926 matches
-
este însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră că legătura dintre cinematograf și delicvență este mai mult orizontală decât verticală, în sensul că cinematograful nu este o cauză directă a delicvenței juvenile. În acest sens, afirma că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
minori provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai expus delicvenței. Insuficiența bugetului familial, precum și dificultățile materiale obiective prezente în unele familii reprezintă condiții care afectează buna funcționare a grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre delincvența juvenilă și sărăcie este o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre delincvența juvenilă și sărăcie este o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest factor cu implicații criminogene, dar ele nu pot rezolva în totalitate aceasta problemă. O protecție socială eficientă, corelată cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza același obiectiv: diminuarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conflicte. Legătura strânsă dintre delincvența juvenilă și sărăcie este o realitate necontestată, percepută din cele mai vechi timpuri. Ray și Ina Jeffery (1969, pp. 325-336) sunt de părere că sărăcia din familie este asociată cu delincvența, dar sărăcia nu cauzează delincvența. Programele economice pot atenua acest factor cu implicații criminogene, dar ele nu pot rezolva în totalitate aceasta problemă. O protecție socială eficientă, corelată cu programe educative structurate pe nevoile sociale ar realiza același obiectiv: diminuarea procentului criminal juvenil. Economia de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
satisfăcut de două ori: se identifică cu personajul din film ce conduce o mașină asemănătoare și simte că a învins societatea care-i limitează accesul la acel bun. Deși nu se poate stabili statistic procentul în care inegalitatea economică influențează delincvența juvenilă, nu se poate face abstracție de acest factor criminogen. 4.2. Importanța analizei factorilor de risc în elaborarea programelor de prevenire a consumului de droguri Numeroase studii realizate în ultimele două decenii au încercat să lămurească originile și evoluția
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1992) Orientare către școală (Jessor și colab, 1995; Spooner, Hall și Lynskey, 2001; Lane și colab, 2001) Climat școlar pozitiv ( Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Atitudini pro-sociale în grupul de colegi (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Reguli școlare care descurajează delincvența și comportamentul abuziv (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Performanțe școlare și recunoașterea lor (NIDA, 1997, Spooner, Hall și Lynskey, 2001) 4.3. Metode și principii de tratament în adicții Consumul de substanțe poate duce la adicție și ulterior la dependență
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
20, pp. 6-14. Babor, T.F. (1992), Substance-related problems in the context of international classificatory systems, în M. Lader et al (eds.), The Nature of Alcohol and Drug Related Problems, Oxford University Press, New York. Banciu, D., Rădulescu, S. M. (2002), Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București. Bandura, A. (1977), "Self-efficacy: Toward a Unifying Theory of Behavior Change", în Psychological Review, 84, pp. 191-215. Baumrind, D. (1985), "Familial Antecedents of Adolescent Drug Use: A Developmental Perspective
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
coord), Asistența socială. Studii și aplicații, Editura Polirom, Iași, pp. 375-43. Neamțu, C. (2003), Devianța Școlară. Ghid de intervenție în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu C. (1998), Intervenție și prevenție în delincvență, Editura Fundației Chemarea, Iași. Newcomb, M.D. (1996), "Pseudomaturity among adolescents: Construct validations, sex differences and associations in adulthood", în Journal of Drug Issues, 26: 477-504. OEDT, (2009), Cercetarea națională privind drogurile în Europa, http://www.emcdda.europa.eu/activities/research
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
28, pp. 184-218. Prochaska, J. and DiClemente, C. (1983), "Stages and processes of self-change of smoking: toward an integrative model of change", în Journal of Consulting and Clinical Psychology, 51, pp. 390-395. Rădulescu, S., Banciu, D. (1990), Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București. Rădulescu, S.M. (1994), Homo sociologicus, Editura Casa de editură și presă Șansa S.R.L., București. Rădulescu, S., Banciu, D. (1996), Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București. Rădulescu S.M. ( 1998), Sociologia devianței, Editura Victor, București. Rădulescu, S.M.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Cuber, J.F., 96 Cusson, M., 55, 56, 57 D Dahrendorf, R., 61 Danovan, J.E., 78 David, J., 104, 108 Davies, T.P., 69, 73 Dawkins, M.P., 35 Dâmboeanu, C., 17, 38, 39, 40, 41, 42 Decker, H.S., 98 Degenhardt, L., 142 delincvența, 55, 57, 58, 63, 75, 77, 78, 89, 90, 91, 94, 98, 101, 102, 103, 104, 106, 108, 109, 118 Delisi, M., 93 dependența, 10, 13, 14, 18, 19, 20, 21,22,23,24, 26, 27, 28, 29, 30, 31
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Relațiile interpersonale 2 1 DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI 2 239 Prefață Drogurile, cadru general de analiză și delimitări conceptuale DEVIANȚA SOCIALĂ LA TINERI Droguri licite, droguri ilicite Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri Strategii de intervenție în consumul de droguri Anexe Bibliografie Indice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu mai mare ușurință dificultățile, fiind mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
învețe să se înțeleagă cu câinii și să aibă grijă de ei. "E o favoare de care ar trebui să se bucure toți copiii." Accept recunoscător. Malin entuziasm fără limite. 14 august Am decupat editorialul din Svenska Dagbladet, "Cromozomii și delincvența": Sunt necesare cercetări suplimentare asupra cauzelor delincvenței și comportamentului asocial. Cu privire la acest concept de bază în toate dezbaterile moderne și realiste de politică penală domnește o unitate de vederi asurzitoare. Că remediul împotriva poluării presupune cunoștințe cu privire la cauzele și condițiile
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să aibă grijă de ei. "E o favoare de care ar trebui să se bucure toți copiii." Accept recunoscător. Malin entuziasm fără limite. 14 august Am decupat editorialul din Svenska Dagbladet, "Cromozomii și delincvența": Sunt necesare cercetări suplimentare asupra cauzelor delincvenței și comportamentului asocial. Cu privire la acest concept de bază în toate dezbaterile moderne și realiste de politică penală domnește o unitate de vederi asurzitoare. Că remediul împotriva poluării presupune cunoștințe cu privire la cauzele și condițiile care favorizează dezvoltarea acesteia este o chestiune
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
facilități acolo unde nu exista în trecut niciun ajutor. Acestui gen de rezultate, descurajante, dar prin aceasta nu mai puțin esențiale, cel puțin în măsura în care se poate aprecia în prezent, îi aparțin descoperirile cu privire la conexiunea dintre aberațiile cromozomiale și inadaptare și delincvență, cercetări recent trecute în revistă de prof. Hans Forssman. În mod obișnuit cei doi așa-numiți cromozomi ai sexului, X și Y, sunt repartizați astfel încât femeia are doi cromozomi X, iar bărbatul, un cromozom X și unul Y. Elementul cel
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de dl. Forssman îl constituie faptul că un mic grup de bărbați prezintă un cromozom X și doi cromozomi Y, iar această aberație conduce, printr-un mecanism încă incomplet lămurit, la un risc sensibil crescut de fenomene de inadaptare și delincvență. Rezultatele d-lui Forssman ne pun pe gânduri în mai multe privințe. În primul rând este desigur o chestiune de o importanță deosebită că s-a identificat un criteriu fundamental și în principiu ușor verificabil biologic pentru un domeniu în cadrul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
nefericitul hazard al jocului brutal al cromozomilor. Într-un context mai larg această constatare trebuie să diminueze o formă de optimism pe care ne-am dori-o cu toții, și anume speranța că ar fi posibil să se diminueze inadaptarea și delincvența prin măsuri de ameliorare a mediului de viață. Este clar ca lumina zilei că toate investigațiile de acest tip și însuși dl. Forssman subliniază că există probabil numeroși alți factori biologici încă necunoscuți cu același efect reduc spațiul de manevră
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
acestuia. Wilner Leonard Mc Clinton Jr., în vîrstă de 32 de ani, a fost reținut la închisoarea orașului Mobile County sub acuzația de vînzare de arme de foc minorilor, instigare la crimă, deținere ilegală de material explozibil și contribuție la delincvență juvenilă... Lee a declarat că raidurile făcute vineri la domiciliul din Satruma al lui Mc Clinton și la fosta reședință a acestuia din Mobile au scos la iveală cuțite, praf de pușcă și săgeți explozive. Poliția a spus că el
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muniție de luptă pentru a obișnui tinerii între 11 și 15 ani cu tacticile luptei de comando. Pe unii dintre băieți i-a dus să vadă Rambo de zece ori, a declarat Sergentul James Huey din Unitatea de Luptă Împotriva Delincvenței Juvenile. (de la UPI, 9 noiembrie 1985) Lansarea filmului Rambo pe casetă video a multiplicat efectul Rambo, mulți oameni cumpărînd sau închiriind caseta. S-au vîndut 425.000 de casete în prima zi cînd a apărut pe piață, depășind toate recordurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
londonezii au avut prilejul să-i vadă exersând tradiționala artă a cerșitului. În 2002, odată cu renunțarea la vize, a urmat un val „sensibil“ În Franța. Francezii s-au trezit cu așezări improvizate la marginea orașelor, focare potențiale de infecție și delincvență. Dintre cei expulzați, unii au ajuns (pentru scurt timp) În Elveția, În contrast și mai izbitor cu ordinea și curățenia elvețiană. Pe români Îi jignește asimilarea român-țigan, curentă În Occident. Însă țiganii plecați din România sunt români, așa scrie pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care aceștia le au. Și cum să nu fie competente în astfel de situații, din moment ce ele sunt mame și cine poate înțelege mai bine sufletul unui copil decât o mamă?! îmi spune apoi că la Bari există o delincvență juvenilă accentuată dar este cu totul diferită de mafie care este mai puternică în sud și în Sicilia. A mai scăzut însă în intensitate și sigur va fi și mai slabă în viitor. îi povestesc și eu câte ceva din experiența
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
vedere diplomatic un fel de vacanță, ceea ce mi-a dat posibilitatea să cunosc cu adevărat cel puțin partea istorică a Limei, să vizitez câteva muzee și să fac o deplasare în unul dintre cartierele cele mai periculoase ale orașului, unde delincvența era la ea acasă. Acolo se puteau cumpăra, pe bază de tocmeală, blugi de toate măsurile și calitățile, artizanat mai accesibil decât la magazinele stradale de pe șoseaua ce lega aeroportul de oraș și orice îți dorea inima să cumperi aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
uvrierii calificați, informaticienii, medicii de mare clasă și inginerii și-i atrag de unde se nimerește, inclusiv din Europa orientală, unde, încă, se mai știe carte plus meserie. Încât, în 2010, când țerișoara noastră se va agita în Comunitatea Euro, rata delincvenței juvenile nu are să hie mai scăzută decât în Englitera, în vreme ce studenții noștri se vor prezenta la interval tot atât de "betes" & "analphabetes" cât omologii lor belgieni, olandezi, luxemburghezi, portughezi. Muncitorii destoinici și profesioniștii de vârf îi vom importa, atunci, din Vietnam, Afganistan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pretenția de a le Îndeplini pe toate; În fapt, aceste celule, identice din punct de vedere genetic cu restul celulelor organismului, trăiesc sau mai binezis supraviețuiesc pe cont propriu, parazitând restul organismului. Asta se cheamă cancer, iar În comunitatea umană, delincvență. Cealaltă situație anormală e invadarea organismului de către celule străine, microbii, care-l asediază de fapt continuu. Un organism În bună stare de funcționare știe să se apere: are celule specializate, limfocitele, care distrug orice celulă străină. Dacă limfocitele nu-și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi de mare folos. În general, aprecia tînărul director, aceasta din urmă promova teorii individualiste, de inspirație pedologică, punînd pe prim plan tendințele interne ale copilului. Potrivit unor astfel de concepții, adoptate și de unii funcționari ai Comisariatului pentru învățămînt, delincvența copiilor ce i se dăduseră spre educare ar fi avut o cauză nativă, iar "reeducarea" lor integrală ar fi fost cu neputință. Poate tocmai condițiile proprii unei colonii de delincvenți minori l-au ajutat pe Makarenko să vadă inconsistența acestor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]