2,946 matches
-
editat într-o broșură de 32 de pagini, și manifestul, publicat în Contimporanul nr. 24 din 30 decembrie 1922, inclus, după decenii, în Antologia literaturii române de avangardă, încep prin cîteva diatribe la adresa „prostituării” artei teatrale: „În teatru, arta a decăzut. (...) Teatrul a fost conceput ca o paradă sau ca o sală de baie în care accesul e general și în care artistul e un funcționar, pus să servească după gustul și plata clientului. (...) publicul a devenit singurul educator al teatrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
termală mică. Dacă mai e acolo, o să-l găsiți imediat. Cu mașina se face numai o jumătate de oră de la Yamagata. Până cu vreun an în urmă, conform explicațiilor proprietarului, fusese o stațiune prosperă, dar după promulgarea legii anti-prostituție, a decăzut foarte mult. După masa de prânz Takamori și Tomoe au luat un taxi și au pornit spre munte. După ce-au ieșit din oraș, au urcat pe un drum neted, asfaltat. În gardurile vii ce îmrejmuiau căsuțele de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
navă siriană gata să plece a doua zi spre Antiohia. Despre Siria nu știam mare lucru: ceea ce-mi povestise taică-meu și puținele lucruri citite în depeșele regale. Una dintre cele mai bogate și mai pașnice colonii ale imperiului decăzuse puțin câte puțin, murind odată cu răposata Romă. Pe vremea când am sosit eu, împăratul Bizanțului o eliberase de perși, integrând-o din nou imperiului. Dar deja o nouă furtună o amenința. Abû Bake, tatăl Aișei, soția preferată a lui Mahomed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
grăbit pasul. I‑am spus lui Abe că etalarea aceea de lux Îmi Încordează nervii. Prea multe tentații. Nu puteam suporta să mă simt tras din toate părțile. - Am observat că de când te‑ai Însurat standardul tău de eleganță a decăzut, a replicat Ravelstein. Pe vremuri erai și tu mai spilcuit. Vorbea cu părere de rău. Din când În când Îmi cumpăra câte o cravată - niciodată una pe care mi‑aș fi ales‑o eu. Aceste cravate cadou erau ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dinainte de Sfântu Ilie (a doua zi avea recuperare), să încerce el să facă ceea ce neglija bărba-su. Smărăndița l-a refuzat de fiecare dată, chiar și la aluzii i-a răspuns direct, semn că pricepuse unde se-ntindea Biluță: „N-am decăzut la disperare de-asta, de contacte aiurea, dom’ Preda. Nu de satisfacție de-asta am eu nevoie acuma, la anii mei. Eu vreau liniște și siguranță în casă și omul bărbat să-și facă datoria rațională, nu pretind abuzuri sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
arderea propriilor păcate“, adică a actelor săvârșite sub imperiul ignoranței și transmise dintr-o existență în alta prin legea karmică. Ajungându-se la începuturile Timpului se regăsește Non-Timpul, prezentul etern care a precedat experiența temporală fundamentată de prima existență umană decăzută din starea de grație. Protagonistul poate atinge starea care a precedat căderea în Timp și pătrunderea în „timpul rotitor și rostitor“, după o sintagmă consacrată a lui Constantin Noica. Evoluția spirituală poate fi vizualizată printr-un model într-o spirală
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
zis Laura pe un ton mohorât, ieșind din apă. Amanda n-o asculta decât pe jumătate. Se uita, cu satisfacție, la celulita de pe coapsele Laurei. Tipa avea o coajă de portocală serioasă. Era șocant cum se lăsau unele femei să decadă după naștere. Dacă ea, cu programul ei frenetic, amestecat, de-a dreptul nebunesc, de mamă care mai și muncește, reușea să se mențină în formă, atunci ce naiba o împiedica pe Laura, care nu făcea nimic? — Ce vrei să zici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fie mai mult decât este, va fi întotdeauna mai puțin. A avea mai mult de o limită, te degradează, te prăbușește. Spectacolul decăderii în timp, e mai teribil decât cel al morții... Toate ființele mor, numai omul este chemat să decadă... Acesta-i destinul său, nu-l poate ocoli. Omul viețuiește pe acest pămând, ca să-și pregătească sufletul, și să-l aducă în stare să locuiască în alt lăcaș... - Pârdălnicia vieții... asta-i!... murmură bătrânul Iorgu, și o senzație de pustiire
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
între grupurile de putere. În septembrie 1501, Marele Consiliu 4 a permis puternicei magistraturi războinice "Cei Zece ai Libertății și ai Păcii" în care mulți dintre optimați sau aristocrați erau obișnuiți să stea în virtutea experienței lor în problemele statale, să decadă, lăsând problemele militare să fie conduse de către Priori della Signoria. În anul următor, funcțiile de Podestà și Căpitan al Poporului au fost abolite, iar jurisdicția penală a fost concentrată în Cei Opt pentru Siguranța. Ar fi dificil să nu interpretăm
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
600 de oameni 123. Guvernul chiar a încercat cu optimism să impună un regim popular în Pistoia, de mult controlată de familii magnate rivale, ca un antidot așteptat pentru scindarea endemica 124. În septembrie 1501 Marele Consiliu a lăsat să decadă puternică și elitista magistratură de război, Cei Zece pentru Libertate și Pace (Dieci di libertà e pace) din care mulți granzi erau obișnuiți să facă parte în virtutea experienței în chestiunile de stat lăsând problemele militare, în competența așa-numiților Priori
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
și 48 n. 18, a respins atribuirea. Vezi și W. J. Connell, La città dei crucci: fazione e clientele în uno stato repubblicano del '400 (Florența, 2000), 222. 125 De două ori a permis Marele Consiliu magistraturii Celor Zece să decadă în acești ani, inițial în perioada mai 1499 septembrie 1500, și din nou în perioada septembrie 1501 iunie 1502. (Pentru prima reinstituire a Celor Zece, vezi ASF, PR, 191, dos. 27r-28r [18 septembrie 1500]; și pentru a doua reinstituire, în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
umblam pe străzile Galațiului În rochie de pânză de sac, prevăzută cu un cârlig de măcelărie pentru agățat băieții, ca să-i sărut și să le spun poezii. Trecute erau vremurile când lumea putea fi iubită, Îmblânzită, modelată ca o plastilină. Decăzusem acum, de bunăvoie, la stadiul de muri- tor de rând. Fișă de observație nr. 1 Azi m‑am dus cu Simonetta la tuns. Am dat o mulțime de bani și arăt ca dracu’. Am fost la Hotel București, la Mariana
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
umblam pe străzile Galațiului în rochie de pânză de sac, prevăzută cu un cârlig de măcelărie pentru agățat băieții, ca să-i sărut și să le spun poezii. Trecute erau vremurile când lumea putea fi iubită, îmblânzită, modelată ca o plastilină. Decăzusem acum, de bunăvoie, la stadiul de muritor de rând. Fișă de observație nr. 1 Azi m-am dus cu Simonetta la tuns. Am dat o mulțime de bani și arăt ca dracu’. Am fost la Hotel București, la Mariana, o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cunoașterii binelui și răului, dar a venit Ispita și le-a promis că ar fi ca zeii, cunoscători ai binelui și răului, și ai originii lucrurilor, și au gustat din fructul pomului cunoașterii și s-au văzut goi, și au decăzut în mizerie și de acolo ne-au venit nouă toate relele, între care, primul și cel mai grav dintre toate, este ceea ce numim progres. Tentație continuă, căci sunt complet convins că tot acest transformism nu este mai mult decât un
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Numai că fățărnicia ei nu putea fi dovedită; dacă Antonia, de pildă, ar fi fost văzută intrînd În cinematografe cu filme porno, aceasta ar fi zis, era În stare, că vrea să vadă cu ochii ei cît a putut să decadă omul. Avea nevoie de probe, asta ar fi reieșit; ce mai baliverne! Și Thomas ar fi rîs. Tot cartierul, toată Copenhaga, asta cu destulă Înțelegere: cine ar fi luat În serios demersul moralizator venit din partea unei nebune de bunicuțe? Mai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sau poate întrucît lanțul fusese prea lung, omul îl înfășurase de mai multe ori în jurul celor două vertebre exterioare ale batantelor, acolo unde se întîlneau cele două aripi ale porții, trecîndu-l și peste clanță și peste vechea încuietoare dantelată, dar decăzută la stadiul de pur obiect decorativ. în felul acesta eventualul intrus nu mai avea niciun dubiu : Casa monteoru se declara inaccesibilă, închisă pentru o bună bucată de vreme, le spunea tuturor curioșilor „stop, pînă aici, mă puteți contempla de pe trotuar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Ai chef de vorbă? - Sunt un soț iubitor, sentimental, îndulci Stănică glasul, încercînd să sărute pe Olimpia. - Fugi de-aici, ești nebun? Lasă-mă să dorm!Stănică se-nfurie: - Ascultă, madam, scopul căsătoriei este procreația, șicînd o femeie nu procreează, decade din drepturile ei. De vreme ce nu-mi dai o familie, nu mă faci util patriei, mă lași să mă pierd în negura uitării, fără urmași, care să-mi poarte numele, nu mai ești, de fapt, soția mea. Eu sunt un sentimental
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
burgheze, cât, în fine, acela molieresc al avariției sunt posibil balzaciene, cu elemente însă din frații Goncourt și Zola (observarea morbidității, a biologiei degradate, ca în Cartea nunții, în episodul cu mătuși ori în Scrinul negru în descrierea aristocrației ce decade și a bolii Catiei). În Bietul Ioanide și Scrinul negru, experimentul merge spre epicul pur și spre senzațional. Lipsa aerului vieții se simte în toate. G. Călinescu devine, mai ales în ultimele cărți, un colecționar: de artificii, procedee, fapte de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu scapă acestui destin inexorabil. Unde conștiința a căpătat o autonomie de viață, revelarea morții devine atât de puternică, încît prezența ei distruge orice gen de naivitate, orice elan de bucurie și orice voluptate naturală. Este ceva pervers și infinit decăzut în a avea conștiința morții. Toată poezia naivă a vieții, toate seducțiile și farmecele ei apar vide de orice conținut, precum vide apar toate proiectările finaliste și iluziile teologice ale omului. A avea conștiința unei îndelungi agonii este a desprinde
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în nici un caz nu-l stimulează sau îl ratează. Ultimul dintre oameni care ratează în această lume este entuziastul. Viața este mult mai mediocră și mai fragmentară, în esența sa, decât bănuiesc oamenii. Nu este aici explicația faptului pentru ce decădem cu toții, pentru ce ne pierdem vioiciunea pulsațiilor interioare și ne închistăm luând forme, cristalizîndu-ne în dauna productivității și dinamismului interior? Pierderea fluidității vitale și debordante îți distruge receptivitatea și posibilitatea de a îmbrățișa viața cu generozitate și elan. Entuziastul este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de monotonie între sfinți, de inaderență la Eros. Și când te gândești că România a viețuit secole sub blestemul spiritului bizantin! Rădăcinile ultime ale mesianismului rusesc sânt în apocaliptism. Tot ce simte și gândește acest popor depășește categoriile culturii sau decade sub nivelul lor. Incapabil să înțeleagă formele juridice, realitatea statală și tot ce constituie spiritul obiectiv (în sensul lui Hegel sau Dilthey), el se mișcă într-un climat irespirabil unei conștiințe europene, pentru care simbolismul culturii este o artificialitate... naturală
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înghițite de marile puteri, saltul în istorie le este singura salvare. Altă cale nu există de a învinge inegalitățile de nivel istoric, sursa tuturor conflictelor. Saltul acesta poate fi extrem de favorabil, dacă un popor se avântă în lume pe când altele decad. Spiritual, el poate îndura în comun tragicul decadenței; îi rămâne însă subterfugiul politic, prin care, uzând de deficiența marilor puteri, el și-ar putea accelera ascensiunea. Nu este un mare merit a te afirma în vremurile când marile puteri își
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
războaie mondiale În arhivele germane și austriece, Editura Institutul European, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Roth"Roth, Andrei, Naționalism sau democratism, Editura Pro Europa, xe "Târgu Mureș"Târgu-Mureș, 1999. xe "Rotman"xe "Rotman"xe "Rotman"Rotman, Liviu, „Romanian Jewry: the First Decade after the Holocaust”, În RandolphL. Braham (editor), The Tragedy of Romanian Jewry, Columbia University Press, xe "New York"New York, 1994, pp. 287-331. Rotman, Liviu; Schveiger, Paul (editori), Romanian Jewry during the Communist and Post-Communist Era, Universitatea Tel Aviv (În curs de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
România Mare - mijloace de integrare”), În Sughiot baheker ieudei Romania, 3, 1990, Universitatea Tel Aviv. Shafir, Michael, Romania: Politics, Economics, and Society: Political Stagnation and Simulated Change, Boulder, Colorado, 1985. Stock, Ernest, Chosen Instrument. The Jewish Agency in the First Decade of the State of xe "Israel"Israel, Herzl Press, xe "New York"New York, 1988. Sugar, Peter F. (editor), Naționalismul est-european În secolul al XX-lea, Editura Curtea Veche, xe "București"București, 2002. xe "Tănase"Tănase, Stelian, Elite și societate. Guvernarea xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost abandonat, lăsat pradă unei jefuiri complete. Marile gospodării de stat, care au menținut o perioadă de timp producția agricolă, lipsite de o strategie de schimbare, au decăzut, devenind obiectul unei jefuiri similare celei din industrie. Rezultatul cel mai clar al politicii agrare a fost producerea unei agriculturi cu proprietate fragmentată, sever decapitalizată. Multe gospodării au funcționat la nivelul agriculturii de subzistență, a cărei singură contribuție a fost
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]