27,663 matches
-
ambele personaje. Tot un roman al așteptării, dar de alt tip, este Acasă. În centrul acestuia nu se mai află o poveste de iubire, ci drama bătrînilor rămași din ce în ce mai singuri și mai neajutorați. Cadrul este însă același: Bucureștiul, la sfîrșitul deceniului nouă. Personajul acestui roman știe că singurele pete de lumină din viața bătrînei sale mame sunt date de periodicele sale vizite. Acestea se desfășoară după un ritual, mereu același, respectat cu strictețe de ambii protagoniști ai acestui "joc de societate
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
Pavel Șușară I. în primii ani ai deceniului șapte, cînd Marin Gherasim, Horia Bernea și Teodor Moraru începuseră deja să se manifeste public, în pictura românească lucrurile intraseră încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
cu spiritul academic. Aceste mutații importante, care vizează deopotrivă oferta și consumul pe piața de artă, au în spațiul cultural românesc o semnificație particulară. De dată relativ recentă ca fenomen mai larg, cu toate că încercări notorii au avut loc și în deceniile 8 - 9 , manifestările neconvenționale dezvăluie anumite caracteristici ale vieții colective ce depășesc stricta semnificație artistică. Forme ale deschiderii, limbaje fără coloratură etnică și dovezi certe ale implicării artistului în cotidian, aceste expresii complementare solicită nu numai un anumit tip de
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
puțin pe gânduri, aceste reflecții ale lui Raicu, pe cei care îndeamnă (asmut?) necontenit la "luptă", pe cei care socotesc că fără "luptă" între generații viața literară nu e normală. Iată ce scria L. Raicu despre lupta generațiilor acum două decenii, deci nu la senectute ci la o vârstă pe care destui scriitori contemporani încă și-o trec în contul tinereții: " Ne place să vorbim de generații și, ca de o condiție sănătoasă a vieții literare, de Ťluptať dintre ele. Lupta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
nicidecum de compoziție sau de paletă cromatică. Lucrări precum "30 decembrie 1947" sau "Intrarea în uzină" vor rămâne gesturi stinghere în creația sa și, oricum, cu greu asimilabile realismului socialist atotînvingător ce a bântuit cultura română mai bine de un deceniu. Așa se explică gestul său, considerat drept frondă în epocă, de a deschide o expoziție în propria-i casă. Era în anul 1956. Inerent te gândești la revoluția anticomunistă din Ungaria, la spiritul ei care a primit adeziunea atâtor intelectuali
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
mult timp, murdăria." Una din aceste interogații-cheie are în vedere "marea problemă" a societății românești de azi, cea care ne ține în loc și după 15 ani de la înlăturarea dictaturii. La sfîrșitul primului război mondial, României i-a trebuit doar un deceniu spre a-și vindeca rănile. Noi n-am recuperat măcar, în 2004, PIB-ul din 1989. Oare de ce? Remarca poetului, justă în generalitatea sa, este că în decembrie 1989 s-a prăbușit numai Ceaușescu, nu și setul său de "valori
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
sistem, de la foștii activiști și securiști pînă la tehnocrații și la adulatorii săi cu condeiul, ocupă azi, cu puține excepții, funcțiile de decizie, în frunte cu singurul lider comunist "reciclat" din Europa de Est, ce s-a menținut la putere aproape un deceniu și jumătate: "Abil în discursuri, s-a convertit la democrație. Numai să nu fie vorba de fapte, de lucruri concrete: garantarea proprietății, clarificarea rămășițelor Securității diseminate astăzi peste tot, Ťcapitalismul de cumetrieť, îmbogățirea peste noapte a unor înalți funcționari bugetari
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
nepăsări pe care o are societatea noastră actuală față de oamenii săi de seamă, dl Vasile Dan ne semnalează două cazuri cît se poate de elocvente. Tiberiu Olah, socotit cel mai mare compozitor român după G. Enescu, a murit după un deceniu de "suferință îngrozitoare", "abandonat de toți (în afara surorii sale)", "cu o pensie de mizerie, neavînd bani nici de medicamente". Iar remarcabilul interpret și compozitor Emanoil Elenescu, cadru universitar la Conservatorul bucureștean, ca și Olah, și-a sfîrșit zilele "nu oricum
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
când o bună parte din popor devine complicele necondiționat al unei forțe distructive? Nu e și el nițel iresponsabil? Se știe foarte bine că Germania l-a adus pe Hitler la putere într-un uriaș entuziasm popular. Democrația germană a deceniului al patrulea era plină de probleme - cum era societatea însăși -, dar nu nefuncțională. Ceaușescu a fost sistematic votat de români, chiar dacă cei nouăzeci și nouă virgulă nouăzeci și nouă la sută n-or fi fost chiar atâția. Dar vreo optzeci
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
-mi amintesc să fi întâlnit, cel puțin în literatura muzicologică, o asemenea carte-document. Ea adună în paginile ei toate datele existente, inclusiv textele integrale ale cronicilor de la toate versiunile scenice sau concertante ale capodoperei enesciene, pe parcursul a peste 70 de decenii, timp în care treptat ea și-a cucerit locul cuvenit în recunoașterea lumii muzicale internaționale. în prefața care demonstrează că Oedip a marcat destinul artistic al lui George Enescu, impunându-l ca un creator de geniu unei lumi care-l
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Adina-Ștefania Ciurea Sunt oricând binevenite antologiile din poeții contemporani, mai ales dintre cei al cîror nume s-a impus în ultimele două-trei decenii. Este cazul recentului volum de poeme semnate Alexandru Mușina, "alese " pe sprânceană din cele scrise în intervalul 1975-2000. Practicant și teoretician deopotrivă al literaturii optzeciste, Alexandru Mușina este unul dintre cei care au avut o poziție relativ circumspectă față de noțiunea
După douăzeci de ani by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12883_a_14208]
-
în acea primă fază a istoriei sale, regimul comunist a transformat literatura și cultura întreagă în instrument de propagandă" și că ,(pseudo)critica de atunci a sociologizat intens și primitiv (de unde formula Ťsociologism vulgarť care i s-a aplicat în deceniile de după așa-numita Ťliberalizare internăť a regimului)", afirmă totuși că ,analiza discursurilor exegetice dominante ale perioadei ar presupune alt tip de investigație, istorică și ideologică". De ce neapărat ,alt tip"? Nu intră în joc același mănunchi de criterii estetice și morale
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Nu ne-am dumirit nici așa. Se poate face dadaism și pe teme religioase. Am trecut la articolul dnei Magda Ursache promițător intitulat Linia fierbinte a prozei din care am aflat părerile distinsei doamne despre literatura pornografică din România ultimului deceniu și jumătate. Absolut neinteresante. Și ca să închidem cercul, ne-am întors la jurnalul inedit al lui Barbu, tot neprezentat (sursă etc.), cu unele puncte de omisiune pe care nu știm cui să le punem în cîrcă, și prefațat de dl.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în care, cu mic, cu mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de neam și țară, rod al gîndirii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de neam și țară, rod al gîndirii și practicii masonice; au mai venit și primele două decenii de comunism, internaționaliste, ce-i drept, dar primind lumina numai și numai de la răsărit (vorba, suspectată de unii tot ca masonică, a lui M. Sadoveanu) și condamnînd sincronismul ca pe un servilism rușinos față de imperialiști; ba ne-am pomenit, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
internaționaliste, ce-i drept, dar primind lumina numai și numai de la răsărit (vorba, suspectată de unii tot ca masonică, a lui M. Sadoveanu) și condamnînd sincronismul ca pe un servilism rușinos față de imperialiști; ba ne-am pomenit, în următoarele două decenii, că protocroniștii în cap cu E. Papu s-au supărat și ei pe Lovinescu, acuzîndu-l că n-a văzut că românii au fost, sînt și vor fi mereu primii, descoperind înaintea tuturor mașina cu vapori și pastelul; și cînd credeam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
de sincroniști! l în TRIBUNA de la finele lui octombrie, un interviu și o masă rotundă cu Gh. Crăciun, despre romanul lui Pupa Russa. Bună ideea colegilor noștri de la revista clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre Gh. Crăciun scrie și Marian Victor Buciu în nr. 7-8 din EUPHORIONUL de la Sibiu, în cadrul unei dezbateri despre Starea romanului. Tot acolo, o proză de Ioan Groșan și un interviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
o stilistică unitară a receptării, o coerență inimaginabilă a comportamentului artistic și a devenit, sub presiunea unor energii iraționale, probă obligatorie pentru buna funcționare a resorturilor adînci ale actului de creație. Aici s-au verificat, de-a lungul a cîtorva decenii, nu doar un interes particular pentru o anumită configurație peisagistică și o predispoziție naturală pentru demonstrația, aproape didactică, a coabitării elementelor, ci și mecanismele de funcționare ale fondului nostru sufletesc cu întregul său spectru de sensibilitate. IV Posibilitatea participării neîngrădite
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
se uită, de asemenea, e că America n-a intrat în actuala confruntare din pur militarism. N-avea motive s-o facă: cetățenii săi o duceau minunat, economia înregistra succes după succes, tehnologia de vârf îi asigura supremația și pentru deceniile viitoare. Ce nu se înțelege e spiritul responsabil în care trăiesc americanii: ei n-au nesimțirea atâtora și atâtora dintre puterile lumii de-a închide ochii atunci când se petrec crime la scară mare. Am auzit de mii de ori reproșul
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
sosite zilnic din zonele acoperite de Al-Jazeera îți arată care sunt adevăratele gânduri și sentimente ale unei bune părți a furioșilor întru Alah. În Occident - și în destule locuri din America - se închid deliberat ochii la astfel de realități, așa cum, decenii în șir, s-au închis în fața ciumei comuniste. Administrația Bush n-a ezitat să vorbească despre aceste lucruri, spre disperarea mogulilor hollywoodieni și a controlorilor ideologici din campusurile universitare. Fără îndoială, e o tragedie să-ți trimiți copiii în război
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
ale marii muzici, valori neschimbătoare în schimbătoarele conjuncturi ale momentului. Căci, trebuie să o recunoaștem, suntem astăzi martori ai unor situații când aspecte ale unei pretinse democrații par a macula însăși esența actului artistic dirijoral. Observată din perspectiva celor patru decenii petrecute de la plecarea sa în eternitate, personalitatea Maestrului vine a întări faptul că sensul director al baghetei este acela al unei dictaturi a spiritului în raport cu momentele trecătoare, mai mult sau mai puțin semnificative ale cotidianului. Sub conducerea sa, atât repetițiile
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
să fie așa! Câteva zile mai târziu, cu prilejul primei sale apariții bucureștene în compania Filarmonicii, la Sala Radio, tânărul pe atunci dirijor Zubin Mehta închina Adagio-ul Simfoniei a VII-a de Anton Bruckner, memoriei marelui dispărut. Peste patru decenii, tot Mehta ne-a amintit acest moment cu prilejul recentei ediții a Festivalului Artelor. Filarmonica bucureșteană, directorul actual, dirijorul Cristian Mandeal i-au închinat unul dintre concertele debutului de stagiune, iar Casa "Electrecord" a inițiat reeditarea în format CD a
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
și milioane de metri cubi de plaje se erodează în fiecare zi, Comisia Europeană pentru Resurse naturale a avertizat în această săptămînă că Europa s-ar putea confrunta cu o "catastrofală" criză a nisipului și pietrișului pînă la sfîrșitul acestui deceniu. Pe parcursul istoriei sale, omenirea a considerat nisipul și pietrișul ca fiind resurse inepuizabile, a declarat Jaques Dormand, președintele Comisiei. Din nefericire, recursul excesiv la combustibilii fosili, care are ca rezultat apariția efectului de seră, va lăsa numeroase țări din centrul
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
pregetă să facă o scurtă istorie a schiței în literatura română, reținând atât "tirania" modelului caragialesc, cât și meritul lui N. Velea și F. Neagu de a fi "dez-dramatizat" specia. După un rond minuțios, criticul se oprește asupra scriitorilor din deceniul nouă: "autorii de schițe se împart (...) în obiectivii reprezentării, cei la care prevalează interesul pentru mijloacele punerii în valoare, și în Ťfilosofiiť acelorași reprezentări, preocupați mai presus de toate să găsească (sau să nu găsească) un sens celor dezvăluite." Alteori
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
odioși. Mutatis mutandis așa stau lucrurile și cu "isteria anticomunistă" declanșată la Hollywood la începutul anilor '50 de senatorul McCarthy. Televiziunea franceză a prezentat în anul 2001 un reportaj foarte acid la adresa "vînătorii de vrăjitoare" din lumea cinematografiei, la începutul deceniului șase, în care, printre altele era reprodusă declarația soției uneia dintre victimele acelei campanii. Aceasta, indignată de modul în care au fost sancționate ideile "progresiste" ale soțului ei a reflectat în fața camerei de luat vederi: "mi-am dat seama atunci
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]