2,580 matches
-
I (1800-1945), elaborată în anii ’60, (Ed. Minerva, București, 1991, pp. 213-207), Ion Negoițescu discută însă dintr-o altă perspectivă - estetico-psihologică - afinitățile dintre Urmuz și folclorul popular românesc. Invocînd în sprijinul demonstrației sale mostre de „folclor absurd” culese de G.Dem Teodorescu, criticul vede în autorul Paginilor bizare o variantă cultă și modernă a „nebunului satului”. O opinie la fel de interesantă este cea a lui Gelu Ionescu din Romanul lecturii, Ed. Cartea Românească, București, 1976 („Urmuz, amăgitorul”, pp. 63-73. Titlul parodiază titlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
România literară, IV, 47, 22 noiembrie 1973, reluat în volumul Arcadia imaginară, Ed. Cartea Românească, București, 1977), pe marginea cratylienei „adecvări onomastice la un destin” a eroilor urmuzieni ca formă a obsesiei „corectării erorilor realității” de către „judecătorul” Urmuz, alias Demetru Dem. Demetrescu-Buzău. Legitimarea externă Urmuz a fost tradus pentru prima dată într-o limbă de circulație internațională în numărul pe august-septembrie 1931 al revistei expresioniste berlineze Der Sturm (XX, 8), consacrat mișcării de avangardă de la unu. Tălmăcirea în limba germană era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mauvaise tete, Midi Libre, 1 aprilie 1994. ** - Becket zum Lachen. Kölner Stadtarzeiger, 22 iunie 1992; MATHIAS KRUPA - Clown gesucht, GeneralAnzeiger, 22 iunie 1992; ** - Matinee, Konstanzer Anzeiger, 20 oct. 1993; ** - Matei Vișniec, Süildkurier, 23 oct. 1993; MARIA SCHORPP - Verzweifeltes Scherzen mit dem Erst, Südkurier, 20 oct., 1993; MARIA SCHORPP - Im Vorraum zum Gluck, Südkurier, 21 oct. 1993; MARTIN WALSER - „Da muss man einfach hinknien”, Thurgauer Volksfreund, 22 oct. 1993; IDA SANDL - Zartbittere Abschieds-Melodie für einen Clown, Thurgauer Zeitung, 27 oct. 1990; ** - Helden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
41, oferă o hartă detaliată a Florenței circa 1470, Mappa della Catena, ce numește această capelă drept "Îl Tempio", vezi de asemenea în Figură 15 mai jos. 44 Vezi F. Lehner, Die mittelalterliche Tageseinteilung în den österreichischen Ländern, Quellenstudien aus dem historischen Seminar der Universität Innsbruck 3 (Innsbruck, 1911), 60-105, în sp. 70; și H. Grotefend, Taschenbuch der Zeitrechnung des deutschen Mittelalters und der Neuzeit, ed. 8-9 (Hanovra-Leipzig, 1948), 24. Vezi K. M. Setton, The Papacy and the Levant (1204-1571), III
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
medi- cinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor, ne plăcea să mâncam până când ne apuca burticaria. Nu existau În casă bomboane sau televizor, distracția noastră era să mâncăm măcriș din grădină și să prin- dem păianjeni ca să „le facem operația“ : să le smulgem, unul câte unul, picioarele. Șaman 25 Deasupra, În vârful dealului, la nivelul stadiului volatilizat al existenței, se află biserica și cimitirul, la care se poate ajunge ieșind din livadă pe o mică
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
des lois ou Examen raisonné, Paris, 1839; Jean Dabin, La technique de l'élaboration du droit, spécialment en droit privé, Bruxelles, Etablisment Emile Bruylant, Paris, Sirey, 1935; Dintre lucrările autorilor români, pot fi amintite, de asemenea, cu titlu de exemplu: Dem I. Dobrescu, Legiferarea română, București, 1926; E. Cristoforeanu, Reforma legislativă și mijloacele de realizare, București, 1928; Al. C. Angelesco, La technique legislative en matière de codification civile comparée, Paris, 1930; George D. Nedelcu, Legiferare. Armonie. Lipsa sentimentului ei. Inferioritate, Tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rturi, în urma atacurilor psihice, atât de dese în ultimul timp. Atât aură, cât și chakrele sunt supuse inerției fizice, si de aceea în timpul șocurilor sau al c...z...turilor brutale ele pot suferi modific...ri. În momentul în care c...dem, ne împiedic...m, s...rim de la în...lțime, sau pur și simplu când autobuzul pune o frân... brusc..., aură noastr... tinde s... se deplaseze în sensul opus mișc...rii noastre, respectând întocmai principiul inerției al mecanicii clasice. De aceea, dup
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
pare firească. Indirect însă, analizând temeinic cazurile descrise în Noul Testament când au fost botezate „case” întregi, reiese cu foarte mare claritate că Botezul era administrat și copiilor<footnote Kurt Aland, Taufe und Kindertaufe, 40 Sätzezur Aussage des N. T. und dem historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214 la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Ca argument pentru practica pedobaptismului, ne putem referi deci la
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pe copii, deși nu se poate spune că îndeplinesc cele două condiții cerute. Noul Testament, tradiția Bisericii din primele veacuri și arheologia ne dovedesc acest lucru cu prisosință<footnote Kurt Aland, Taufe und Kindertaufe, 40 Sätzezur Aussage des N. T. und dem historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214; a se vedea pe larg la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Istoria Bisericii creștine ne arată
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
făcut ca rginalizată orează. A mânia" îm ngresul de e credea ai autori nvorbit de ședintele ologistă Organizaț organizaț ali, etc. C mirat me m, binecu ușor p României are mană, i în de are... ensa a nu 2000 enția Dem ena politic tările pol această , deși, int utograful i acorda ș fuziune c 78 adecvat tate aici n 18-20 de Acțiunii P din Româ iei județe ii și liste ea mai m reu de un noscut pen ițigăiată. între 199
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
G.V.Botez și alții scoseseră revista culturală lunară „Țara de Jos”, care a popularizat mult „Acade mia Bârlădeană.” Coperta revistei Academia Bârlădeană, ediție nouă Cu fii satului ACADEMIA BÂRLĂDEANĂ la Priponești - 2008 (Prima parte a fost publicată în revista “Aca dem ia Bârlădeană” nr.33/2008 sub semnătura „Cronicar”) În ziua de 8 noiembrie 2008, în satul Priponești de Sus, fostul județ Tutova, în prezența nu a unui numeros p ubli c, dar cel prezent foarte aplecat către actul de cultură
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
șene și românești. Apelativul de „Doamnă a geologiei ieșeneʺ este meritat, deoarece ea a slujit mai bine de 50 de ani geologia ieșeană și românească, fără să-și întrerupă nici o clipă activitatea, fiind prezentă zilnic la lucru. Este un exemplu dem n de urmat pentru tineri. „Pentru mine, cel cu care s-a căsătorit în anul 1953, Bica mi a fost un sprijin permanent, atât acasă cât ș i în activitatea de cercetare. Primul critic și, deseori, cel mai avizat pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Angela Ion, Editura Univers, București, 1983. Rougemont Denis de, Iubirea și Occidentul, traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață de Virgil Cândea, Editura Univers, București, 1987. Scheler, Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Max Scheler, potrivit căreia sursele resentimentului ar fi invidia, gelozia, rivalitatea, Girard trage concluzia că "starea sufletească romantică e pătrunsă de resentiment" (p. 33). Vezi și Max Scheler, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. 125 René Girard, op. cit., p. 37. 126 Idem, p. 120. 127 Idem, p. 187. 128 Vorba lui Denis de Rougemont, autorul faimosului tom intitulat Iubirea și Occidentul (traducere, note și indici de Ioana Cândea-Marinescu, prefață
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Comunismul în Europa de Est: evenimente post-staliniste din țările-satelit, 28 august 1958, p. 1, dosarul Comunismul în Europa de Est, cutia 5, dosare pe subiecte, seria CSN, însemnări, Biroul consilierului special pentru securitate națională, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE 851 Gheorghe Gheorghiu-Dej, Rede Auf Dem XX. Parteitag Der Kommunistischen Partei Der Sowjetunion, 17 Februar 1956, Gh. Gheorghiu-Dej: Artikel und Reden: Dezember 1955-Juli 1959, Editura Politică, București, 1959, p. 193 852 Raport CIA, Comunismul în Europa de Est: evenimente post-staliniste din țările-satelit, 28 august 1958, p. 4, dosarul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
p. 6. 36 Léo TINDEMANS, Raport la Congresul național al CVP-ului, 17-18 februarie, 1968. 37 Winfried BECKER, "La voie allemande", art. cit. PARTEA A TREIA CAPITOLUL I 1 Heinrich LUTZ, Demokratie im Zwielicht. Der Weg der deütschen Katholiken aus dem Kaiserreich in die Republik 1914-1925, München, 1963 și Rudolf MORSEY, "Die deutschen Katholiken und der Nationalstaat zwischen Kulturkampf und Erstem Weltkrieg", in Historisches Jahrbuch, 1970, pp. 31-64. Despre predici: Heinrich MISSALA, Gott mit uns. Die deutsche katholische Kriegspredigt 1914-1918, München
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu Quelle identité pour la Démocratie chrétienne? Roma, Institutul Internațional Creștin-Democrat pentru Studiu, 1989, 111 p. O bună introducere în secolul al XIX-lea o fac W. BECKER și R. MORSEY (dir.), Christliche Demokratie in Europa. Grundlagen und Entwicklungen seit dem 19 Jahrhundert, Köln, Böhlau, 1988, 291 p. Dispunem de sintezele clasice, stimulante, ale lui Maurice VAUSSARD, Histoire de la Démocratie chrétienne, France-Belgique-Italie, Paris, Seuil, 1956, 333 p. și Michael-Patrick FOGARTY, Christian Democracy in Western Europe 1820-1953, Londra, Routledge and Kegan, 1957
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din alte elemente etc. Important este însă, în fiecare situație, să existe aceeași idee a ansamblului care alcătuiește discursul repetat: rom. ochii care nu se văd se uită; engl. out of sight, out of mind: germ. aus den Augen, aus dem Sinn: fr. loin des yeux, loin du coeur. Totuși, chiar în cazul unor formații culte, corespondențele nu se realizează fără a se renunța la unele nuanțe ce rezultă din însăși structurarea construcțiilor, încît englezescul the hell is paved with good
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Dan Duțescu, 1964, Editura pentru Literatură Universală, București, particularit. 287-283. . Studii de literatură universală și comparată, 1960, Editura Academiei, București, p. 64. . W. Shakespeare, Teatru, drama „Regele Lear”, traducere Mihnea Gheorghiu, 1964, Editura pentru Literatură Universală, București, particularit. 1137-1138. . Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții, 1986, Editura Cartea Românească, București, particularit. 42-43. . Personalități accentuate, 1979, Editura Științifică și Enciclopedică, București, p. 237. . Eugen Todoranu, Psihologia temperamentului, 1932, Cluj, p. 42. . Bogdan, Tiberiu, Probleme de psihologie judiciară, 1973, Editura
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dieser Welt: Carl Schmidt und die Folgen, Fink-Schöningh, Paderborn, West Germany, 1983, pp. 316-321; precum și „Dualismus und Gnosis in der Völkischen Bewegung”, În J. Taubes (ed.) Gnosis und Politik, Fink-Schöningh, Paderborn-Müchen, 1984, pp. 82-89. 11. Wilhelm Anz, Zur Frage nach dem Ursprung des Gnostizismus: Ein religions - geschichtlicher Versuch (TU XV.4), Hinrichs, Leipzig, 1897. 12. Wilhelm Bousset, „Die Himmelsreise der Seele”, Archiv für Religionswissenchaft 4 (1901), pp. 136-169 și 229-273; reprint, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1971. 13. Wilhelm Bousset, Hauptprobleme der Gnosis
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Dodge, The Fihrist of al-Nad@1@m: A Tenth-Century Survey of Muslim Culture, Columbia Univ. Press, New York, 1970. —: Gustav Flügel, Mani, seine Lehre und seine Schriften: Ein Beitrag zur Geschichte des Manichäismus (Brockhaus, Leipzig, 1862). Wilhelm Anz, Zur Frage nach dem Ursprung des Gnostizismus: Ein religionsgeschichtlicher Versuch (TU XV.4), Hinrichs: Leipzig, 1897. Apocryphon Johannis, ed. și trad. Soren Giversen, Prostant Apud Munksgaard, Copenhagen, 1963. Dieter Arendt, Der Nihilismus als Phänomen der Geistesgeschichte in der wissenschaftlichen Diskussion unseres Jahrhunderts, Wissenschaftlich Buchgesellschaft
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cu peste 10% din voturile alegătorilor țărilor membre, partidele de extremă stânga europene și-au înjumătățit ponderea la nivelul Parlamentului European, fiind incapabile să se adapteze pe fondul declinului comunismului în Centrul și Estul Europei. Gruparea Independență și Democrație (IND/DEM) Sub numele de Independenții pentru Europa Națiunilor, au apărut în Parlamentul European în 1994. Gruparea și-a schimbat numele în 1999, în Grupul pentru Europa Democrațiilor și Diversității (EDD), al cărui succesor este Grupul Independență și Democrație (IND/DEM), din
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
IND/DEM) Sub numele de Independenții pentru Europa Națiunilor, au apărut în Parlamentul European în 1994. Gruparea și-a schimbat numele în 1999, în Grupul pentru Europa Democrațiilor și Diversității (EDD), al cărui succesor este Grupul Independență și Democrație (IND/DEM), din iunie 2004. Grupul militează pentru descentralizarea puterii în cadrul UE, fiind format din eurosceptici și eurorealiști. Această formațiune politică reunește, după ultimele alegeri, reprezentanți din 10 state membre. Gruparea Uniunea pentru Europa Națiunilor (UEN) Gaulliștii francezi s-au separat
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
principiu fundamental totalizator. Pe lângă aceste "trăsături formale", Dilthey distinge însă "mai întâi neclar" și sub o formă mai degrabă intuitivă și "o coapartenență de conținut a sistemelor" (inhaltliche Zusammengehörigkeit der Systeme): "lupta cu enigma vieții și a lumii" (Kampf mit dem Rätsel des Lebens und der Welt), raportarea sistemelor la problema universală a misterului, în tentativa lor de conștientizare a atitudinilor filozofice și a acțiunilor practice și de înstăpânire spirituală asupra lumii.143 Această problemă este singurul conținut esențial care asigură
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Widersacher der Seele, așa cum se întâmplă la Klages, pentru care spiritul înseamnă doar "cuprindere (Erfassen), înțelegere prin conceptualizare (Begreifen) și judecare (Urteilen), în timp ce sufletului îi revine ca proprietate definitorie trăirea (Erleben) la nivel senzorial (Sinneseindruck) și afectiv (Gefühl)" cf. Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții. Încercări hermeneutice, București, Editura Cartea Românească, 1985, p. 15. 160 H. J. Lieber, Geschichte und Gesellschaft im Denken Diltheys apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 14-15. 161 W. Dilthey, Einleitung..., pp. 193-194
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]