1,200 matches
-
redea palpitul marelui oraș, așa cum colțurile "pitorești" se luminează și mai mult de strălucirea grațioaselor midinete. În recuzita decadentă, dansatoarea, semiprostituată de lux, ține locul femeii fatale marcate de un erotism pervers și de o insațietate erotică pe măsura farmecului. Decadența orașului luminilor, lumini ale localurilor de noapte și ale felinarelor care dezvăluie efervescența străzii, poartă propriul stigmat ca pe o strălucire, strălucirea vieții moderne pe care o elogia și-o execra totodată Baudelaire. "Dănțuitoarele cu gesturi nebune și riscate, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
complet extrasă nota de frivolitate. Tot în Adevărul literar și artistic din 1921 este reprodus un alt desen de S. Maur, Stea de cabaret pe scenă 606. Cabaretul, cu spectacolele de varieteu cu dansatoare lascive, devine mediul monden propice al decadenței ca și în povestirea lui N. Davidescu, Ibolya. Tot S. Maur face afișul artistic de propagandă pentru romanul Demoniaca al Lucrezziei Karnabatt, roman care urmează să fie lansat în capitală, și după cele afirmate în revista Rampa, afișul are un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca variațiune pe aceeași temă avem și un autoportret cu titlul În cabaret (pastel pe carton, 0,450 x 0,350 cm, semnat stânga jos cu creion negru: Theodorescu-Sion, nedatat 1912-1913). Lumea cabaretului este prin excelență una a luxurei, a decadenței metropolitane, în care evoluează o faună specifică, la femme fatale, dandy-ul, jucătorul de cărți, marele magnat, actori, poeți, scriitori, artiști intrați în circuitul monden etc. În prim plan se află figurile grotești ale unor bancheri purtând melon unul dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 153. 15 Edward Lucie-Smith, Le Symbolisme, traducere din engleză de Mona de Pracontal, Édition Themes and Hudson SARl, Paris, 1999, p. 55. 16 Am încercat să răspund la această întrebare în context literar în cartea mea Decadență și decandetism în contextul mdernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 17 Gilbert Durand, Arte și arhetipuri, Editura Meridiane, București, 2003. 18 Vezi Carl E. Schorske, Viena fin de siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Arte Grafice și Editură, București, 1909, p. 206. 139 Ibidem, p. 207. 140 Ibidem, p. 208. 141 Ioana Beldiman, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 101. 142 Vezi Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 143 Ibidem, p. 214. 144 Al. Tzigara-Samurcaș, op. cit., p. 216. 145 Ibidem, p. 217. 146 vezi o analiză pertinentă a demersului critic al lui L. Bachelin și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 180. 186 Stephen Escritt, Art Nouveau, Phaidon Press Limited, Londra, 2000, p. 21. 187 Debora L. Silverman, Art nouveau in fin-de-sičcle France: politics, psychology, and style, Berkeley, University of California Press, 1989. 188 A se vedea capitolul "Bizantinism și decadență", în Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 189 Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 111. 190 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București, 2008, pp.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Escritt, Art Nouveau, Phaidon Press Limited, Londra, 2000, p. 21. 187 Debora L. Silverman, Art nouveau in fin-de-sičcle France: politics, psychology, and style, Berkeley, University of California Press, 1989. 188 A se vedea capitolul "Bizantinism și decadență", în Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 189 Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 111. 190 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București, 2008, pp. 35-36. 191 Adevărul literar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Arghezi, Opere, vol. IV, p. 1261. 373 Ibidem, pp. 1261-1262. 374 Lucrarea este reprodusă și în Peter Vergo, Art in Vienna 1898-1918. Klimt Kokoschka Schiele and their Contemporaries, Phaidon Press Limited, 2001, p. 36. 375 "Eu sunt imperiul de la capătul decadenței, / Mă uit cum trec uriașii barbari blonzi, / Compunând acrostihuri indolente, / Într-un stil poleit de melancolia soarelui...". 376 Am împrumutat distincția realizată de Ion Negoițescu, în Poezia lui Eminescu (EPL, București, 1967, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1970
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Laforgue, Moralités Légendaires. Hamlet, ou les suites de la piété filiale, Le miracle de roses Lohengrin, Fils de Parsifal, Salomé, Pan et le Syrinx, Persée et Andromede, Les deux pigeons, Paris, Mercure de France. 535 Am analizat această povestire în volumul Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 536 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa, Anul VI, nr. 1377, Duminecă 4 iunie 1922, p. 7. 537 Lucia Ion Totu, "Pocăința Salomeii", în Rampa Anul VI
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de alta. Leavis și grupul din jurul său vorbesc de un declin cultural care se manifestă în tendința din ce în ce mai accentuată de "standardizare și nivelare" culturală, împotriva căreia ar trebui să se ducă o campanie susținută încă de pe băncile școlii 5. Motivul decadenței culturale este democratizarea exagerată, care implică, de fapt, subminarea continuă a autorității și pierderea controlului politic și social. Adorno și Horkheimer, ambii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, discută cultura de masă dintr-o altă perspectivă, și anume cea economică. Influențați
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de Marx, dar este folosită cu sensul de "drept de proprietate" retrocedat "maselor". Spre deosebire însă de Marx, Aristotel și Platon consideră că formele de guvernare se succed regresiv mai degrabă decât progresiv, ceea ce ne conduce la modelul regresiei sau decadenței permanente, esența gândirii filosofice a secolului al XIX-lea și a perspectivei postmoderniste asupra vieții. În Republica lui Platon, Socrate sugera că tipurile de guvernare merg înspre rău: "aristocrația", sau "guvernarea celor mai buni", se transformă în "timocrație", sau "guvernarea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
masă, sau ca formă mult mai veche, orală, marginalizată de cultura clasei dominante a ridicat multe semne de întrebare și controverse. Brantlinger, după cum am văzut în capitolul anterior, compară cultura populară cu modelul antic roman "pâine și circ" și cu decadența socială aferentă, dar pune la îndoială atât reiterarea modelului în societatea postindustrială contemporană, cât și declinul asociat acestuia 41. Peter Burke consideră că ideea modernă de cultură populară poate fi legată de formarea statelor naționale la sfârșitul secolului al XVIII
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
inițial din secolul al XVIII-lea), societățile civile trebuie mai curînd considerate nu ca prinse într-o spirală ascendentă spre progres, ci mai degrabă (după cum a afirmat Mirabeau) ca un scurt apogeu al unui tragic "ciclu natural de la barbarism la decadență trecînd prin civilizație și bogăție"24. "Legea de fier" a ciclurilor de violență formulată pentru prima dată de Mirabeau nu este plauzibilă. Este de inspirație premodernă și este greu de susținut atît în termeni teoretici cît și empirici. Metafizica declinului
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de jumătate de secol. Aceasta nu poate fi obținută decât prin realizarea unor eroi complecși, dar și puternici, cu constituție luptătoare. Opțiunea pentru eroi-personalități, respingerea caracterelor "palide" în particular și în general a literaturii sceptice văzute ca un indiciu al decadenței și disoluției sociale, au reprezentat, pentru Slavici, salvarea de derizoriu. Și aceasta cu atât mai mult cu cât el "nu are nimic din spiritul de înfrumusețare a vieții rurale, atribuit mai târziu sămănătoriștilor 191". În întinsul studiu despre Radu de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o ordine, fie că pune lucrurile în ordine sau anunță pe cel care va veni, personajul său se implică într-o realitate temporală ce stă sub semnul rupturii. Se afirmă și se definește în contextul prezentului imediat un prezent al decadenței, al confuziei, al întunericului; datorită lui, ce va fi "după" nu va mai fi ca "înainte". Legendei sale îi sînt asociate întotdeauna aceleași imagini, aceleași simboluri ale verticalității, ale luminii. Poate fi copacul ce se înalță și protejează. (După moartea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
structuri permanente, o solidă coerență logică. E vorba de o logică a cărei simplitate elementară contrastează de altminteri în mod ciudat cu mulțimea imaginilor, a reprezentărilor și a simbolurilor, simplitate care, în cele din urmă, nu este altceva decît expresia decadenței. În ciuda unor nuanțe, orice vis, orice amintire, orice evocare a unei vîrste de aur pare, de fapt, a se întemeia pe o singură și fundamentală opoziție: aceea dintre altădată și astăzi, dintre un anumit trecut și un anumit prezent. Este
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a fi drept o autentică filosofic a istoriei sau, cel puțin, o viziune globală și rațional organizată a devenirii istorice 48. Mereu reluată, sub cele mai diferite forme, tema esențială rămîne aceeași: istoria omului înțeleasă ca un proces de irevocabilă decadență. "Totul degenerează în mîinile omului". Printr-un același demers, omul se degradează, se pierde și se erijează în ființă istorică. Ceea ce atîția exaltă prin termenul de progres nu poate fi înțeles decît ca o dovadă în plus a corupției. "Fierul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Nihilism, romantism, idealism / 25 Capitolul 4. Nihilismul în sens social și politic și proveniența sa franceză / 43 Capitolul 5. Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner / 53 Capitolul 6. Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă / 63 Capitolul 7. Nihilism și decadență la Nietzsche / 73 Capitolul 8. Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" / 109 Capitolul 9. Nihilismul estetico-literar / 127 Capitolul 10. Nihilismul european în istoria ființei: Heidegger și Nietzsche / 141 Prima manifestare a interesului lui Heidegger față de Nietzsche • Prezența lui Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fenomenului în numele unei regenerări a idealurilor potrivit spiritului evanghelic și-a aflat un observator entuziast în Nietzsche și că influența lor conjugată a marcat decisiv literatura și atmosfera spirituală europeană din primele decenii ale secolului XX56. Capitolul 7 Nihilism și decadență la Nietzsche Când lucrurile ne par a fi doar ceea ce par, în curând ne vor părea a fi încă și mai puțin. Nihilismul a format obiectul unei reflecții filozofice explicite abia în opera lui Nietzsche mai ales în fragmentele din
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
În ipostaza de critic literar, Bourget și-a dobândit notorietatea datorită unei serii de articole în care descria cu eficiență trăsăturile relevante ale literaturii sfârșitului de secol, folosind drept categorii pentru analiza societății epocii concepte care vor deveni celebre, precum "decadență", "pesimism", "cosmopolitism" și "nihilism". Articolele au apărut între 15 decembrie 1881 și 1 octombrie 1885, cu titlul Psychologie contemporaine Notes et Portraits, în "Nouvelle revue" fondată de Juliette Adam în 1879, revistă pe care a editat-o și promovat-o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trecerea de la romantismul târziu francez la modernitate și vede în tendințele din literatura decadentă reflexul unor transformări ce privesc întreaga societate. Aceste Eseuri constituie o analiză lucidă a "unora dintre consecințele fatale ale vieții cosmopolite"66 și ilustrează procesul de decadență și descompunere a țesutului social, așa cum se manifesta în literatura epocii. Bourget face să graviteze analiza "psihologică" a decadenței în jurul câtorva teme, motive și interogări capitale. Un prim cadru este cel estetic. Bourget se întreabă cu privire la următoarele chestiuni de fond
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
întreaga societate. Aceste Eseuri constituie o analiză lucidă a "unora dintre consecințele fatale ale vieții cosmopolite"66 și ilustrează procesul de decadență și descompunere a țesutului social, așa cum se manifesta în literatura epocii. Bourget face să graviteze analiza "psihologică" a decadenței în jurul câtorva teme, motive și interogări capitale. Un prim cadru este cel estetic. Bourget se întreabă cu privire la următoarele chestiuni de fond: care sunt funcția și locul artei în procesul de transformare socială? Care este rolul artistului în raport cu procesul de degradare
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
egalitare care se impun oriunde, să-și mențină primatul aristocratic pe care îl primește din conștiința rolului său de experimentator și de creator? • A doua serie de interogări gravitează în jurul perspectivei morale: este posibilă, pe lângă descriere, furnizarea unei evaluări a decadenței societății contemporane? Dar acceptarea posibilității unei astfel de judecăți nu înseamnă oare introducerea unui punct de vedere moral? • Care este atunci atitudinea ce trebuie adoptată în fața degradării societății și a diminuării forțelor sale vitale? Ce se poate face în fața "bolii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vitale? Ce se poate face în fața "bolii voinței", așadar a incapacității de a îmblânzi, pornind de la un principiu, contradicția care apare din pulsiunile fiziologice? Bourget consideră legitim punctul de vedere al moralistului și al politicianului, care produc "reacții" la forțele decadenței, dar susține că doar un alt punct de vedere, cel "psihologic", este în măsură să pozitiveze decadența și să surprindă "valorile estetice" pe care aceasta le exprimă un alt motiv care își va găsi un ecou la Nietzsche. Eseurile lui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
principiu, contradicția care apare din pulsiunile fiziologice? Bourget consideră legitim punctul de vedere al moralistului și al politicianului, care produc "reacții" la forțele decadenței, dar susține că doar un alt punct de vedere, cel "psihologic", este în măsură să pozitiveze decadența și să surprindă "valorile estetice" pe care aceasta le exprimă un alt motiv care își va găsi un ecou la Nietzsche. Eseurile lui Bourget au devenit celebre mai ales din pricina celor patru pagini de concluzii din eseul despre Baudelaire, primul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]