1,965 matches
-
fierbinți, Cu îngeri negri,care încă din văzduhuri,cad! E beznă-n suflet și miroase-a moarte, Pământul,se învârte-ntr-un etern tumult! Credința ce-a rămas? Un țipăt sfidător,al unei șoapte, O răscolire-n timp,a clipelor deșarte, Taborică lumină,dintr-un prezent,ce a trecut demult! Dreptatea pe pământ? O utopie! Balanța-i înclinată către cei mai tari! Ne plâng strămoși,înstrăinați ,cu tot cu glie, Iubirea de Hristos,catalogată-i ca o nebunie, De legi făcute de cezari
APOCALIPTIC! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370052_a_371381]
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului (de sub cazanul de țuică) și coceam porumbi cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
chemat la acest lucru. Le place să facă aranjamente și permutări de ordinul „en” luate câte „ka” , vorba matematicienilor și ajungi să fii implicat în anumite povești imaginare și nefondate. Și tot din „dragoste” sunt revoltați și plini de ambiții deșarte că „ești pretențios”. Câtă obrăznicie și egoism! Și asta pentrru că nu îți convine această practică și nici să îți repartizeze ei obligațiile unui destin pe care nu îl vrei trasat de ei. Intriganți sunt cu nemiluita la orice pas
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
să se ridice la înălțimea Sfântului Apostol Pavel care prefera să fie anatematizat odată cu cei întru Hristos frați ai săi (cap. XV). Urmează, în continuare, avertismente puternice față de pericolele duhovnicești care-l pot paște pe preot. În primul rând slava deșartă, disimulată adesea sub forma modestiei exterioare, totodată lipsind smerenia interioară (cap. XVII). Cu toate că femeile au fost excluse de la oficiul preoției harice și chiar de la predica în biserică, ele compensează uneori prin ceea ce numim astăzi „trafic de influență”. Astfel se ajunge
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
urmări talentul oratoric al preotului ca la un recital, fiind mai puțin preocupați de valoarea soteriologică, mântuitoare a învățăturii (cap. 25, p. 156). Așadar predicatorul trebuie să contracteze această pornire defectuoasă necăutând a dobândi un succes „de galerie” și slavă deșartă (cap. 26, p. 157). Este necesar a se îmbina aceste două calități ce nu sunt tocmai consonante: modestia și talentul, precum și o altă pereche antinomică: indulgența și severitatea. Echilibrul moral al preotului nu trebuie să se clatine nici în fața laudelor
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
Toate Articolele Autorului Nu credeam să-nvăț a trăi vreodată Clipa condamnaților, ziua devastată Aici s-a revărsat jalea cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
acesta sunt spectaculare sublimizări ale lui cogito,ce trec prin procese evolutive,de rafinare,nuanțare și diversificare impuse de realitatea a cărei esență o exprimă. Poezia edenului dezvoltă o responsabilitate asumată din partea autorilor ei,ci implică o angajare a speranței deșarte,ca privire spre real,asemănătoare aruncată de Moise spre Pământul Făgăduinței.( Observație făcută de Kafka). Poetul Serghei Esenin,ajuns o legendă și prin accidentele existenței sale,are sentimentul naufragiului care-și repudiază cosmosul,tocmai pentru faptul că poetul rus nu
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
poți a deplânge pe cel care pleacă din propriu-ți sânge?” Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, fraăează, însă voi lăsa cititorilor să dezlege acest mister, întru bucuria înțelegerii adâncului albiei conceptuale.133 Mai vreau doar să concluzionez în chiar ideea regăsită printre elegii, unde
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Alteori greșesc - din grabă - unde să-și găsească locul Fulguiește și-n răstimpuri mă-nfi oară, mă îngheață Gândul slut că viața noastră ține de un fi r de ață. Toamna pustie Plouă cu frunze, frunzele-s moarte Îngropând vise - multe deșarte Picură versul singurătății La poarta tăcerii eternității Plouă cu gânduri rupte din carte Toate-l acuză pe Zeul Marte Bântuie neguri vorace și seci Plouă cu cețuri cupide și reci Cântă-n neștire într-o răsură Păsări pornite pe aventură
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
bernă, cerul norii și-i respinge: Aș vrea să ningă, nu mai ninge. Iarna asta-i grav rănită de-o ură nestăvilită, de ger crunt între destine: Aștept iubirea, nu mai vine. Iarna asta e pe moarte, stă în fulguieli deșarte. Oare patimi vor învinge? Aș vrea să ningă, nu mai ninge. Copil cu sanie - lacrimi line: Aștept un zâmbet, nu mai vine, Omul de nea rănile-și linge: Aș vrea să alb, dar nu mai ninge. 13 ianuarie 2016 Referință
ANOTIMP MURIBUND de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369501_a_370830]
-
în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a ceea ce va fi la Judecata de Apoi. Atunci, Dumnezeu îl va înălța pe cel
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
o viață cu mine însumi, cu lumea, cu seducătoarele efemere plăceri, cu înșelătoarele ispite ale căderii de zi cu zi, cu iluziile și rătăcirile firii omenești, pentru a mă smulge din mine însumi liber de slăbiciuni, prejudecăți, conformisme, orgolii, ori deșarte ambiții, pentru a mă cunoaște cât mai mult, cât mai adânc, prin și intru spiritul Cuvântului cel de la început...» (p. 9). *Râul Constantinescu, Vivisecții (poeme), Florești-Cluj, Ed. Limes (ISBN 978-973-726-940-9), 2015. Referință Bibliografica: CRONICĂ „RESTANTA“ (A CĂRȚILOR DIN VERI / IERNI
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
ironici sunt răutăcioși. Se mai spune că omul flecar, cel care vorbește mult și uneori când nu trebuie sau ce nu trebuie, incită la minciună și ură. Sfântul Nectarie consideră „flecărirea” tronul pe care se așază cel ce iubește slava deșartă pentru a se slavi pe sine. Omul - și cu atât mai mult un conducător - care vorbește mult, nu va fi apreciat niciodată de oamenii înțelepți, și va avea parte de totală desconsiderație. Un proverb românesc spune că „Vorba multă este
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
cei doritori de glorie nu fac nimic pentru virtute, ci numai pentru slavă; ei „înțeleg slava ca pe un idol și nu fac nimic sincer sau pe față, ci numai o grămadă de lucruri neînsemnate și ipocrite”. Doritorii de glorie deșartă, de parvenire sunt oameni orgolioși care nu știu să cedeze. Ioan Gură de Aur, venerat cu titlul de „doctor al Bisericii”, mai spunea: „Iubirea [aprigă] pentru slavă este cumplită, groaznică și plină de o mulțime de rele; e un ghimpe
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
și rugina, fierul, stricând locul de unde provine, iar molia - țesăturile, la fel și vanitatea nimicește sufletul care o hrănește”. Vanitosul se înșală pe sine, socotind că este cineva, însă nu este nimic, deoarece se lasă stăpânit de mândrie din cauza slavei deșarte. Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390) spunea că „Vanitatea este un obstacol foarte mare pentru oameni în calea virtuții; slava deșartă îi subjugă pe cei mai simpli; cel care caută slavă deșartă este gol de toată virtutea lăuntrică”. Cât despre ceartă
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
se înșală pe sine, socotind că este cineva, însă nu este nimic, deoarece se lasă stăpânit de mândrie din cauza slavei deșarte. Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390) spunea că „Vanitatea este un obstacol foarte mare pentru oameni în calea virtuții; slava deșartă îi subjugă pe cei mai simpli; cel care caută slavă deșartă este gol de toată virtutea lăuntrică”. Cât despre ceartă - discuția în contradictoriu care se ivește între oameni, fiecare parte dorind ca opinia lui să fie cea recunoscută, ca și cum ar
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
nimic, deoarece se lasă stăpânit de mândrie din cauza slavei deșarte. Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390) spunea că „Vanitatea este un obstacol foarte mare pentru oameni în calea virtuții; slava deșartă îi subjugă pe cei mai simpli; cel care caută slavă deșartă este gol de toată virtutea lăuntrică”. Cât despre ceartă - discuția în contradictoriu care se ivește între oameni, fiecare parte dorind ca opinia lui să fie cea recunoscută, ca și cum ar fi dreaptă și plină de înțelepciune - ea îi adună pe oamenii
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
mai funcționeze, încercând să ajungă la biruință cu ajutorul strigătelor sau al ironiilor. Urmează mânia și furia, însoțite de o „gâlceavă turbată”, până când unul dintre cei doi este învins cu ajutorul violenței vorbelor sau faptelor. Certăreții sunt încăpățânați, semeți și iubesc slava deșartă. Ei nu sunt buni profesioniști, dar vor să pară. Exemplificând, fostul nostru prim ministru, cel care a obținut titlul de doctor și a fost acuzat de plagiat, se visa Tony Blair, iar blonda ministreasă - Margaret Thatcher. Dar și mulți alții
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
UNUI VIS Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului REALITATEA UNUI VIS Ți-am ascultat adesea vis în șoapte Și n-am știut durerea dacă doare. Eu am avut în nopțile deșarte Compasiune pentru tine foarte mare. Când timpul meu n-a vrut să mai adaste În locul lui am pus singurătatea. Și m-am rugat la Domnul și astre Să nu-mi întunece seninătatea. Inima mea doar pentru tine bate Dară îl
REALITATEA UNUI VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370647_a_371976]
-
tot ce ne este drag, departe de obcina natală și de familia ce am lăsat-o plângând la poartă, pentru un trai mai bun și pentru niște vise, ce de multe ori, s-au dovedit a fi, mai mult decât deșarte. Pe parcursul acestei cărți, vei întâlni situații și întâmplări, de care și tu probabil ai avut parte, totodată străduindu-mă să reproduc cât mai fidel, tot ce am trăit, cu bune și cu rele. Nu îi voi lăsa deoparte nici pe
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
Articolele Autorului Intampla-te, Doamne, pe-un foșnet de tei, adoarme-mi tăcut, nu știu cum, nu știu unde, osândele mele târzii și rotunde că apele ochilor ei. Mi s-au dat acești pași. Trăiesc. Mă supun, dar drumul spre ea e o hartă deșarta, iar noi ne tărâm într-un geamăt de piatră zvârlita pe-un somn de nebun. Ametita-i e rochia de nori și lalele, ca visele ei și că brațele mele cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne
CANTEC DE EA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368132_a_369461]
-
al dragostei dor. Ți-aș spune că eu nu scriu romanțe Deși am poate câteva nescrise Despre muritorii care dau giuvaiere Pe pietrele grobe, murdare și-ncinse. Ți-aș spune că lumea e căzută-n confuzii Transformă iubirea-n dorință deșartă Trăind bucuria unei perdante iluzii Dând veșnicia pe-o clipă fugară. Ți-aș spune, iubite, că iubirea e una Nu sunt mai multe, de aceea, te rog, Nu-ți pierde timpul pe la porți străine... Intoarce-te astăzi la Creator! Ți-
NETĂCERI ÎN CUNUNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368147_a_369476]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > VIN ALEGERILE! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A început spectacolul grotesc Cu acuzații și minciuni deșarte Ale celor ce iar își mai doresc Alți patru ani să fure mai departe. Lupta e mare pentru putere Iar în bătălie armele s-au scos; Dar ei se luptă să-și facă avere Sperând să mai găsească osul de
VIN ALEGERILE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362760_a_364089]
-
ne desparte, Aici, sub cerul tricolor și sfânt El ne-a legat cu Dor și Jurământ Și cât va curge Arieș sub soare Lipiți de stânci, de aer, de izvoare Nu plecăm din Munți când alții vor, E-atâta de deșartă pohta lor! Aici am fost de când ne știm-Acasă! De suferința noastră nu le pasă Celor puși vremelnic să conducă, Noi nu plecăm, ei grabnic să se ducă! Ne lase-n pacea firii toți netoții, De la Câmpeni vă dau de știre
NU PLECĂM DIN MUNȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370258_a_371587]
-
politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să promoveze o domnie a bucuriei prin ignorarea durerii, împingând astfel lumea într-un mare vârtej fără scăpare, al suficienței, al orgoliului, al amăgirii, al temerii, al satisfacției deșarte, al nihilismului, al resemnării, al descompunerii. Budismul a sacralizat durerea sanctificând-o în suferință cosmică. Mai departe Hedonismul, travestit în pseudobucurie a adus hegemonia erosului sub diferitele închipuiri false, ca expresie doar a dorinței senzuale, înăsprind și mai mult durerea
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]