1,932 matches
-
timp...- Neică, de mi-ești priceput... Hai pe gratis, doar un schimb. Și dea-tunci, al ei bărbat, Nu știu ce leac i-o fi dat... Că e surd și orb... și mut, În lume nici c-a plecat, Prin farmec s-a deșteptat. - Nu-mi pare rău c-a plăcut! Zice Petre ușurat: Domnu-i bun, m-a ajutat... De-așa belea am scăpat. Leana mea cu strungăreață, A prins iar poftă de viață, Iar misitu-a scăpătat... A găsit ce-a căutat. Târgu-ntreg
VORBE-N TÂRG de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375694_a_377023]
-
se zărea silueta lui Carlos, care vorbea însuflețit la telefon, agitându-se în sus și în jos, gesticulând nervos și aruncând priviri precaute către ferestrele vilei cufundate în somn. Intenția lui de a nu fi auzit era destul de evidentă, ceea ce deșteptă curiozitatea Leei. Cum nimeni din casă nu putea înțelege conversația lui, era limpede că de ea se ascundea. - Vanda, trebuie să te descurci cum poți! Îți repet că nu pot veni acasă, deocamdată! Ducă-se dracului de afacere și de
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
Tu însă ai renunțat Și spre casă pașii ți-ai înapoiat. Fiul risipitor: Eu de-acasă am plecat, Toți talanții i-am stricat, Prieteni falși mi i-au mâncat, Gol am rămas și nemâncat, Dar rocovele de la porci m-au deșteptat Și pașii spre Tatăl meu i-am îndreptat Și Tatăl meu m-a iertat. Judecătorul: Haiducule ce-ai făcut? Ai furat și adunat, Bani de aur ai îngropat, Alți avari tu ai chemat, Gropi să sape neîncetat, Comoara de ți-
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
veți lua, C-ați trudit toată viața. Cei din partea dreaptă: Doamne Ție-Ți mulțumim Că ne-ai ajutat candelele să le pregătim. (În cameră e liniște. Viorel se trezește.) Viorel: Vis cumplit eu am avut, Dar din el m-am deșteptat, De lucru m-am apucat, De-nvățat și ascultat, Bunicii de ajutat, Pe mama n-am mai supărat, Note bune eu am luat Ca să pot s-ajut apoi, Pe toți care-s în nevoi. Referință Bibliografică: De Paște / Ana Cristina
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
inima sa de aur, fiecărui om din neam, oprindu-și pentru sine, ultima bucățică, ce-l va ține mai departe în viață. Acestea fiind spuse, Mesagerul Divin, s-a ridicat la cer într-o flacără purpurie, iar femeia s-a deșteptat din somn, buimacă încă de pe urma acelui vis neașteptat, căutând din ochi pe bărbatul său, dar acesta plecase, de cu noapte, destul de departe, la ogorul ce-l avea la marginea cetății, să prășească ultimele rânduri ale puținului porumb sfrijit, uscat de
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
moare ca într-o clipită... Să uităm de lâncezeala din noi, Voioșia să curgă-n amitiri șuvoi, Vitregia bucuriei aruncată-n gunoi, Amintirea ei venind în mări puhoi. De ce-și amintea bucuria îmcunună, Veselia mereu îi tresare-n urmă, Deșteptând tot ce are omul mai bun, Chiar clipitele deștepte din străbuni. De-ai uita și ce nu s-a trezit cumva, Te-ar uita și amintirea ce-i a altcuiva, Și-ai mai fi o uitare fără de niciun rost, Devenind
DE NE-AM AMINTI CE NU PUTEM UITA .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362233_a_363562]
-
de tehnica contrapunctului, autorul va crea acțiuni paralele, astfel în timp ce Nazarie este vrăjit: „privea, fără gânduri, fără voință“, la acea caleașcă, casa este în flăcări: „Casa ardea acum cu flăcări înalte... Câteva ciori trezite din somn zburau deasupra grajdului. Se deșteptau acum și câinii, se auzeau lătraturi surde, foarte departe“. Parcă însăși natura este scoasă din marea amorțire; câinii și ciorile „se deșteaptă“ la viața normală, cea supusă legilor temporale. Înfrântă, moartea va pătrunde în tot spațiul. Doica înnebunește, iar țăranii
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
este în flăcări: „Casa ardea acum cu flăcări înalte... Câteva ciori trezite din somn zburau deasupra grajdului. Se deșteptau acum și câinii, se auzeau lătraturi surde, foarte departe“. Parcă însăși natura este scoasă din marea amorțire; câinii și ciorile „se deșteaptă“ la viața normală, cea supusă legilor temporale. Înfrântă, moartea va pătrunde în tot spațiul. Doica înnebunește, iar țăranii se comportă ca în 1907, cuprinși de spaimă. Sanda își revine, ea: „parcă se auzi chemată din adâncul somnului ei, căci se
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
ei la rândul lor; se înșală miniștrii lipsiți de orice forță morală, căci în zadar se fălesc cu acele majorități din Cameră, cari în realitate nu sânt decât propriile lor creațiuni, căci - mai presus de ele - simțul public indignat se deșteaptă, conștiința cetățeanului subjugat la alegeri se revoltă, nemulțumirile și agitațiunile cresc din zi în zi. Și astfel guvernele, îmbătate de un triumf mincinos, se izolează de națiune; un larg deșert se formează între puterile pozitive și neliniștite din stat și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se consumă celular. Esistă chiar o măsură cu care se măsoară somnul, adâncimea lui. Mai greu dormim în prima oară după adormire. Din ce în ce puterile se restituie și somnul devine mai ușor, încît dimineața un mic zgomot ne deșteaptă. Ce este visul? în cercul mic luminat al conștiinței noastre se mișcă imagini de lucruri, idei teribile, cari ne-au emoționat tare odată și de cari nu putem scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis. Avem analogii în viață pentru aceste mișcări sensaționale: câteodată ne țiuie urechile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai a punctului central în cercul luminos al conștiinței. Toate firele voinței sânt concentrate în acest punct central. Așadar, un lacheu care trebuia să servească până târziu, adormea pe scaun. La chemarea de: Garcon! răspundea: Voila, monsieur! fără a se deștepta. El răspundea dormind prin mișcare de reflex fără conștiință. Vizionarii care văd alucinațiuni sânt ca nebunii. Ei iau imaginile, viziunile din simțirile lor drept lucruri reale, pentru că la ei doarme, nu e deșteptat acel critic, celula centrală, conștiința de sine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Garcon! răspundea: Voila, monsieur! fără a se deștepta. El răspundea dormind prin mișcare de reflex fără conștiință. Vizionarii care văd alucinațiuni sânt ca nebunii. Ei iau imaginile, viziunile din simțirile lor drept lucruri reale, pentru că la ei doarme, nu e deșteptat acel critic, celula centrală, conștiința de sine. în fine, toate se duc ca timpul, trecând cu forma lor prin conștiința noastră; timpul trece, trecutul a fost, trecând odată prin actual, adecă conștiință: "astăzi" va deveni la rândul său a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zice că este fericit fără a se gândi imediat la nefericire? Mai fericiți sîntem când dormim, căci atunci sîntem mai aproape de adevărata realitate și obiectivitate. Eul nostru subiectiv nu e deștept. Cel fericit este atunci și mai nefericit când se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu tot caracterul vizionar și nestabil al existenței, al lucrurilor, cu toate nefericirile noastre, tot mai găsim timp spre a face rău altora. Și omul e tot așa de trecător. De când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în același timp și meritul mistificatorilor. Noi n-avem decât a deplânge pe toți aciia cari se lasă a fi mistificați. [ 21 martie 1880] ["CAMERA, DUPĂ ATÎTEA LUNI... "] Camera, după atâtea luni de nepăsare și de nelucrare, pare a se deștepta dintr-un lung somn în ajunul sărbătorilor Paștilor pentru a vota în pripă câteva legi de-o importanță foarte mare, cari, în orice altă țară, ar consuma lungi ședințe și ar da loc la discuțiunile cele mai serioase. Astfel alaltăieri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știe pe la noi. În Ardeal chiar, cine s-au maghiarizat? Nobilimea, cea de nimenea silită, cetățenii liberi în toate celea, oamenii cari aveau cea mai multă posibilitate de-a vorbi și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai am publicat o corespondență a d-lui Petrovici din Caracal, care coprindea un apel către alegătorii din Romanați ca să fie cu luare aminte la aceia pe cari voiesc a-i alege în noul consiliu județean. Această luare aminte se deșteaptă prin enumerarea nepomenitelor procederi ale consiliului si comitetului permanent de acolo. Găsim în acea corespondență numele a 16 bursieri trimiși pe banii județului în străinătate, să-nvețe ce? Dreptul poate, ca s-adauge numărul nesfârșit al advocaților și postulanților din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu toate acestea furtuna nu s-a liniștit încă. Această polemică a primit elemente nouă dintr-o descoperire numai bună pentru a deștepta oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune destul de pacinică: se conspiră pentru a esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
județe câte un gimnaziu real, elevii din oraș și județ cu mai puțină dare de mână ar putea absolva cursul inferior de gimnaziu real până la al 15 sau 16 an. În aceste școli, pe lângă înzestrarea cu cunoștințele necesare, s-ar deștepta în elevi gustul și simțul pentru ocupațiunile părinților lor, având convingerea totodată că ei pot lucra mai cu succes în sfera părinților, posedând cunoștințe îndestulătoare; astfel am putea conserva mai întîi ceea ce avem din clasa de mijloc și totodată o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele amoroase fără nici un dram de amor, de desperările improbabile ale amantului, de durerea invizibilă a iubitei. Aceasta va deștepta în cititor, precum a făcut-o în spectator, ilaritatea cea mai amară! Atâtea incongruități de scenă necinstesc Teatrul Național. De la un asemenea teatru subvenționat de stat și în fruntea căruia se află niște bărbați pe care ne-am deprins a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicul nostru mai cu seamă cu ocazia prelegerilor ținute de d-sa astă primăvară la Ateneu. Se zice că trăim într-un secol materialist, se constată că preocuparea mai generală privește sfera politică și cu toate astea, ciudat, terenul abstracției deșteaptă un viu interes - real, să sperăm, - din partea publicului inteligent. Folosul acestei bune dispoziții pentru studiele abstracte este netăgăduit. Aci nu încape controversă. Între sistemele filozofice controversa există, ea există asupra întrebării daca una sau mai multe dintre propozițiile dogmatice ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șirurile întîi ale scrisorii către d. Panu; e vorba de faimosul ultimatum. Nota red. Care a devenit o primejdie pentru gâtul d-lui Giani. - Nota red. {EminescuOpXI 418} d. A. Xenopol un Bene-Merenti întîia clasă ceea ce ar fi de natură să deștepte luarea aminte a Academiei asupra Războaielor turco-rusești, operă a d-lui Xenopol care va fi supusă în curând la "prețioasa" aprețiare a numitului institut. D. A. Xenopol a apucat însă să subscrie ultimatul și să-și dea prin "Ștafeta" și apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste cuvinte publicul nostru aplaudă. Bine! Însă de ce? Iată de ce: fiindcă uită care este preocupațiunea adevărată a autorului când el pune aceste cuvinte în gura domnișoarei Henderson; fiindcă acele cuvinte, în loc să deștepte - precum vrea autorul - idei revoluționare și antireligioase, nu deșteaptă, într-un public de alte datine, de alte moravuri, decât aceea ce s-a deprins a admira el în acele cuvinte, potrivindu-le cu situațiunea lui, și anume că foarte bine zice Lea Henderson. Acolo însă unde aceste cestiuni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a zugrăvit-o Thomas Gray24 ridicând mormântul la rang de simbol al civilizațiilor: "Oare un mausoleu încărcat cu o inscripție lungă sau cu o statuie poate chema din nou la viață cenușa rece a trupului? Sau glasul oamenilor ar putea deștepta oare tăcerea pulberii?"25 În comparație cu poetul englez, trebuie să vedem la Eminescu o mutare de accent: nu readucerea "la viață" a celor morți ("căci morți sunt cei muriți" "nu-nvie morții, e-n zadar copile") este privilegiul celor vii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Este adevărat, remarca autorul articolului, că reconstituirea Poloniei ar provoca protestul celor ce ar invoca tratatul din 1815, ceea ce ar fi inutil căci tratatele se păstrează „până ce diplomații le pun în vârful săbiei unui feldmareșal sau pașă, până ce popoarele se deșteaptă și încep a cunoaște asuprirea și nedreptățile ce li s-au făcut. Atunci se impune dreptul celui mai tare și mai isteț”. După înăbușirea mișcării din martie 1848 la Iași, reacția poloneză s-a făcut de îndată simțită. Michal Czajkowski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]