211,541 matches
-
canal: la 1 noaptea, dar și la 6.30, în dimineața zilei următoare. Ceea ce poate părea o simplă convenție, presupunînd chiar o oarecare neglijență în privința proprietății termenilor, reflectă în fond un fenomen mai complex - al dificultății segmentării temporale, al capcanei denumirilor similare care ascund de fapt tradiții și semnificații non-echivalente. Deosebirile dintre diviziunile temporale din diferite limbi, sau chiar, în interiorul aceleiași limbi, din diverse tradiții regionale, deosebirile dintre un uz "tehnic" și unul curent, mai puțin precis, al expresiilor temporalității se
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
membrii acestuia. Cu totul altfel stau lucrurile pentru o școală, unde există "adevărate centre de reflecție sau de creație, chiar atunci cînd între reprezentanții lor nu există alte legături decît cele geografice". Generațiile sînt, în marea majoritate, simple concesii făcute denumirilor consacrate, conceptul de generație artistică e aproape inexistent. Dicționarul este în același timp o explorare geografică. Ponderea diferită a țărilor ne face să ne privim folosind motivul străinului. îl descoperim pe Brâncuși suprarealist căutîndu-l fără succes pe Naum, vedem că
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
țoapei și de obsesia de-a construi mai înalt cu o mansardă decât vecinul și mai masiv decât palatul lui Ceaușescu, confiscă atenția presei. Toate, proprietatea unor reprezentanți ai poporului: și anume, purtătorii de bulan, uniformă și cătușe, cunoscuți sub denumirea de polițiști. O spun de la început: transformarea ziarelor în suplimente ale publicațiilor specializate în bunuri imobiliare nu va avea alt efect decât ridicarea tirajului gazetelor. Pun pariu că nici unul dintre cei expuși, zice-se, oprobriului public nu va păți nimic
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
tradus și prin "margine", "limită" sau "hotar". 12 Am redat prin expresia "până în vârful unghiilor" cuvântul "peculiarly" - "deosebit de", "întru totul" etc. - pentru a sugera întrebuințarea ușor ironică a termenului de către autor. 13 "O dată pentru totdeauna", în franceză, în original. 14 Denumirile succesive -European Economic Community, European Community, European Union - ale grupului de țări occidentale. 15 De la franțuzescul "nombril"-"buric". Cuvântul s-ar traduce prin "centrați pe sine, pe propria imagine", "obsedați de propriul lor univers" etc. 16 "Șohet" - persoană însărcinată cu
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
mi-am zis disperat, numai că pe ăsta l-am visat pînă la capăt, fiindcă, în vis, nu nimeream telecomanda. Profesori secreți Un nou episod vine de se adaugă în scandalul școlilor particulare: acela al (vă rugăm să aveți răbdare, denumirea e pompoasă și lungă) Universității Internaționale Deschise ,,Tehnoeconomia Europeană" - Academia de Tehnoeconomie și Cooperare Româno-Americană (ah!), cu specializările Drept, Contabilitate și Științe Economice, la zi, f.f. și corespondență. Doar seralul - tichie de mărgăritar lipsește. Universitatea cu pricina este autorizată prin
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
le-a determinat sau cu alegerea numelui. Recent, de pildă, în urma unei declarații a primului ministru, s-a cerut înlăturarea numelor de personalități aamestecate în holocaust, acum o jumătate de veac. Mai rar s-a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar de la colț de stradă, n-au fost inscripționate. Primăriile au, s-ar zice, treburi mai serioase. Inscripțiile cu pricina țin de fața orașului, sînt un
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
pe electoratul opoziției decît pe acela propriu. Declarații, precum aceea a dlui Păunescu din Parlament, le cad cum nu se poate mai rău. Ca și tergiversările, cusute cu ață albă, ale unor prefecți sau primari, cînd e vorba să schimbe denumirile de străzi și să dea jos statuile. Cu toate riscurile, această atitudine este corectă și trebuie menținută. Ea reprezintă sfîrșitul unei ambiguități. Și o promisiune că România se află pe drumul cel bun.
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
care face subiectul cîtorva capitole, pare să fie chiar cea terminologică, din moment ce niciodată nu a fost clar ce țări fac parte din Balcani și care e natura criteriilor ce definesc "balcanicitatea"; bătălie dublată de încercarea de a impune regiunii alte denumiri, lipsite de orice conotații (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a încadra unele state, considerate "balcanice", în Europa Centrală. România își are, așa cum era de așteptat, locul ei în toată această poveste și cititorul român va
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
singura posibilă. La unele derivate din alte categorii semantice apar variații: "focșănenii o cinstesc pe marea lor concetățeancă" - dar "o stradă a orașului să poarte numele cetățenei sale de onoare" (RL 2692, 1999, 24). Oscilațiilor uzului le corespund, în cazul denumirilor etnice, oscilațiile normei. Principalele sale instrumente - Dicționarul explicativ (DEX 1996) și Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM 1982) - nu sînt în perfect acord în privința femininelor în -că. (E drept că dicționarele trebuie să opereze o selecție a derivatelor de la toponime
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
s-a sfiit să declanșeze în chiar inima Ardealului un război civil. încă vreo două-trei astfel de dovezi de iubire și n-o să mai avem pe cine celebra! Statutul special al Transilvaniei (mă mir că naționaliștii pur sânge preferă aceastei denumiri, de sorginte latinească, pe cea care traduce maghiarul "Erdely" - dar acesta nu e decât un paradox minor față de multiplele prostii care se spun în legătură cu această parte a României!) a provocat, de-al lungul istoriei, nenumărate feluri de raportare la statutul
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
precum călugărița (Mantis religiosa) acționează asupra afectivității, și, prin ricoșeu, asupra imaginarului uman. După ce trece în revistă o serie de legende, culese de pe toate meridianele globului, avînd ca protagonistă ciudata insectă, fără să neglijeze nici detaliile ce țin de onomastică (denumirea latinească de mantis/ profetă, de pildă, fiind un indiciu clar că, din cele mai vechi timpuri oamenii au fost puternic impresionați de ea), autorul ajunge la concluzia că, pînă la urmă, călugărița și-ar putea datora prestigiul unei obscure identificări
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
anunț publicitar în Internet) etc. Nici bengos nu e un termen absolut specific; caracterul său argotic e mai marcat, cel puțin pentru că i se poate recunoaște relativ ușor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire țigănească a dracului (de unde și prezența în imprecații); bengos e deci un perfect sinonim al adjectivului drăcos, cu conotații suplimentar-exotice, dar cu aceeași tendință spre utilizare pozitivă, cu valoare admirativă. Îl găsim adesea în mesajele informale din Internet - "cel mai
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
articolul -ul (puștiul, Bucureștiul); nu am întîlnit însă niciodată forma Paștiul. Nu cred că are sens nici asocierea într-o paradigmă unică (de așa-zis neutru) a unui singular cu un plural, cînd ambele sînt doar variante concurente ale aceleiași denumiri. Toată această discuție asupra formelor poate părea prea tehnicistă; ea e totuși necesară pentru a explica instabilitatea folosirilor actuale. De fapt, uzul religios curent păstrează femininul plural: evident în calendar (Sfintele Paști, Postul Sfintelor Paști) și mereu reactivat prin urări
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
eșuînd, îl arestă pe agresor). Și, ca o consecință a atentatului, (presa fiind considerată ca vinovată moral de agresiune) a fost devastată, de partizanii guvernului, redacția ziarului Epoca, stîrnindu-se un mare scandal. Și tot în acest an 1886, P.N.L. capătă denumirea de colectivitate, datorită utilizării nefericite a termenului de către ministrul Eugeniu Stătescu, personalitate marcantă a partidului care, dacă nu ar fi fost bolnav, i-ar fi succedat, în 1891, lui I.C. Brătianu la conducerea P.N.L., salvîndu-l de impardonabilele gafe ale lui
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
-o învîrtirii vicioase pe loc, unei agonii mai mult ori mai puțin prelungite, pentru a-mi îndrepta atenția cîteva clipe asupra unei chestiuni care se dezbate în piața literară. Și anume dacă "eticismul" (criteriul etic, astfel persiflat chiar prin nuanța denumirii) și-a trăit ori nu traiul. Denunțînd conceptul estetic al doamnei Monica Lovinescu și al domnului Virgil Ierunca drept "perimat", cîțiva comentatori se declară, aparent, gata a se întoarce la poziția lui E. Lovinescu, conform căreia, în literatură, singura morală
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
adevărat că, acum 50 de ani, Germania europeană (și nu numai ea) ucidea oameni pentru fapte simbolice petrecute acum 2000 de ani. Ce e Holocaustul decît un astfel de fenomen, totuși, european? Autoarea se întreabă, cu îndreptățire, cum de o denumire geografică a fost transformată în una din cele mai pejorative desemnări din istorie și, de aici, în relațiile internaționale, științele politice, din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
din discursul intelectual general? Și pune, în bună măsură, răspunsul pe seama antropologiei care studiază, prin obiect, separația, diferența, alteritatea. E poate mai bine să se vorbească de distincția dintre Europa de Vest și de Est. Și, atunci, Balcanii sînt doar o altă denumire pentru Europa de Est, în care se regăsesc și destule țări socotite aparținînd Balcanilor. La noi, N. Iorga ne socotea ca aparținînd tradiției bizantine (o separație înainte de toate religioasă și culturală), iar Victor Papacostea intitula, în anii treizeci (mai precis în 1936
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
în 1936), Institutul pe care îl conducea a fi de balcanistică. Autoarea urmărește originea termenului Balcani și-l găsește nu mai tîrziu de 1794 în notațiile unui călător englez, vizitînd Levantul. Evident, numele pe care l-a propus, pornea de la denumirea munților din Bulgaria vecină nouă (nume turcesc). Dar autoarea îl găsește și într-un memorandum din secolul al XV-lea. Apoi numele propus s-a impus, pînă la generalizare, și, chiar dacă faptul nu prea avea legătură cu precizia geografică, a
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
din Bulgaria vecină nouă (nume turcesc). Dar autoarea îl găsește și într-un memorandum din secolul al XV-lea. Apoi numele propus s-a impus, pînă la generalizare, și, chiar dacă faptul nu prea avea legătură cu precizia geografică, a apărut denumirea de peninsulă balcanică. Asta deși unii autori numeau Carpații noștri drept Ungurus Balkan. Oricum, e un fapt că denumirea Balkan a fost introdusă în acest spațiu geografic odată cu pătrunderea acaparatoare a turcilor aici, neexistînd atestare documentară a cuvîntului din perioada
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Apoi numele propus s-a impus, pînă la generalizare, și, chiar dacă faptul nu prea avea legătură cu precizia geografică, a apărut denumirea de peninsulă balcanică. Asta deși unii autori numeau Carpații noștri drept Ungurus Balkan. Oricum, e un fapt că denumirea Balkan a fost introdusă în acest spațiu geografic odată cu pătrunderea acaparatoare a turcilor aici, neexistînd atestare documentară a cuvîntului din perioada preotomană. Dar denumirea întregii peninsule e din mijlocul secolului al XIX-lea. Pînă la Congresul de pace de la Berlin
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
balcanică. Asta deși unii autori numeau Carpații noștri drept Ungurus Balkan. Oricum, e un fapt că denumirea Balkan a fost introdusă în acest spațiu geografic odată cu pătrunderea acaparatoare a turcilor aici, neexistînd atestare documentară a cuvîntului din perioada preotomană. Dar denumirea întregii peninsule e din mijlocul secolului al XIX-lea. Pînă la Congresul de pace de la Berlin din 1878 se foloseau denumirile de "Turcia Europeană", "Imperiul otoman european", "Levantul european", "Peninsula europeană". Prin 1893, pentru a repara greșeala, un geograf german
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
în acest spațiu geografic odată cu pătrunderea acaparatoare a turcilor aici, neexistînd atestare documentară a cuvîntului din perioada preotomană. Dar denumirea întregii peninsule e din mijlocul secolului al XIX-lea. Pînă la Congresul de pace de la Berlin din 1878 se foloseau denumirile de "Turcia Europeană", "Imperiul otoman european", "Levantul european", "Peninsula europeană". Prin 1893, pentru a repara greșeala, un geograf german a propus ca peninsula să fie denumită Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
-lea. Pînă la Congresul de pace de la Berlin din 1878 se foloseau denumirile de "Turcia Europeană", "Imperiul otoman european", "Levantul european", "Peninsula europeană". Prin 1893, pentru a repara greșeala, un geograf german a propus ca peninsula să fie denumită Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
pentru a repara greșeala, un geograf german a propus ca peninsula să fie denumită Südosteuropa, denumire și azi utilizată de cercetătorii în ale istoriografiei (și, în general, în științele umane) care își intitulează și institute de cercetare ca fiind Südosteuropa. Denumire pe care, azi, o preferăm și noi, așa numindu-se institutul care studiază fenomenul sudesteuropean. Asta, deși, la începutul veacului XX cuvîntul Balcani capătă o pronunțată conotație politică. Azi se încearcă o diferențiere între termenii Europa de Sud-Est și Balcani
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
părinte, părinți)1 sunt persoane, care prin viața și activitatea lor au meritat și au primit de la Biserică titlul de Părinte al ei. Ei se numesc și Sfinții Părinți, Părinți ai Bisericii sau Părinți bisericești. Începând din primele secole creștine, denumirea de Părinți bisericești, Sfinții Părinți, Părinții Sfinți, Părinții Bisericii, Sfinții Părinți ai Bisericii sau Părinții dascăli și învățători exprima autoritatea supremă în materie de ortodoxie a credinței; ei, Părinții, mari dascăli și învățători, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]