895 matches
-
efectele unui program de prevenire a violenței. Tabelul 29. Standarde științifice pentru stabilirea efectelor unui program de prevenire a violenței (adaptat după Surgeon General, 2004) Program model • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
oricărui factor de risc pentru violență cu un efect important (30 sau mai mare) (nivelul 2) • Duplicare cu efecte pozitive măsurabile • Efecte susținute de durată Program promițător • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Efecte de disuasiune semnificative asupra: violenței sau delincvenței serioase (nivelul 1) oricărui factor de risc pentru violență cu un efect măsurat de .10 sau mai mare (nivelul 2) • Fie duplicarea, fie demonstrarea duratei efectelor Nu funcționează • Concepție experimentală riguroasă (experimentală sau cvasi-experimentală) • Dovadă semnificativă a unui efect nul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
risc identificat • Duplicare, cu dovada că programul este inoperant sau agravant Chiar dacă această prezentare metodologică e cam lungă, ea e necesară pentru a aprecia efortul considerabil depus în ultimii cincisprezece ani pentru evaluarea eficacității programelor de combatere a violenței și delincvenței. Desigur, metoda se situează într-o ideologie precisă, a costurilor și beneficiilor, uneori defăimată în Franța pentru "utilitarismul" și încrâncenarea ei normativă. Dar oare trebuie să ne șocheze dorința de a ști când e vorba de investirea fondurilor publice într-
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reluând în mod riguros rezultatele publicate, mai multe sinteze ne permit să ne facem o idee destul de clară despre programele eficace și despre condițiile de eficacitate (sau de ineficacitate) a acestor programe. Foarte frecvent, aceste sinteze abordează tema violenței, a delincvenței și a comportamentului agresiv în general, fără specific școlar (Surgeon General, 2004; Blueprints, 2005), dar, de câțiva ani, interesul lor pentru violența școlară a crescut. Nu e vorba doar de prevenirea violenței și a comportamentelor agresive în școală (Greensberg et
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în 1992, întâlneam mai ales cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cazuri de extorcare săvârșită de un elev asupra altuia. Evoluția era clară prin anii 1996-1998: extorcarea devenise mai colectivă, persecutarea unui elev de către un mic grup era mai frecventă. Aceste observații concordă întru totul cu ceea ce se știe despre evoluția delincvenței minorilor (Aubusson de Carvalay, 1997; Mongin și Salas, 1998; Lagrange, 2001): nu atât numărul minorilor delincvenți este în creștere, nici măcar cantitatea delictelor comise, cât gravitatea acestor acte, net mai violente. Adesea sunt mai violente deoarece sunt comise în grup, iar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de dificultățile mai pronunțate de inserție profesională și socială a tinerilor proveniți din familii imigrate este, fără îndoială, în joc. Concentrarea și marginalizarea spațială a acestor populații (Dubet și Lapeyronnie, 1992; Graffmeyer, 1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
parțială dintr-un departament din sudul Franței. 18 E vorba de curse cu mașini furate de multe ori lovite și incendiate adesea în zonele complexelor de locuințe, cu o conotație puternică de împotrivire față de poliție. În Franța, acest tip de delincvență a fost identificat prima dată la periferia Lyonului, la începutul anilor optzeci. Acest episod inaugural va conduce la conștientizarea faptului că este necesară o politică a orașului. * Instituts Universitaires de Formation des Maîtres Institutul Universitar de Formare a Învățătorilor (n.
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
IAȘI FACULTATEA DE DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
EDUCAȚIEI LĂCRĂMIOARA MOCANU Psihocriminologie Suport de curs INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Introducere / 7 Capitolul 1: Etiologia comportamentului deviant. factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial / 11 1.1. De la predelincvență la delincvență / 14 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
culturale) / 17 1.3. Factori socio-demografici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
afirma și despre epilepsie, tumori, atrofii sau procese inflamatorii. Sunt cercetători care susțin strânsa corelație între structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1.1. De la predelincvență la delincvență În rândurile anterioare am căutat să explicăm, fără a avea pretenția de exhaustivitate, fenomenologia actelor deviante și a cauzalității acestora. Am văzut cum devianța poate fi normală sau patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică și normele sociale, amenințând securitatea și stabilitatea socială. Cea mai frecventă și mai pregnantă formă de abatere semnificativă de la media normalității din punct de vedere socio-legislativ o reprezintă delincvența care implică reacții puternice de control social deoarece aceasta afectează puternic relațiile și valorile sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de la media normalității din punct de vedere socio-legislativ o reprezintă delincvența care implică reacții puternice de control social deoarece aceasta afectează puternic relațiile și valorile sociale, încălcând normele și regulile social-juridice care îndeplinesc rolul de reper pentru conduita actorului social. Delincvența reflectă o inadaptare la sistemul juridic și moral al societății, fiind cea mai importantă dintre devianțele negative, care includ violarea și încălcarea normelor de conviețuire socială, integritatea persoanei, drepturile și libertățile individului. În literatura de specialitate se pot identifica o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ale devianței: o violarea unei anumite legi care prescrie acțiuni împotriva celor care o încalcă; o manifestarea unui comportament contrar normelor și codurilor morale ale grupului; o săvârșirea unei acțiuni antisociale cu efect nociv pentru indivizi sau grupuri sociale. Fenomenologia delincvenței este extrem de complexă, prezentând forme și grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unei acțiuni antisociale cu efect nociv pentru indivizi sau grupuri sociale. Fenomenologia delincvenței este extrem de complexă, prezentând forme și grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind un fenomen strict juridic aceasta reprezintă o încălcare a sistemului normativ, faptașii sunt supuși unor pedepse corespunzătoare faptei
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind un fenomen strict juridic aceasta reprezintă o încălcare a sistemului normativ, faptașii sunt supuși unor pedepse corespunzătoare faptei etc. Cu toate acestea, dacă analizăm delincvența din perspectiva consecințelor putem stabili caracterul pluridisciplinar al acesteia. Acest fenomen social prin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind un fenomen strict juridic aceasta reprezintă o încălcare a sistemului normativ, faptașii sunt supuși unor pedepse corespunzătoare faptei etc. Cu toate acestea, dacă analizăm delincvența din perspectiva consecințelor putem stabili caracterul pluridisciplinar al acesteia. Acest fenomen social prin abaterile sale afectează puternic relațiile și valorile sociale, creându-se permanent precedente care periclitează puternic sistemul axiolog și, în ultimă instanță, viața comunității. Comportamentul adecvat normelor și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
trio-conceptual în geneza devianței, concept ce reunește trei elemente: mediul de formare al personalității (mediul de proveniență a individului), personalitatea delincventă (predispozițiile) și situațiile care favorizează trecerea la actul antisocial. Primul element al trio-ului amintit, ce intervine în formarea delincvenței îl reprezintă mediul de formare a personalității, fiind vorba în special de personalitatea agresivă. Se știe că agresivitatea este un comportament câștigat (Bandura, 1977, apud Neculau, A., 1996, p. 68) pe parcursul evoluției individului (ontogenetic) și nu moștenit. Rezultă de aici
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
etc. Un mediu familial dezechilibrat, lipsit de afectivitate, în special din partea mamei, va genera tulburări de adaptare și de comunicare a copilului în mediul social, tulburări ce pot lua forma depresiei, autismului, agresivității. Al doilea factor ce intervine în conturarea delincvenței este reprezentat de personalitatea individului, mai exact este vorba de o personalitate anomică rezultată prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, manifestată predominant prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal Medicine" Vol. XIV, nr. 1, 2006). Ultimul element
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță la frustrații, incapacitatea de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]