3,785 matches
-
monetare, fiscale și a veniturilor salariale, În așa fel Încât să fie compatibile reciproc pentru atingerea unor obiective comune ale societății. Aici, accentul se pune pe coeziune. Dacă, la nivel macroeconomic, studiile de si -convergență dovedesc avantaje certe pentru reducerea decalajului ritmului de creștere economică Între diverse regiuni, iată că și la nivel social există o presiune a reducerii decalajelor dintre venituri, tocmai pentru a genera un avantaj de dezvoltare durabilă. Conform acestei teorii, este necesară o coordonare a politicilor de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ale societății. Aici, accentul se pune pe coeziune. Dacă, la nivel macroeconomic, studiile de si -convergență dovedesc avantaje certe pentru reducerea decalajului ritmului de creștere economică Între diverse regiuni, iată că și la nivel social există o presiune a reducerii decalajelor dintre venituri, tocmai pentru a genera un avantaj de dezvoltare durabilă. Conform acestei teorii, este necesară o coordonare a politicilor de ocupare, creștere a standardului de viață, stabilitate economică, coeziune socială și creștere economică sustenabilă. În domeniul financiar este necesară
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
proiectarea unui algoritm care să Țină seama de principiul fundamental al dezvoltării echilibrate: coeziunea. Așa cum s-a văzut din această analiză comparativă a curentelor de dezvoltare, pe lângă coeziunea regională, un rol determinant Îl are și coeziunea individuală, ca expresie a decalajelor dintre categoriile sociale prezente pe eșicherul social al actualei etape de dezvoltare. Desigur, o abordare cifrică a impactului unui model sau al altuia aduce o diminuare a riscului În ceea ce privește luarea deciziei. Totuși, raportările statistice oferă un orizont destul de limitat asupra
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
componentele cunoașterii - pricepere, experiență, valori, sentimente, motivare, determinare etc. ar crea o premisă mai exactă a calculării produsului obținut. Pe de altă parte, distribuirea rezultatelor muncii (Y) În funcție de resursa de cunoaștere (K) constituie un factor stimulator de reducere a acelui decalaj dintre ceea ce știm și ceea ce facem. Deținătorul cunoașterii (K), În exprimare fizică sau virtuală (iată altă valență a cunoașterii), este mult mai interesat să scoată la suprafață părți importante din cunoașterea tacită. 2.3.2. Un model de dezvoltare socioeconomică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prin fenomenul căderii zidului Berlinului, ceea ce a determinat ca fostele Țări comuniste să se apropie mai mult de valorile occidentale, iar amplele programe de finanțare derulate de EU 15 la acea vreme au fost baza extinderii la EU 27, iar decalajele dintre cele două blocuri aveau să se diminueze. La nivel teritorial, viteza de convergență este mai mare dacă avem În vedere ratele de creștere a PIB-ului În Țările mai puțin dezvoltate. Trecând la celălalt aspect, -convergența se referă la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare și evaluare. Realizarea convergenței trebuie repusă În drepturi ca obiectiv primordial al accesării fondurilor europene. Obiectivul „Convergență” este cel prin care România este finanțată cu fonduri europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare făță de cele mai avansate state membre ale Uniunii Europene. Prin Programele Operaționale s-au stabilit obiective pe fiecare direcție de acțiune, ca parte a obiectivului general. Prin această propagare a scopului până la finalizarea proiectelor cu finanțare europeană
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
la dispoziție pentru procesarea feedback-ului de la solicitanți. Foarte important În acest context este consensul creat pe marginea percepției nivelului de performanță. Numai când acest consens este asigurat, se poate Începe formularea de priorități și direcții de acțiune pentru Înlăturarea decalajelor. Conștientizarea acestor decalaje Înseamnă că efortul În domeniul Managementului Cunoașterii poate fi orientat cu prioritate spre sectoarele unde beneficiile obținute ar ajuta În proporția cea mai mare. Se pune problema existenței instrumentelor de măsurare a performanței, iar faptul că autoritățile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
procesarea feedback-ului de la solicitanți. Foarte important În acest context este consensul creat pe marginea percepției nivelului de performanță. Numai când acest consens este asigurat, se poate Începe formularea de priorități și direcții de acțiune pentru Înlăturarea decalajelor. Conștientizarea acestor decalaje Înseamnă că efortul În domeniul Managementului Cunoașterii poate fi orientat cu prioritate spre sectoarele unde beneficiile obținute ar ajuta În proporția cea mai mare. Se pune problema existenței instrumentelor de măsurare a performanței, iar faptul că autoritățile actualizează frecvent situația
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este pe cât de importantă, pe atât de dificilă. Contextul multiteritorial și multicultural determină caracterul complex al acestei politici. Este important ca dezvoltarea economică să fie durabilă și În concordanță cu dezideratele sociale și de mediu sănătos și curat, În vederea reducerii decalajelor, eliminării disparităților și neconcordanțelor. Direcțiile prioritare de acțiune sunt: antreprenoriat și inovație - acestea sunt motorul dezvoltării economice și principala sursă de venituri la buget, taxe folosite pentru cheltuieli cu caracter social, protecția mediului și dezvoltare teritorială echilibrată. Acestea cuprind sprijin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată, un individ poate fi într-un stadiu genetic adult, din perspectiva maturizării procesului psihic respectiv, dar în stadii în curs de maturizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ani sunt mai înalte și mai grele decât băieții de aceeași vârstă. Fetele trăiesc acest puseu de creștere cu doi ani mai devreme. Unele încep la 9 ani și jumătate, dar media de vârstă este 10 ani și jumătate. Acest decalaj între sexe poate crea sentimente de frustrare pentru ambele categorii. Imaginea de sine a unui băiat de clasa a IV-a sau a V-a ar putea avea de suferit dacă în clasă există o fată mai dezvoltată care să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perioadă există două puncte de maxim privind aceste solicitări, unul între 9 și 10 ani, altul între 14 și 15 ani. Acum, tulburările de comportament sunt de două ori mai numeroase în rândul băieților. Între cele două sexe există un decalaj de un an privind „anii rebeli”: pentru băieți incidența maximă este între 9-14 ani, iar pentru fete între 10 și 15 ani. De reținut este faptul că cei mai mulți copii reușesc să depășească acest fel de probleme. Evident, momentul este dificil
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la o calificare profesională autentică și la exercitarea unor roluri sociale apreciate și recunoscute ca fiind valorizante pentru personalitate). Dintre indicatorii care sunt utilizați, de obicei, pentru aprecierea existenței unei situații stabilizate de eșec școlar, menționăm: abandonarea precoce a școlii; decalaj între potențialul personal și rezultate; părăsirea școlii fără o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; eșecul la examenele finale (sau de concurs); inadaptarea școlară etc. Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul că există două tipuri de eșec
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism social asupra căruia nu se poate interveni. Între cauzele externe pomenite pot apărea și cele ce țin de școală (organizare, înzestrare materială etc). De fapt, și decalajul semnalat mai sus, între atribuirile generale și cele particulare, se constituie într-o probă pentru ideea că atribuirile pe care le fac profesorii ce privire la evoluția elevilor în școală au funcția de a menține o identitate profesională pozitivă. Prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
își pot permite să construiască domuri, universități, laboratoare științifice. Până și compunerea muzicii, scrierea poeziilor sau pictarea tablourilor necesită o piață în care nevoile legate de subzistență să nu fie pe primul loc. Dar se pare că există adesea un decalaj între belșugul social și creativitate; impactul bogăției s-ar putea să se manifeste de-abia peste câteva generații. Astfel, surplusul material dobândit de SUA în secolul al XIX-lea a fost folosit mai întâi pentru a construi infrastructura materială a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ținând cont de mecanismele reproducerii sociale la a cărei punere în evidență sociologia a contribuit. Persistența privilegiilor pe care unii le au de la naștere alimentează o dezbatere mereu reluată în privința necesității de a institui niște proceduri care să vizeze eliminarea decalajului dintre egalitatea proclamată și inegalitățile constatate. Ideea selecției pe baza performanțelor sau a meritelor a fost serios discreditată, în măsura în care performanța se diferenția de merit. Astfel, însăși noțiunea de elită a devenit suspectă. A vorbi despre elite nu mai este deloc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe excelență - unui model ideal de societate, jucând un rol comparabil cu cel al concurenței perfecte în domeniul științei economice. Nu se mai pune problema să vedem în asta o descriere a realității ca un instrument conceptual ce vizează judecarea decalajelor constatate empiric, în condiții care nu sunt cele ale modelului. Mai mulți comentatori consideră teoria paretiană a elitelor, luată în ansamblul ei, ca o construcție teoretică având un caracter ideal-tipic (Lopreato și Alston, 1970; Eisermann, 1989). Așa cum arată primii (1970
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dar că, în schimb, ele au eșuat întotdeauna în cercuri mari. Aceasta pune în cauză diferențierea progresivă ce antrenează creșterea mărimii grupului. O repartizare echitabilă a muncii și a roadelor muncii poate fi realizată relativ ușor într-un grup mic. Decalajul „între ceea ce face fiecare pentru colectivitate și ceea ce-i oferă colectivitatea în schimb” nu este mare; acest fapt face comparația și compensația mai ușoare. Dimpotrivă, într-un grup de dimensiuni mari, acest lucru devine problematic, „pentru că persoanele, funcțiile și exigențele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
favorizează succesul unei foarte tenace „mitologii a elitelor suverane și clandestine” (Aron, 1960, p. 278). Precaritatea elitelor democratice Un alt autor care s-a preocupat de raporturile dintre elită și democrație este Karl Mannheim (1893-1947). Ca și Schumpeter, el constată decalajul dintre doctrina clasică a democrației și realitatea empirică a regimurilor calificate drept democratice. Nu putem să ne sustragem de la procedurile de delegare a puterilor și de la consecințele lor: existența unor elite care să controleze pârghiile de comandă este inevitabilă. Acest
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cauză. De exemplu, a fi descendentul unei vechi familii aristocratice nu înseamnă - sau nu înseamnă în mod necesar - că ești descendentul unei familii bogate. De fapt, observă Lasswell, ambiția a numeroși lideri politici pare să fi fost stimulată de un decalaj între statutul lor de membri ai unei familii cu renume și resursele materiale de care dispuneau. În felul acesta, traiectoria lor era dominată de o tensiune între valoarea „respect”, datorată prestigiului originilor lor, și valoarea „bogăție materială” ce putea fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un număr ridicat de indivizi posedă „reziduurile necesare pentru a guverna”. Primii renunță să mai uzeze de forță; ceilalți sunt dispuși să recurgă la ea. În legătură cu aceasta, Pareto observă că „efectul nu urmează imediat cauzei”. În general, se produce un decalaj între situația grea în consecințe revoluționare și explozia revoluționară însăși. O „clasă guvernantă” care s-a menținut mult timp la putere prin forță, mai poate subzista și renunțând la folosirea forței; ea poate „cumpăra pacea de la adversarii ei” nu numai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
seniori. Populația statelor europene a crescut enorm în ultimele secole. Or, cert este că, proporțional, aristocrațiile n-au crescut deloc. Vilfredo Pareto, Traité de sociologie générale, traducere franceză, Oeuvres complètes, t. XII, Droz, Geneva, 1968, (prima ediție italiană: 1916). Acest „decalaj” semnalat de Pareto amintește de diagnosticul lui Tocqueville în privința Revoluției franceze, chiar dacă termenii diferă. Într-adevăr, pentru Tocqueville, ruptura revoluționară nu face decât să traducă în termeni politici și instituționali o schimbare faptică operată deja cu mult timp în urmă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al societății, gradul de participare ș.a. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. De asemenea, se poate observa o normativitate excesivă sau un decalaj între generozitatea obiectivelor de dezvoltare și posibilitățile limitate de măsurare. Una dintre explicații ar putea fi faptul că m.d.s. se realizează pe baza datelor deja disponibile, și nu colectate în alte scop. Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost, în ultimele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sarcina de a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]