1,962 matches
-
evocări ale unui amor pierdut și în cazul lui "lăcrimioarele" se referă la lacrimile transformate în poezie, adică la suferința transfigurată literar. Așa se încheie Steluța, primul poem din ciclu: Tu dar ce prin iubire, la a iubirei soare, Ai deșteptat în mine poetice simțiri, Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biografii din epocă reprezintă acest parcurs ca o activare intermitentă a vocației, ca o "deșteptare" reiterată a apelului poetic: " Aici făcu cunoștință cu vestitul poet rusesc Pușkin și învăță de la dânsul limba rusească. În petrecerile sale cu acest bărbat se deșteptă și se dezvoltă într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 275. 81 Pop, Conspect, I
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Gheorghe Șincai și Petru Maior, acea mîndrie românească, acel fanatism pentru limba noastră strămoșească și trecutul glorios al poporului nostru de viță romanică. A adus din Transilvania lui Iancu, Balint și Barițiu și a tovarășilor lor dorul nepotolit de a deștepta poporul la conștiința națională. Urmare a presiunilor revoluționarilor români din Bucovina a fost nu numai revigorarea Învățămîntului primar În limba română, ci și hotărîrea 4 G. Sion, Amintiri contemporane, după Ion Nistor, Un capitol din viața culturală a românilor din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia În cari se află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale liceului, fără plată suplimentară
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul nu e lipsit însă de talent. Unele evocări și câteva portrete își au plasticitatea lor, apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
A doua, opusă, vestește renașterea și misionarismul istoric, căci, așa cum spunea contele Hermann Keyserling: "Biserica românească e vie. Numai acolo Biserica greco-ortodoxă nu a încremenit. (...). Astfel, misiunea lor europeană, dacă au vreuna, ar trebui să fie neîndoielnic aceea de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și acest popor pot avea un viitor mare". În sfîrșit, o altă opțiune angajată pleda pentru neutralitatea descriptivă și compasiunea explicativă, întocmai ca în studiul recent al antropologului bulgar Bogdan
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de câteva ori un exercițiu, cred că am repezit-o puțin. La oră ea m-a pârât prof. Bostan, care era și dirigintele nostru, că aș fi făcut-o proastă. Zâmbind profesorul a spus:”Fă-o și tu pe ea deșteaptă”. Ulterior colega mea a urmat facultatea și a fost o bună profesoară chiar la liceul pe care noi l-am absolvit. In același timp era și sever cu mine, la fel cum era și cu ceilalți colegi. Când am fost
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
asta se aflau Întîmplător de față. O astfel de situație este dominată de o emoție ludică și de un schimb de replici orale aproape copilărești care sînt rostite, vizînd și arătînd aspecte, detalii, amănunte, dorite revelatoare, expresive, sugestive, pentru a deștepta și reînsufleți locuri, fapte, Întîmplări, În speranța că din ele ar putea să crească miraculos o Întreagă atmosferă care să-i cuprindă și să-i pătrundă pe cei de față, trasportîndu-i acolo, În locul unde s-a produs revelația. Dacă sîntem
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cuprinsul bine rotunjit al unei vocale aptă să susțină freamătul prelungit cu tonurile Înalte de orgă nazală ale ultimei consoane. Inconsistent pentru a mai alimenta cu informație pertinentă activitatea eficace, angajată utilitar pentru a atenua inconfortul cotidian sau secular, zvonul deșteaptă o harnică rumoare de roi gata de un alt Început, amorsează reconfortarea ce relansează sufletul pe drumul imperios al căutării altor rosturi. Zvonul recules al brumelor muiate, stinse pe patul frunzei moarte este pentru auzul ascuțit al Închipuirii o urmă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
teme specifice, pe care le pune în legătură cu personaje românești care ajung pe acele meleaguri; cititorul se transformă în complicele personajelor romanelor favorite. Paul Alexandru Georgescu scrie: "Scriitorii români și-au dat seama că omul latino-american pare un uriaș care se deșteaptă și (...) se zbate să-și rupă lanțurile. Cu expresia lui Shelley, atât de îndrăgită de Alejo Carpentier: Prometheus unboundPrometeu descătușat"68. Tema dictaturii teroriste, cu puterea ei aberantă, este abordată de Al. Ivasiuc în Racul, unde sadismul inspirat de puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și o epigramă acidă. Numărul 37/1885 este consacrat împlinirii a treizeci și șapte de ani de la Marea Adunare de la Blaj: se comunică programul sărbătorilor, se tipăresc articole pe acest subiect (3 Mai 1848), se reproduce poezia lui Andrei Mureșanu Deșteaptă-te, române!, lângă poemul în cinci părți 3 Mai 1848, semnat de N.G. Rădulescu-Niger. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
Păunen, Acuarele bucovinene ale pictorului Iaschke, în “Codrul Cosminului”, VIII - 1933-1934, Cernăuți, p. 419-432. footnote>. Numele celor care au mai trecut prin aceste locuri îl aflăm din inscripțiile făcute pe zidurile pictate ale mănăstirii Vatra Moldoviței, semn că lumea se deșteaptă mai greu decât s-ar crede. Recent, într-o revistă apărută la Suceava, “Lumea carpatică”, a fost reluată problema acuarelelor silezianului Franz Iaschke, autorul referindu-se și la “Valea de la Vama”, prilej pentru următoarea remarcă: “Numai Vama, frumoasă și odinioară
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Fără îndoială că și frumusețea naturii presupune conștiința umană, care să o valorifice; în lipsa acesteia ea n-ar mai fi frumusețe, ci un oarecare obiect indiferent. Frumosul natural e infinit. Întreaga natură este frumoasă, dacă analizăm interesul pe care-l deșteaptă în noi, într-un mod fericit, sentimentul vitalității noastre: „Bucuria pe care ne-o pricinuiește trecerea de la întuneric la lumină, scrie odată Guyau , strălucirea cerului albastru, vivacitatea însăși a culorii, marchează, în același timp cu o sărbătoare a ochilor, o
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
naturale, firești, chiar simpatice. Altele, dimpotrivă, sunt patologice și, prin urmare, absolut detestabile. De ultimele trebuie să ne eliberăm pentru a mai spera într-o necesară vindecare a mentalului social. Atunci când și cel din urmă om ("prostul satului") se va deștepta, comunitatea își va reveni. Cartea aceasta se dorește a fi (și) o lucidă incursiune în tenebrele prostiei omenești. Grație acestei inițiatice călătorii, ajungi să descoperi o parte dintre seducătoarele chipuri ale invocatei patologii. Iată doar câteva dintre ele: 1. Prostia
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
avut avere nu și-ar fi sacrificat dragostea cea adevărată.Iubirea nu este înțeleasă doar ca o simplă funcție biologică căci, dincolo de brutala materialitate, evidentă prin caracterul ei plin de mister, Rebreanu o învăluie într-un nimb. “ Se cutremură parcă deșteptat dintr-un vis. Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica și nu pricepea de ce vrea dânsa să se mărite cu altul, când el e aici și o iubește ca și atunci?”. Dragostea dintre Ion și Florica, urmărită
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
VACARIU) / 267 Un poem și o manifestare patriotică / 267 De la Casa de cultură în arest / 267 Prieteni, călăii mei spirituali / 271 Penitenciarul Iași: Iadul pe Pământ / 272 Salcia: foame și Hahău / 274 Scrisul, dincolo de Securitate / 278 Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! (Dumitru BAZON) / 281 Fiul sosiei lui Carol al II-lea / 281 De la nuntă la pușcărie / 282 Justiția Securității: condamnare, torturare, judecare / 284 Jilava. Cu tineta după aer curat / 288 Penitenciarul Iași. Cu Guzgă, consăteanul torționar / 289 De la "cabinetul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sincer, a avut noroc! Eu am făcut armata la grăniceri, la Sighetul Marmației, și-mi povesteau gradații care fuseseră pe granița sârbească că, atunci când prindeau vreun om care intenționa să treacă granița, îl bătea tot pichetul, pentru că la alarme era deșteptat tot pichetul. Și era o vorbă după care se ghidau grănicerii: decât să plângă maică-mea mai bine să plângă maică-sa. Era regulă. Dacă nu au pățit nimic să știți că au avut pur și simplu noroc! S. Ț
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din toate țările trebuiau să se unească... D.V.: Acum încercați și înțelegeți-l și pe Dumitru Vacariu, că vreau să plec și urmează să ne întâlnim altădată, după ce apare cartea, că v-aș povesti atâtea lucruri... Vina de a prefera Deșteaptă-te, române! Dumitru BAZON Fiul sosiei lui Carol al II-lea Constantin Ilaș: Domnule Dumitru Bazon, înainte de a intra propriu-zis în discuția noastră despre detenția politică și nu numai, aș vrea să punctăm minimal câteva date biografice. Dumitru Bazon: Tata
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape tot salariul. Mi-am dat seama apoi că, de fapt, plătindu-i pe muzicanți să-mi cânte Deșteaptă-te române, eu i-am plătit cu suma echivalentă pentru întreaga noapte de petrecere. Mi-am dat tot salariul și i-am forțat să-mi cânte. Și după ce mi-au cântat mie, ceilalți comeseni și nuntași, când se mergea la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-au bătut de mi-au rupt oasele în mine? C. I.: Da, domnule Bazon, acestea trebuie să le spuneți. Și asta trebuie să spuneți tuturor: că niște ticăloși au torturat un om pentru că a cerut să i se cânte "Deșteaptă-te române". Să afle toată lumea cine au fost ticăloșii și câte ticăloșii au făcut. D. B.: De ce nu povestesc? Păi, să vă spun. Am fost cu soția și cu fiica mea prin toată țara, ba chiar și în străinătate, cu mașina
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întrebat. "Am doi copii studenți și dacă le povestesc n-or să mă creadă!" L-a fotocopiat. Când am ridicat monumentul eu știam ce versuri vor fi scrise pe soclu. Arhitecta mi-a zis să inscripționăm pe soclu doar atât: Deșteaptă-te române și n-am vrut, pentru că tot Iașul știe că eu pentru asta am fost condamnat. Arhitecta a spus atunci, și acum îi dau dreptate, să scriem asta, pentru că este de actualitate. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la care a participat și el, s-a manifestat în mod dușmănos împotriva regimului democrat din țara noastră, precum și împotriva primului secretar al PMR. Astfel, inculpatul cînd a dat darul de nuntă a comandat muzicii să-i cînte cîntecul interzis "Deșteaptă-te Române", lucru pe care muzica l-a executat. După aceasta inculpatul a rupt de pe perete tabloul lui Karl Marx și cu toate că cetățenii i-au atras atenția asupra manifestărilor sale dușmănoase, totuși inculpatul a continuat să rupă de pe peretele din
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a rămâne om Tâlhăria de stat. Micro-istoria unei familii de boieri liberali în ... O plasă a Securității: "Mișcarea Oamenilor Dreptății" din România Cu "Virtutea Militară" prin închisorile comuniste Jocul de fotbal ca sabotaj Prețul patriotismului Vina de a prefera Deșteaptă-te, române!
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de calibru universal. În încheiere se recită o poezie patriotică, cineva strigă rușinat-discret „Deșteaptă-te, române!”, participanții se informează reciproc privind datele viitoarelor lansări și pleacă acasă cu sentimentul datoriei împlinite. Evident că nimeni nu cumpără nici un exemplar din cartea (monumentală!) tocmai lansată. La lansările de tip cenaclu literar-artistic atmosfera este încărcată de poezie
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]