1,102 matches
-
CARMEN MIHALACHE Născută la 18 februarie 1953, Podu Turcului, Bacău, este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București. Critic de teatru (membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Secția română), eseist, publicist (de mulți ani, are rubrică permanentă la "Deșteptarea", cel mai important cotidian băcăuan). Cărți publicate: Logică de femeie (1999), Unora le place teatrul (2000), Magia amintirii Convorbiri cu Ilie Boca (2002), Dialoguri în atelier (2005), Urât mai trăiți, domnilor! (2007), Carte cu Ilie Boca (2012). Are două cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
revistei Ateneu. Născută la 18 februarie 1953, Podu Turcului, Bacău, este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București. Critic de teatru (membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Secția română), eseist, publicist (de mulți ani, are rubrică permanentă la "Deșteptarea", cel mai important cotidian băcăuan). Cărți publicate: Logică de femeie (1999), Unora le place teatrul (2000), Magia amintirii Convorbiri cu Ilie Boca (2002), Dialoguri în atelier (2005), Urât mai trăiți, domnilor! (2007), Carte cu Ilie Boca (2012). Scrierile sale, întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
contactul cu un angajat trece mai repede decât cel petrecut înainte de această interacțiune, după cum arată studiile noastre. Faptul că un angajat recunoaște că sunt clienți care așteaptă - și le oferă, eventual, o explicație plauzibilă - eliberează automat o parte din tensiunea deșteptării, mai ales când explicația vine de la începutul așteptării. Am vizitat o dată un lanț de magazine de produse farmaceutice al cărui director era pasionat de contactul cu clienții. Când rândurile la casierie creșteau, ieșea din birou și își făcea apariția în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
din farmec. Eram sigur că nu voi rezista doisprezece ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat", dar și în al său Jurnal al fericirii: ,,Știu, în mijlocul tumultului care se iscă în celulă după ce ia sfârșit deșteptarea, când o mare de chelii umple spațiul și în fața putinei acoperite s-a și format o coadă ca de cometă, știu că am încăput în mâinile Dumnezeului celui viu"2. Abia acum, în urma unor frământări intelectuale și spirituale îndelungate, dar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
împotriva „pedantismului” (adică a tezelor unor profesori ardeleni ce susțineau un sistem lingvistic „purist”, etimologist), resimțit ca o eroare și ca o frînă în comunicare și în dezvoltarea literaturii. Ar fi regretabil - zicea Alecsandri - ca romînii, aflați atunci la începutul „deșteptării”, „să cadă în ghearele pedantismului”3). După A. Russo („Cugetări”), „pedantismul are mai multe ramuri”, putînd fi observat în cuvinte, în teorii, în tendințe. Conservator (cîteodată chiar reacționar) sau superficial, el e, o dată, anacronism, altă dată, maimuțăreală, lipsă de gust
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sale fiind portretul lui Pasteur, considerat de fapt și cel mai reușit portret al savantului francez. Acestuia i se mai adaugă altele, centrate pe viața satului finlandez, artistul numărându-se printre cei care au contribuit la închegarea conștiinței naționale, la deșteptarea etnică a poporului finlandez. Un alt pictor finlandez de origine suedeză este Eero Nikolai Järnefelt (1863-1937). Acesta și-a făcut studiile la Helsinki, apoi la Petrograd. Precum Albert Gustav Edelfelt, Järnefelt s-a remarcat ca pictor portretist, "unul dintre cele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
urmă cu aproape un mileniu, finlandezii nu erau constituiți sub forma unui stat organizat, nereușind astfel să reziste atacurilor norvegienilor și suedezilor, fiind în secolul al XII-lea cuceriți de aceștia din urmă182. Avansând spre epoca modernă, trebuie menționat că deșteptarea sentimentului național s-a făcut prin intermediul intelectualilor vremii și a scriitorilor. J. L. Runeberg scrie Țara noastră, poem pus pe muzica lui Frederick Pacius și care devine imnul național al Finlandei. În această perioadă apare și culegerea de cântece populare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a "lăsat fără cuvinte": "Nu știi ce să admiri mai mult: volubilitatea limbii sau abilitatea lor (a evreilor -n. a.) de a minți. Încet, încet, am început să îi urăsc"374. Kenneth Burke identifică, în aceste rânduri ale conducătorului fascist, "deșteptarea spontană a antisemitismului"375 său. Astfel, o dată ce Hitler a descoperit ""cauza" nefericirii sale, a putut să se confrunte"376 cu aceasta, transformând-o, dintr-o priveliște pe care se străduise, îndelung, să o evite, într-o scenă pe care să
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
declanșat urgent de câțiva „colegi”. Cu trecerea timpului se va înțelege tot mai bine de ce „revoluționarii” din Facultatea de Filologie nu s-au liniștit până nu l-au știut în mormânt. Dar, oare și-au găsit cu adevărat liniștea? (ziarul Deșteptarea, VII, nr. 1991, 13 dec. 1996, pag. 8, Bacău) 158 Post-scriptum editorial* Cine vrea să-și facă o idee despre tipul reprezentativ pentru elita artistică din Iașii anilor 19201940 trebuie să citească și memoriile pianistului Radu T. Constantinescu (1900-1986), profesor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
declanșat urgent de câțiva „colegi”. Cu trecerea timpului se va înțelege tot mai bine de ce „revoluționarii” din Facultatea de Filologie nu s-au liniștit până nu l-au știut în mormânt. Dar, oare și-au găsit cu adevărat liniștea? (ziarul Deșteptarea, VII, nr. 1991, 13 dec. 1996, pag. 8, Bacău) 158 Post-scriptum editorial* Cine vrea să-și facă o idee despre tipul reprezentativ pentru elita artistică din Iașii anilor 19201940 trebuie să citească și memoriile pianistului Radu T. Constantinescu (1900-1986), profesor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
valorile comune. Sat fără preot sau învățător nu s-a inventat încă pe lumea asta. O Românie modernă fără Parlament e greu de imaginat. Biserica îmbie la credință, iubire și speranță. Școala face la fel, îndemnând către zările Luminii, ale deșteptării Creativității și Talentului din om. Școala e Lumină. „Mai multă lumină !”, rostea Goethe. Și Parlamentul operează cu Lumina împotriva tenebrelor din noi, împotriva ignoranței nocive, împotriva maleficului omniprezent, altminteri. Școala, Biserica și Parlamentul merg la... Școală împreună ! Oficial, aceste instituții
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
regimului comunist, intitulat Apel către lichele, semnat de filosoful Gabriel Liiceanu, care fusese redactat și prezentat public imediat după revoluție. Nu voi reda în detaliu cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara, ci voi spune doar că documentul viza o „deșteptare a României” nu numai din punct de vedere politic, ci și economic și mai ales spiritual. Era apoi nu în ultimul rând un document împotriva „spălării creierului” care izbutise în România. De aceea, nu a fost de mirare (ci întru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
10: Avram D. Tudosie, TVV15... explozia... O ENCICLOPEDIE. George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemnări entuziaste O CARTE PENTRU AZI ȘI PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40). Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, TVV 15, considerații, 28 mai 2010. Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, Vorbe care rămân, nr. 6096, vineri-duminică, 28 30 mai 2010, p. 3 Ecomondia, an VII, ian. iunie 2011, p. 4 6, Conferințe, întâlniri, Vaslui (2011). Ecouri Literare, Oameni și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemnări entuziaste O CARTE PENTRU AZI ȘI PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40). Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, TVV 15, considerații, 28 mai 2010. Ioan Dănilă, Deșteptarea, Bacău, Vorbe care rămân, nr. 6096, vineri-duminică, 28 30 mai 2010, p. 3 Ecomondia, an VII, ian. iunie 2011, p. 4 6, Conferințe, întâlniri, Vaslui (2011). Ecouri Literare, Oameni și fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). Silvia Pătrășcanu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
28 30 mai 2010, p. 3 Ecomondia, an VII, ian. iunie 2011, p. 4 6, Conferințe, întâlniri, Vaslui (2011). Ecouri Literare, Oameni și fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). Silvia Pătrășcanu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, Deșteptarea, Bacău, 7 nov. 2011, p. 4. Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana Bacău, Sat Biserică Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori și cărți, p. 4. C. D. Zeletin, Cuvânt înainte, GIURGIOANABACĂU, Sat Biserică-Oameni, ed. PIM, Iași, 2011, p.5. C. D.
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
întors de la ortodoxism ci de la calvinism, ce reprezenta, la acea vreme, calea sigură spre maghiarizare și înstrăinare. Dar cel mai important lucru realizat prin acest act a fost pasul decisiv pe care l-a realizat pentru emanciparea noastră națională prin deșteptarea instinctului național „amorțit până atunci de slavonism, grecism și calvinism”. Și într-adevăr, prin întemeierea școlilor pentru popor, apariția la Blaj a celui mai puternic focar de cultură românească de unde a și plecat iluminismul școlii ardelene prin Samoil Micu (Klein
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
liman de scăpare în stăpânirea rusească. A căutat să împiedice ducerea tineretului român la studii în focarele de lumină ale Apusului, încercând să-1 aducă în școlile ei. A făcut tot ce i-a stat în putință pentru a opri orice deșteptare a conștiinței și a simțământului național, orice dezvoltare atât a acestor simțăminte, cât și al acelui al demnității omenești în popor. A tăgăduit la 1848, prin organul cancelarului împărătesc, până și ființa unei naționalități române. A proclamat, tot atunci și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte sociale generate de antagonisme economice, ci trebuie să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sovietice ce staționau încă de la sfârșitul războiului pe teritoriul României. Revoluția din Ungaria din 1956, precum și povestea coabitării noastre cu vecinii de apartament, în cartierul Grivița Roșie - două evenimente: unul extraordinar și răsunător ca un sunet de trâmbiță anunțând prima deșteptare a popoarelor împilate, celălalt mediocru și obscur ca imaginea vieții oamenilor supuși regimului totalitar - au avut asupra existenței noastre o influență hotărâtoare. Gândindu-mă la ele mult mai târziu, am fost surprinsă de evidența lucrărilor destinului, de acea înlănțuire neprevăzută
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i bună, aceea însă stă că cronistice e dreaptă și scuzată. După estremul latinităței, a etimologismului absolut inaugurat de Bătrânul Petru Maior, care scria construcțiuni latine în românește (estrem ce, pentru deșteptarea noastră din apatia lungă față cu latinismul, era neapărat trebuincios), după ridicarea la potență a aceluiași estrem de către următori, trebuia neapărat să vină ca remediu contra lui estremul fonetismului absolut, a iubirii nemărginite a limbei numai românești și esclusivitate față
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ani de la moartea fondatorului său (814) este împărțit între nepoții săi prin tratatul de la Verdun în 843. Formarea *Primarii palatului. Către 700, partea cea mai dinamică a regnum francorum este Austrasia. Aici se produce, în jurul axei rîului Meuse, o primă deșteptare economică legată de avîntul comerțului marinarilor frisoni în Marea Nordului și de menținerea legăturilor cu Mediterana prin Saône și Rhône. Acolo se situează punctul de plecare al războinicilor, al negociatorilor și al misionarilor trimiși dincolo de Rin. Acolo, în sfîrșit, se întind
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
depășește deja cu mult incinta construită în 1190 de Filip August. Tîrgurile din Champagne. Aceste activități pariziene se explică mai ales prin prezența unui foarte mare centru de consum. Ele se înscriu de asemenea într-un context mai larg. Odată cu deșteptarea economică a Occidentului, doi mari poli de activitate se formaseră. Unul se stabilise în nord, pornind de la lîna englezească, de la postăvăria flamandă și de la axa de comunicare Marea Mînecii-Marea Nordului-Baltica: Bruges îi este simbolul. Celălalt se situează în Italia, unde
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bine. Chiar e loc de un pic de bine după atâtea greșeli de guvernare, după haos și potopul de vorbe goale cu care am fost ambetați de promisiunile neonorate. Rezon!" (Carmen Mihalache, " N-ar fi rău să fie bine", în Deșteptarea, 13.01.2010, http://www.desteptarea.ro/n-ar-fi-rau-sa-fie-bine.html). Sau: "Rezon, monșer! Dacă am fi toți așa profunzi în gândire, bașca vrednici creștini, animați de iubire față de aproape... Adevăr vă zic vouă, România este Grădina Maicii Domnului, și mulți zac
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din vechime, Câmpulung Moldovenesc purta în interbelic renumele unui focar de naționalism întreținut de mase și personalitățile din zonă66. Intelectualitatea locală activa atât în jurul Liceului Dragoș Vodă, cât și în cadrul câtorva societăți culturale (Arcașul, Rarăul, Școala română, Cabinetul de lectură Deșteptarea), societăți evreiești sau aparținând unor categorii profesionale 67. Gura Humorului. Prima menționare documentară a localității are loc în 1490, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, referitor la mănăstirea Humorului. Din 1787 așezarea devine de sine stătătoare, iar din 1888, odată cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]