mai mult auzit, credem noi pe timpul înserării, dar, totodată, să și impresioneze prin sunetul înfundat produs, s-a dorit în urma unei constatări practice, pentru că acest instrument românesc există numai în prezența acestei datini, pentru că posibilitățile sale muzicale sunt foarte restrânse. Obiceiuri agrare legate de plug, de cultul acestuia, în forme cât mai variate le întâlnim și la alte popoare însă la români își are o origine cu totul aparte, proprie, legată de mai
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul 1975 și distinsă cu Premiul Nicolae Iorga AL Academiei Române, întâlnim nenumărate detalii referitoare la
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
atât de distinșii oameni de știință români cât și străini. Să nu uităm și să nu neglijăm faptul că românii au avut un mare simț spiritual și că au absorbit lucrările cosmice cu cele telurice, creându-și propriile sale mituri. Datinile noastre, obiceiurile moștenite din moși-strămoși sau dobândite pe parcursul integrării noastre în lumea migratorilor cotropitori, care au trecut ca tăvălugul peste pământurile pe care le stăpâneau din timpuri înaintașii noștri au format trainica noastră națiune. Au existat și întrebări din partea cercetătorilor
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
grave dorințe de deznaționalizare, exemplul prezent fiind Basarabia. Referitor la obiceiul de colind cu plugul, etnologul Vasile Bumbac, prieten al marelui luceafăr al poeziei românești, Mihai Eminescu, scria în anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
relatare a lui Moș Vasile îmi stârnea noi și noi întrebări, dar am observat o vădită oboseală pe fața intervievatului meu. R: Aș mai dori să vă întreb, și cu aceste ultime întrebări voi căuta să-mi închei studiul în ceea ce privește datina Plugușorului, despre textul acestui colind, ce îmi puteți spune? M.V.: Nu-l mai știu bine ... au trecut mulți ani de când îl recitam pe tot, de la cap la coadă. Și toți cei din ceată îl știau, dar să știți dumneavoastră că
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]