2,188 matches
-
Textele biblice insistă asupra zădărniciei condiției umane. Omul din pământ a fost luat și în pământ se va întoarce (Facerea, 3: 19). O viață lungă este bunul său cel mai de preț. Ca în atâtea alte culturi tradiționale, moartea este degradantă: ea reduce omul la o postexistență larvară în mormânt sau în șeol, regiune întunecată și înfricoșătoare în adâncurile pământului. Deoarece moartea este prin excelență negarea operei sale, Iahve nu domnește în șeol. Prin urmare, moartea este lipsită de raporturi cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
politică, din nefericire. Nu pot spune cu mâna pe inimă că sunt în stare să identific cu ușurință pe cei ce se fac vinovați de asta, dar prestația multor oameni politici la tribuna parlamentară sau la televiziuni a fost una degradantă, iar josnicia morală și profesională a realizatorilor de emisiuni de la televiziunile de știri, orbiți de agenda interesată a patronilor lor, a marcat un sumbru record de neseriozitate în slujirea intereselor publice. La numărătoarea finală rămân, din păcate, mult prea puțini
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cade de la inima acestuia. Astfel, postelnicul Andronache Tuzluc este nevoit să-și ceară scuze În fața Banului C. În capitolul „Scene din viața socială”, se pun În evidență unele obiceiuri și tradiții, moda Îmbrăcămintei vremii. Viața socială este destrăbălată din pricina fanariotismului degradant; viața publică este și ea degradată. Masa dată de postelnic este o demonstație a decăderii unei lumi. Banii furați prin diferite mijloace sunt jucați cu nemiluita de către parveniți: baronul Calicevschi, boierul Pingelescu, logofătul Iordache Zlatonitul, hatmanul Cărăbuș și beizadea Costache
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uriașă a mediului social și a modei asupra ,,învelișurilor" sale. Pe de o parte, observăm purtarea vestimentației de calitate, care să ofere confort, protecție și rafinament, iar pe de altă parte, iese la iveală stilul vestimentar neglijent, incomod, ispititor, chiar degradant (rochii transparente, pantaloni cu talie foarte joasă, decolteuri foarte adânci, bluze deasupra taliei, pantofi cu tocuri foarte înalte etc.). Multe articole de îmbrăcăminte modifică forma corpului sau chiar îl deformează. Prin efectele vizuale ale unor haine (atractive, incitante) pe care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nevoilor umane fundamentale, care pot fi fiziologice, ecologice, economice sau spirituale.521 Galtung distinge patru tipuri de violență în politica mondială. Primul tip este violența clasică și se referă la provocarea de suferință prin război, tortură sau pedepse inumane și degradante. Al doilea tip este sărăcia, înțeleasă ca lipsă a condițiilor materiale de viață, precum locuința, îmbrăcămintea, alimentele sau apa. În al treilea rând este vorba despre represiune, de pierderea libertății indivizilor de a alege sau a-și exprima propriile convingeri
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de-al doilea n-am fost nici măcar tentat să-l filmez, deși am avut ocazii. N-a mai răspuns la telefon, n-am mai comunicat în vreun fel, deși-mi promisese că am oricând intrare. Am asistat la o bătălie degradantă între palate, cu consecințe grele pentru țară, inclusiv pentru noi, micii întreprinzători. Integrarea în Uniunea Europeană pe care o prezentase Ioschka Fischer la întâlnirea ,,forței a III-a”, ecologiștii, de la Hotelul Berlin din Budapesta, pe 30 noiembrie 2 decembrie 2001, când
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
posibilitatea de a-și ameliora condiția prin muncă cinstită. Sărăcia aceasta generată de transformările postsocialiste, căreia mulți i-au căzut victime în ciuda eforturilor de emancipare socială depuse în prealabil (prin educație, muncă etc), a fost percepută de aceștia ca fiind degradantă. În al doilea rând, pot fi considerate drept eșecuri distrugerea anumitor structuri, instituții, evenimente din perioada socialistă care ar fi meritat să fie menținute sau disprețul față de generațiile considerate nereformabile din cauza vârstei la care i-a surprins revoluția. Din punct
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și om de știință, cele mai emoționante au fost cele ale studenților care invariabil începeau cu lozinca „dreptate profesorului Paulescu”. Și ele însă aveau să pălească treptat, pentru că vălul tăcerii și al uitării se va așterne prin contribuția condamnabilă și degradantă a urmașului său la catedră, profesorul Ion Nițescu, cea mai sinistră figură a vieții academice românești, care reușește astfel să-și consacre tristul renume în cunoscuta sintagmă „fenomenul Nițescu”. Lui i se vor asocia mai apoi torționarii științei române (din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
păreau și mie banale. Ne-am obișnuit. Ne gratulăm între noi, ne înghiontim amicii cu câte un „șobolan rozaliu“ sau „găozar“, apoi râdem. Și-atât. De asta am renunțat la inițiativa mea: pentru că norul de cuvinte mizere, josnice, ridicole și degradante n-a contaminat doar lumea politică, ci ne-a învăluit pe toți. De la președinte la ultimul cetățean, am inspirat și expirat atâta toxicitate de limbaj, încât în momentul de față respirăm cu un firesc năucitor vocabularul proaspăt însușit. Și nici un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
neașteptat noțiunii de "literatură pornografică". Odinioară, această categorie era apreciativă, în nici un caz descriptivă: când în ea erau incluse poemele lui Baudelaire sau romanele lui Zola, se dorea doar să se spună că respectivele texte prezentau sexualitatea într-o lumină degradantă, și nu că ar fi fost vorba despre texte ținând de ceea ce am numit literatură pornografică. Astăzi, există un număr important de texte care pretind că sunt literatură și totuși mizează pe scriitura pornografică. De acum încolo, nu mai putem
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Erotismul și transferul de activare Rezultatele altor experimente contrazic poziția lui Zillmann. O jumătate dintre subiecții care au participat la un experiment realizat de Baron și Bell (1977 citat de Baron et al., 1994) au fost jigniți din cauza unei evaluări degradante. Apoi toți subiecții au fost repartizați în cinci condiții diferite: să privească diapozitive neutre, diapozitive cu femei îmbrăcate în neglijeuri sau costume de baie, fotografii din Playboy, diapozitive cu acte sexuale și, în sfârșit, să asculte un text foarte clar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de angajați, și nu unui set de piramide de comandă. Locurile libere constituie culisele spectacolului obișnuit oferit de relațiile dintre angajați și persoanele instituționalizate"30. Găsirea unor locuri libere îi interesează deopotrivă și pe deținuți, și pe cadre. În pofida condițiilor degradante, ele sînt permanent căutate deoarece sînt "inundate de o senzație de relaxare și autodeterminare, într-un puternic contrast cu starea de neliniște ce domină în unele secții"31. Gardienii se adună pe casa scărilor pentru a încinge o partidă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
originalitatea este un păcat și atrage pedepse severe, hainele oficiale au rolul de depersonalizare și de masificare. Ținuta obligatorie devine grosolană, nepotrivită ca mărime și croială (mai ales pentru deținuți), deseori veche și de același tip pentru toți, în culori degradante: cenușiu cu maro. Voi vorbi în alt capitol despre estetica urîtului vestimentar. Important este aici să subliniez că asumarea culturii penitenciare, deci a comportamentelor cerute, este facilitată de uniformele obligatorii în contactele oficiale. Iar aceste uniforme simbolizează o filozofie a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
are loc o cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea scîlciată, tunsoarea de cele mai multe ori aproape zero, accentuînd parcă și mai mult ideea că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pîngăririle eului procese care definesc ritualul botezului -, se produce o distrugere a demnității umane și a capacității de apărare a interiorității individului. Din această perspectivă, putem vorbi de o politică de apartheid spațio-temporal. Ritualurile de inițiere sînt în mod necesar degradante: deposedarea de obiectele personale, pierderea unor drepturi civile (cum ar fi dreptul de a dispune de bani, de a completa cecuri, de a vota, de a adopta, de a cumpăra și vinde mobilier și bunuri de valoare mare etc.)86
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
au ascuns acolo droguri), să cerșească, prin rugăminți politicoase și insistente orice lucru mărunt, cum ar fi o coală de hîrtie pentru a scrie o cerere, un chiștoc de țigară sau chiar un fum de la țigara altui camarad. Acest tratament degradant la care sînt supuși arestații preventiv are rolul de a le reduce orice formă de apărare în procesul juridic, de a-i prezenta instanței în postura de infractori, de pușcăriași. Pentru că, în viziunea cadrelor, orice arestat a făcut ceva rău
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor nemairămînîndu-le decît foarte puține bunuri. Ceva mai stilați sînt "jupînii", care reușesc să mai păstreze puțină demnitate în această lume umilă de sclavi. Fac și ei patul altora pentru o țigară, însă pot să refuze în anumite condiții muncile degradante, dependența lor de țigări fiind mai scăzută decît a altora. În aceeiași clasă, o notă distinctă o fac "sifoanele", "jeturile" sau "turnătorii", cei care trag cu urechea și "dau cu ciocul" la cadre și la ofițerul SRI. Izolați de ceilalți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite persoane (deținuți, colegi, superiori sau vizitatori) și încearcă din răsputeri să le neutralizeze acțiunile, înfrîngîndu-le rezistența prin munci de uzură. În cazul deținuților recalcitranți urmărește îndeaproape botezul, care le frînge voința și spiritul nesupus și îi trimite la munci degradante și istovitoare: spălarea WC-urilor, curățarea cartofilor, spălarea podelelor, amenajarea bordurilor etc. În cazul colegilor și superiorilor considerați periculoși, îi învăluie într-o mantie a zvonurilor și bîrfelor, îi bombardează cu tot felul de cereri mărunte, stimulîndu-i pe deținuți să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anumite simboluri, ritualuri, eroi și valori. Consistența normelor informale depinde deci de consistența elementelor culturii instituționale. În penitenciar, ele structurează masa de arestați și angajați anonimi, oferind rămășițe de prestigiu unor indivizi privați de el datorită faptei comise sau slujbei degradante. Constituind un indicator al stării de spirit și a mentalității grupurilor dominante în sistem, normele informale spun lucruri semnificative despre filosofia de viață, despre viziunea asupra dreptății, pedepsei și reeducării existente la aceste grupuri. Iar această filosofie avantajează deținuții recidiviști
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prestigiului. Deși multe din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și indivizi care reușesc să se impună prin restabilirea cooperării, dar comportamentul lor nu devine model de urmat ce se poate generaliza. Clădirile degradante și insalubre, promiscuitatea și suprapopularea forțată, arbitrariul și inegalitatea, umilirile și înjosirea personalității, lentoarea justiției și sustragerea de la controalele exterioare, suspiciunile întreținute prin predominanța imperativelor de securitate în detrimentul celor de dezvoltare umană toate acestea contribuie la menținerea unui sistem normativ
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
justiție), ci în urma intervenției reprezentanților Comisiei Europene, nu înainte de a primi o condamnare mai mare decît perioada petrecută în arest, pentru ca statul să nu fie nevoit să-i plătească daune pentru încarcerarea îndelungată. Și sînt cunoscute, în aceeași măsură, condițiile degradante în care sînt cazați arestații preventivi și cei condamnați în primă instanță, fără hotărîre definitivă. Aceștia suportă cea mai mare rată a supraaglomerării, închiși în celule cu zeci de colocatari (spre deosebire de cei cu pedepse lungi, care stau cîte 4-6 într-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să ducă la o pedeapsă crudă și neobișnuită, pot fi periculoase pentru sănătatea deținutului sau chiar pentru viața sa și, ca atare, violează dreptul lui de a fi protejat de tortură și de pedeapsă sau de un tratament inuman sau degradant... În unele cazuri aceste condiții pot fi aplicate dinadins pentru a ruina un deținut, a-l intimida, a-l forța să depună mărturie, să se confeseze etc. În unele cazuri ele apar din neglijență. În orice situație, ele constituie o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zile și a comandantului sau judecătorilor la inspecția săptămînală. Dacă trimiterea la izolare este considerată de autorități cea mai grea pedeapsă disciplinară și este din ce în ce mai puțin utilizată datorită presiunilor forurilor internaționale și neguvernamentale (care o consideră un tratament inuman și degradant), pedepsele mai puțin grave sînt tot mai numeroase. Cele mai abrutizante sînt loviturile aplicate de reprezentanții forțelor speciale de ordine, alcătuite din niște tineri zdraveni, special antrenați, îmbrăcați în negru și cu cagule pe cap, care îi lovesc peste rinichi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
20 ani sau pe viață). Această iresponsabilitate managerială este justificată de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor firme care au solicitat angajarea unor deținuți și au fost refuzați de conducerea închisorii au declarat că motivele refuzurilor au fost cu totul altele, ținînd de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]