28,239 matches
-
și tristețea”<footnote Ibidem, omilia XVI, p. 170. footnote>. De fapt, răul „numai numele îl are de plăcere, fiindcă de fapt este pustiu de dânsa. Mai înainte de săvârșirea păcatului este mai mult o nebunie decât o plăcere, iar după săvârșire, degrab s-a stins și aceasta”<footnote Ibidem, pp. 234-235. footnote>. Dezvoltând această idee, Sfântul Ioan Gură de Aur spune : „Chiar de am spune mii de vorbe, totuși nici un cuvânt nu ar putea înfățișa așa de bine plăcerea ce o simțim
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
București, 1974, pp. 348- 350 respectiv 254-254 footnote>. Chiar dacă în istoria muzicii se stipulează că Richard Wagner ar fi renunțat la uvertură în favoarea preludiului, multe dintre operele lui Giuseppe Verdi se deschid, cu cât maestrul înaintează în vârstă, mai degrabă cu preludii decât cu uverturi (Nabucco, Forța destinului) în adevăratul sens al cuvântului - Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Aida - cu o durata între 3 și 5 minute. Sunt practic pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale ale lucrării, motive pe care
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai ales din perspectiva posibilității de integrare, atât în breaslă cât și în raport cu civilizația culturală proprie societății de care depinde existența sa, autorul tinde în autenticitatea actului său, prin care mai degrabă se diferențiază decât se conformează. Bunăoară, este greu de conceput ca partitura unei lucrări muzicale să nu conțină indicații și marcaje (măsuri) de ordin metric. Mai puțini sunt cei care știu că există și un altfel de abordare, pentru care
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
numește marele model, îl va influența în scrierea oratoriilor și cantatelor sale. Noile forme muzicale În secolul al XX-lea gramatica armoniei funcționale si schimbările armonice au intenționat să exprime sensul puternic al călătoriei înapoi în timp, rezultatul fiind mai degrabă adaptarea la formele tradiționale decât renunțarea la ele. Muzica din secolul al XX-lea reînnoadă legăturile cu tradiția, exprimând și evocând expresivitatea emoțiilor prin înțelesuri și coduri familiare tehnicii componistice. Compozitorii secolului al XX lea au redescoperit noul sens al
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
folosească o terminologie atât de ciudată, uneori rebarbativa, lăsând a se înțelege că am avea nevoie de o reîntoarcere la o fază anterioară a limbii și culturii? Dar dacă nu este vorba de așa ceva?! Dar dacă ar fi vorba, mai degrabă, de un sănătos impuls filosofic? De o intuiție corectă că echivalarea unor termeni filosofici atât de încarcați conceptual și semantic se poate realiza printr-o clasa de termeni echivalenți, fiecare marcând una dintre nuanțele semantice ale acelui termen polisemantic? Aici
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
credo” din scandaluri de tot felul. Noi dorim să creăm o punte de legătură între românii care, dintr-un motiv sau altul au părăsit țara, dar se simt în continuare romani. Pe noi cei de la radio ProDiaspora ne interesează mai degrabă limitele bunului-simț și a lucrului bine făcut ca prin emisiunile noastre să aducem bucurie în sufletul ascultătorilor. Dan BOANȚĂ: Aș vrea să-mi vorbiți despre echipa din jurul dumneavoastră. Cine sunt acești oameni și cum ați reușit să-i adunați într-
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
oriunde în lume. Ne străduim să găsim sponsori, deși nu e deloc ușor. Suntem interesați să facem publicitate pentru a putea susține totuși anumite taxe care trebuie plătite - licența de radio în Germania, plata domeniilor de internet. Până acum mai degrabă am fost noi sponsori ori parteneri media pentru diverse evenimente, campanii de promovare a sănătății, a luptei contra fumatului, a drogurilor, lansări de carte etc. Dan BOANȚĂ: Cum îi motivați pe cei care realizează emisiunile postului care trebuie să recunosc
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
a fost să păstreze un profil scăzut și să acționeze ca un stat mai mic (neînsemnat) decât în realitate.Acum nu ne aflăm într-unul din acele momente. Acesta este un moment în care românii trebuie să fie subiecte mai degrabă decât obiecte ale istoriei. Un moment în care să conduceți în regiunea dvs. - în guvernare, securitate și energie - în ciuda faptului că totul în jurul vostru se mișcă în direcția opusă. Eu cred că România este pregătită pentru acest moment. Dispuneți de
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
Arabă nu a fost declanșată de Twitter și de Facebook, ci de sindicate care se organizaseră clandestin de-a lungul mai multor ani n-ar trebui să însemne o jignire la adresa smartphone-ului și a Facebook-ului. Această constatare ne silește mai degrabă să ne întrebăm cum se face că jurnalismul internațional s-a pretat la asemenea excese reducționiste, ca abia acum, cu chiu, cu vai, să reflecteze la afirmația lui Wael Ghonim, fostul manager egiptean al companiei Google, potrivit căreia “clasa muncitoare
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
E musai să ne certăm pe fâșâitul hârtiei, câtă vreme oricine își dă seama că într-o lume fără hârtie un ziar pe hârtie devine imediat o gaură în piață? Ca și cum asta ar fi întrebarea. Ca și cum n-ar trebui mai degrabă să ne întrebăm dacă jurnaliștii vor rezista tam-tamului publicitar sau vor continua să ofere caricatura unei branșe care-și transformă propria criză într-un mare titlu? De parcă ar exista cu adevărat o diferență ontologică între - să zicem - bloggeri și jurnaliști
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]
-
putere în 2012, a făcut la fel. Observația e tristă și impune cîteva comentarii. O nouă generație? Părerile privind revoltă anului 2015 șunt fără număr și perspectivele la fel de numeroase. Revoltă nu pare a fi coagulata ideologic ori politic, ci mai degrabă dă impresia unei confluente a mai multor curente, ideologii, mișcări sociale și nemulțumiri care au folosit evenimentul tragic din 30 octombrie că oportunitate pentru a ieși în stradă să-și exprimă ofurile. Ne întrebăm, ca organizație interesată de bunăstarea familiei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
extrase din textele sale apărute în publicațiile Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași (1870-1877), Timpul (1877-1883) și din manuscrisele publicate postum. Această piesă de teatru nu intenționează să impresioneze prin ceva ce ține strict de rigorile scenei. Ea are, mai degrabă, caracter didactic decât dramatic sau literar, pentru că propune redescoperirea lui Eminescu-jurnalistul, pentru cei care nu i-au cunoscut această latură, și reînvățarea lui, pentru cei care i-au citit publicistica în „Opere complete”. Spectaculozitatea acestui interviu (în măsura în care este, într-adevăr
Jurnaliști UZPR în Agora: Miron Manega, dramaturg al lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93916_a_95208]
-
este auto-devorantă. Orice societate își are ipocrizia ei (fără de care probabil că nici n-ar putea funcționa, căci ego-urile noastre suportă cu greu adevărul!), dar dacă în Occident pare că ipocrizia este un bun de „export”, ea manifestându-se mai degrabă față de „străini” și „periferici”, la noi mi se pare că e invers, noi nu mimăm valorile față de alții, ci le mimăm față de noi înșine. Efectul social nu poate fi decât unul auto-distructiv. Să revenim. Deși platforma lansată se dorește la
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
să fie masa cea mai respectată a zilei, și acest lucru deoarece persoanele care au muncă de birou, beneficiază de o pauză în vederea servirii mesei principale. Pentru cină, moment asociat cu timpul dedicat familiei, se preferă o masă ușoară, mai degrabă o ”gustare”. Însă lipsa timpului îi face pe respondenți și în acest caz să își încalce principiile, consumând orice, fără a ține cont de restricții. “Pe lângă mesele principale ale zilei, gustările sunt regăsite frecvent în meniul zilnic al respondenților. În
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
învățat alături de Carlson. Nu aș fi unde sunt dacă nu era el”. Așadar, să fie optica șefului unui site ajuns de la zero în top mondial în cinci ani una care prefigurează un jurnalism bazat pe talent nativ și creativitate mai degrabă decât pe „mape profesionale” pline de diplome, masterate etc? „Un reporter obișnuit nu a văzut o armă în viața lui și nu știe de la care capăt vine glonțul. Eu prefer oamenii bizari, necalificați, dar interesanți”, punctează Carlson. Viziune sau trend
Înapoi la reporterul necalificat, dar original? [Corola-blog/BlogPost/93986_a_95278]
-
creștini care șunt refugiați în adevăratul sens al cuvîntului. Ei șunt ținta unui genocid sistematic și al unei persecuții care nu trebuie dovedită prin ritual judecătoresc. Din nefericire Europei îi lipsește această viziune. Potrivit știrilor, Suedia acorda azil politic mai degrabă homosexualilor decît musulmanilor convertiți la creștinism, care de bună credință se tem că ar putea fi persecutați la reîntoarcerea în țările de origine. Aceași lipsa de viziune se simte și dincolo de Ocean, în Statele Unite, unde în 2014 și 2015 s-
DECLINUL CRESTINISMULUI IN EUROPA [Corola-blog/BlogPost/93963_a_95255]
-
învins și s-a departăt cântând sitalke, iar ceilalți traci îl scoaseră pe cel ce căzuse ca și mort: de fapt el însă, nu suferise câtuși de puțin”. Așadar, trecând peste aspectul subiectiv că acest dans sălbatic se identifică mai degrabă cu dimensiune ancestrală a spațiului românesc, decât cu adaptarea la un dans de „import”, dar și peste aspectul obiectiv că în Italia actuală nu există un dans care să-i evoce măcar pe departe pe „Săltăreții Palatini” (deci nu există
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
armele cele mai crunte ale lumii să rămână în mâna celor mai proști conducători." Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba.' În 1997, Herb Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: îDeclarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
armele cele mai crunte ale lumii să rămână în mâna celor mai proști conducători." Corect. E cazul să te uiți în oglindă, amice. Despre tine e vorba.' În 1997, Herb Greer pune oarecum la îndoială virulența lui Pinter, sau mai degrabă lipsa ei de umor: îDeclarațiile publice ale lui Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
înțelege, când căldura înșelătoare a acelei înserări timpurii este tot o amintire, a și uitat-o. celălalt, cel înalt și mereu cu surâs cinic pe față, îi privea. dar nu așa se fac amintirile, sigur că ea surâdea, însă mai degrabă gândului ei, nu spre ei, cei din jur. și pe el îl cuprindea o amețeală abea simțită, însă simțea cum îl legăna, împingându-l spre cealaltă parte a tăcerii de aici, de pe terasă - și nici nu mai e nevoie să
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
Mihai Zamfir Detest hagiografia și am oroare de articolele aniversare; tocmai de aceea rîndurile de față înseamnă nu atît chinul pentru găsirea cuvintelor, cît mai degrabă o supremă eliberare. Profesorul Paul Cornea împlinește 80 de ani (n. 5 nov. 1924): nu mai este un tînăr și nici măcar ceea ce numim de obicei un om în plină maturitate. Atunci ce este Paul Cornea? Un Bătrîn? C'est vite
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
lumea există pour aboutir au livre, doar fapte și însemnări. Într-un montaj care-l amintește pe Musil, cu Trei femei, dar care-ar putea fi foarte bine tempo-ul sacadat al unui roman de azi, intră niște povești mai degrabă tradiționale, "cuminți", ce verifică însă "dogma" vieții de scenă, deprinsă de Ștefan Valeriu alături de Arabela: "virtuozitate și simplicitate sînt două lucruri identice." Farmecul răscrucilor stă în posibilitatea de-a trece pe lîngă ele și, astfel, de-a alege, fără să
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
fost singurul lucru pe care mi l-am păstrat, restul intrînd pe încetul, zi de zi, în stăpînirea lui Andrei..." Bărbații ca fii risipitori, nechibzuiți, aventurieri, femeile "castelane", de-o luciditate tăioasă sînt principii de "construcție" care se numără, mai degrabă, printre elementele de atmosferă, completînd schița de epocă, decît printre ipotezele vreunei analize psihologice. Femei este un roman de societate, nu unul de introspecție, un model de viață luată deseori ŕ la legčre, nu pentru că eroul ar fi vreun ușuratic
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
Gabriela Ursachi Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sînt un interesant caz de umanitate" - se confesează Darie, eroul din Paradisul suspinelor, vorbind mai degrabă în numele lui Ion Vinea, autorul, al cărui alter ego s-a spus nu o dată că ar fi. Un "caz", iată latura cea mai expusă a acestui "clasic al avangardismului", atît de refractar, totuși, la fixarea în formulă. Giurgiuvean ca și
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
recentă și mai îndepărtată a poeziei române, cazurile de poeți astfel veniți pe lume, literar: gata, fără preocuparea de a-și ameliora mijloacele de expresie, deja singuri față cu destinul lor. Întitulat Imn vieții (deși el s-ar înscrie, mai degrabă într-un ciclu tematic precum "Omul în fața morții"), penultimul poem din întâia carte a lui Gheorghe Grigurcu plasează lirismul său la o mare altitudine: O, moarte, dezrobire prea-nceată / în diminețile mele încă tânjind / după dragoste! // Adesea mă simt ca
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]