749 matches
-
ale normalului. Aceste tipuri constituționale care reunesc condițiile unor dispoziții premorbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul tulburărilor de comportament, R.L. Jenkins distinge următoarele aspecte: - reacții hiperkinetice, - o reacție de repliere, izolare și detașare; - o reacție hiperanxioasă, excesivă și nemotivată de circumstanțe; - o reacție de fugă la care se asociază cleptomania și asocierea în grupe delictuale; - o reacție agresivă nesocializată cu o atitudine de opoziție ostilă, spirit de răzbunare și distructivitate; crize de mânie și dezinhibiție sexuală; - o reacție de delicvență în grup, cu caracter organizat antisocial orientată împotriva structurilor și limitelor impuse de normele modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau delictuale; primele delicte (furt, lovire, agresivitate); frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, excese etilice, experiențe toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificultățile ipohondriace ale individului respectiv. - Gesturi suicidare, reacții de panică, jocul cu moartea, fugile patologice. - Consumul de alcool și toxicomaniile ca forme sublimate de conduite de refugiu, imitație etc. - Bufee delirante legate de o puternică încărcare emoțional-afectivă a individului. Comportamentul delictual este o trăsătură dominantă a stării de dezechilibru psihic, care generează o stare dis-socială. Ea se manifestă prin furt, abuz de încredere, vagabondaj, uzurparea de titluri și funcții, consumul și traficul de droguri etc. Clasificarea psihopatiilor De regulă se consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizate prin următoarele: - absența unor interese superioare, - atașamentul afectiv al membrilor săi, - sugestibilitatea crescută, - marea receptivitate la influențele negative, - carențele emoțional-afective, - frustrările, - carențele educaționale, - absența unui model sau a unor modele negative, - abandonul familial, - fugile și vagabondajul, - asocierea la grupele delictuale de adolescenți. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că o clasificare unică și unitară a personalităților psihopatice este greu de făcut și mai ales este destul de greu de a fi impusă tuturor specialiștilor. Factorii de mediu social
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multe aspecte psihopatologice cum ar fi: forma expansiv-excitantă, de factură hipomaniacală-moriatică, prin afectarea lobilor frontali; forma depresivă, forma apatică sau demențială; forma epileptoidă cu crize paroxistice de pierdere a cunoștinței de tip epileptic; forma medico-legală cu tulburări de comportament antisocial, delictual, cu caracter absurd. III) Epilepsia Epilepsia este un vast ansamblu nosologic care grupează accidente neuropsihice cu caracter paroxistic, de origine centrală rezultând dintr-o descărcare hipersincronă a unei populații neuronale (H. Gastaut). Epilepsia este fie o afecțiune organică cerebrală primară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale cu dezorientare temporo-spațială, idei delirante de prejudiciu, stări depresive și ipohondriace, melancolie anxioasă, delir de autoacuzare și persecuție. Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instinctuale, reprimarea și controlul acestor pulsiuni. Nivelul comportamental: orientarea temporo-spațială și auto-psihică, motivație comportamentală, inițiativa și finalizarea conduitelor și acțiunilor, reacții de opoziție, inactivitate, inerție, dezorganizarea conduitelor. Nivelul social: dezorientarea temporo-spațială, tendință la fugă și vagabondaj, colecționarism absurd, morbid, acte delictuale absurde, cleptomanie etc. 9) Personalitățile defectuale În cadrul acestui grup sunt reunite acele modele de personalități anormale caracterizate prin existența unor modificări structural-dinamice ale personalității consecutive evoluției îndelungate unui proces psihopatologic, de factură psihotică, care a operat o modificare profundă într-
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie publică. Este cultivat interesul pentru miraculos, necunoscut, pseudo-descoperiri fantastice, imaginare, toate acestea fiind corelate simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbigenetice: locuința supraaglomerată care generează conflicte, locuința de tranzit care generează sentimentul de insecuritate și înstrăinare al persoanei în raport cu reședința sa, impresia de artificial, de inautentic, promiscuitatea locuințelor supraaglomerate cauzează surmenajul psiho-senzorial, conflicte, tensiuni, angoasă, tulburări nevrotice, conduite deviante sau delictuale, violență. 6) Devalorizarea persoanei Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
va lua aspecte diferite care au drept factor comun de manifestare violența. Din punct de vedere formal și în ceea ce privește conținutul tematic, aceste psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite de violență fizică, verbală, socială etc; conduite delictuale (bandele de delincvenți, grupele marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu cei doriți. Conform aceleiași surse (Chamberlain, 1995), studii finlandeze și cehoslovace realizate asupra unor persoane care intrauterin au fost rejectate de propria lor mamă, au raportat prezența unui nivel semnificativ mai ridicat de tulburări psihiatrice, carențe adaptive și conduite delictuale. Pe filieră anatomofiziologică, o serie de stimuli pot agresiona și prejudicia dezvoltarea corespunzătoare a copilului, unii prin absența lor, alții prin efect cumulativ. Malnutriția mamei, maladii preexistente, sau îmbolnăvirea ei în timpul sarcinii, expunerea la radiații, în scop diagnostic, automedicația, fumatul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
p. 254 ; idem, Domaine et fondement de la responsabilité sans faute, " Revue trimestrielle de droit civil ", 1958, p. 475 ; A. Tunc, Les problèmes contemporains de la responsabilité civile délictuelle, "Revue internationale de droit comparé", 1967, p. 770. 10 M.Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei, București, 1972, p. 28 ; C Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, ediția a VIII-a 2002, p. 266-267 ; I. Dogaru, P. Drăghici, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Themis, Craiova, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de France, Paris, 1969, p. 93. 24 C.Stătescu, C. Bîrsan, op. cit. p. 134. V. aussi I.M. Anghel, Fr. Deak, M.F. Marin, op. cit. ;, P.Anca în T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., pp. 160 et les suivantes ; N.D. Ghimpa, Responsabilitatea civilă, delictuală și contractuală, București, 1946, p. 122. 25 M. Eliescu, op. cit. p. 7. 26 M. Costin, O încercare de definire a răspunderii juridice, în Revista de drept, nr. 5/1970, p. 83. 27 M.Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
7. 26 M. Costin, O încercare de definire a răspunderii juridice, în Revista de drept, nr. 5/1970, p. 83. 27 M.Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile, Editura Științifică, 1960, p. 13. 28 Tr. Ionașcu, E. Barach, Răspunderea civilă delictuală Culpa ca element necesar al răspunderii, în Studii și Cercetări Juridice nr. 1/1970, p. 24. V. aussi P. Cosmovici, Contribuții la studiul culpei civile cu privire specială asupra contractelor economice, Editura Științifică, București, 1960, p. 40 et les suivantes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
op. cit. p. 714. 45 G. Viney, P. Jourdain, Traité de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1998, p. 981. 46 X. Pradel, op. cit., p. 4. 47 S. Neculaescu. Răspunderea civilă delictuală. Examen critic al condițiilor și fundamentării răspunderii civile delictuale în dreptul civil român, Editura Șansa, 1994, p. 36. 48 X. Pradel, op. cit. p. 10. V. aussi V.S. Rouxel, Recherche sur la distinction du dommage et du préjudice, thèse, Grenoble, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1998, p. 981. 46 X. Pradel, op. cit., p. 4. 47 S. Neculaescu. Răspunderea civilă delictuală. Examen critic al condițiilor și fundamentării răspunderii civile delictuale în dreptul civil român, Editura Șansa, 1994, p. 36. 48 X. Pradel, op. cit. p. 10. V. aussi V.S. Rouxel, Recherche sur la distinction du dommage et du préjudice, thèse, Grenoble, 1994, p. 32. 49 Ph. Tourneau, L. Cadiet, Droit de la responsabilité
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de autovehicule care au loc pe teritoriul României, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în limitele prevăzute la art. 10 alin. (1). Articolul 20 Se consideră că sunt întrunite elementele răspunderii civile față de terțe persoane (răspundere civilă delictuală) și se acordă despăgubiri atunci când rezultă cumulativ: a) săvârșirea unei fapte ilicite de către deținătorul sau conducătorul autovehiculului care a produs accidentul, ca de exemplu: nerespectarea regulilor de circulație, acte de neglijență în conducerea sau paza autovehiculului etc.; ... b) existența unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica de „comparare pe perechi”: studenții erau rugați să compare, din punctul de vedere al periculozității lor, două câte două, diferitele acte delictuale. Claire Corbet și Frances Simon (1991) au găsit că există o concordață între ierarhizarea gravității faptelor penale stabilită legal (corespunzător pedepselor prevăzute de lege) și ierarhizarea făcută în sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220830_a_222159]
-
față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului. ... (3) Condițiile contractuale pentru asigurarea obligatorie RCA sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995 , cu modificările și completările ulterioare, și de prezentele norme. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220830_a_222159]
-
nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a vehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asigurații răspund delictual față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217573_a_218902]
-
față de terțe persoane. Nu intră sub incidența asigurării răspunderea decurgând din executarea unui contract de transport de bunuri efectuat cu titlu oneros. ... (2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului. ... (3) Condițiile contractuale pentru asigurarea obligatorie RCA sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995 , cu modificările și completările ulterioare, și de prezentele norme. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217573_a_218902]