7,730 matches
-
mai corecți și mai obiectivi, evaluatorii pot să greșească nefiind atenți la nuanțe și nefăcând anumite discriminări necesare. În acest caz, eticul devine non-etic deoarece, în context educațional, succesul se măsoară nu în raport cu reușitele globale, ci în raport cu reușita fiecărui individ. Deontologia și simtul etic al evaluatorului pot să îi asigure acestuia o calitate ridicată a muncii. De asemenea, separarea efectivă a procesului de învățământ de politică nu poate avea decât un efect benefic. Eliminarea stereotipiilor de genul „stii, ai f. bine
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
curriculumului în vederea validării”; - evaluarea „curriculumului aplicat” etc.; c) obligativitatea testării și/sau experimentării proiectului curricular înaintea aplicării (implementării) lui sau a generalizării; d) obligativitatea corectării curriculumului înaintea validării și chiar după aplicarea acestuia. Aceste obligații sunt derivate din principiile de deontologie pedagogică în general și de deontologie a cercetării și inovării educaționale în special. Nu analizăm aici aceste principii. Cele pe care le-am menționat în secțiunea 12.4.2 se subordonează acestor norme pedagogice esențiale. Precizăm doar că eludarea obligațiilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etc.; c) obligativitatea testării și/sau experimentării proiectului curricular înaintea aplicării (implementării) lui sau a generalizării; d) obligativitatea corectării curriculumului înaintea validării și chiar după aplicarea acestuia. Aceste obligații sunt derivate din principiile de deontologie pedagogică în general și de deontologie a cercetării și inovării educaționale în special. Nu analizăm aici aceste principii. Cele pe care le-am menționat în secțiunea 12.4.2 se subordonează acestor norme pedagogice esențiale. Precizăm doar că eludarea obligațiilor care decurg din ele pentru conducerea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
această dată autorul nu își poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în exclusivitate alcătuirii de lucrări precum Dreptul comunicării (1999), Deontologia profesiunii de ziarist (2000), Conceperea și elaborarea ziarului (2001), în aria de interes a specialiștilor în drept, comunicare și jurnalistică. SCRIERI: Seara pe arbori, București, 1975; Alegerea ființei, București, 1977; Ordinea și armonia, București, 1981; Proba labirintului, București, 1983; Avram
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
drept, comunicare și jurnalistică. SCRIERI: Seara pe arbori, București, 1975; Alegerea ființei, București, 1977; Ordinea și armonia, București, 1981; Proba labirintului, București, 1983; Avram Iancu sau Întemeierea prin jertfă, București, 1984; Pecetea elină, București, 1985; Zei în lacrimi, București, 1987; Deontologia profesiunii de ziarist, București, 2000; Conceperea și elaborarea ziarului, București, 2001. Repere bibliografice: Nina Cassian, „Poșta literară”, AST, 1971, 6; N.S., Dumitru Titus Popa, AST, 1978, 3; Alexandru Hancu, „Alegerea ființei”, TR, 1978, 31; Ermil Rădulescu, Lirică confesivă, LCF, 1978
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
care le presupune. Altfel, ea ar deveni excesiv de costisitoare pentru colectivitate, consumând resursele economice ce trebuie distribuite între multiplele activități ale acesteia. Cercetarea științifică, în măsura în care folosește ca subiecți persoane, trebuie să țină seama de o serie de norme formulate de deontologia profesională. Ideea de spațiu funcțional subliniază deci exigența ca explicația funcțională să nu fie abstractă, universalistă („fenomenul X îndeplinește funcția Y”), ci concretă. Ea trebuie să ia în considerare contextul particular în care fenomenul de explicat se constituie și evoluează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
liceul în cadrul Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj (1931) și face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul tipăririi tezei sale de doctorat, locotenentul farmacist publică și studiul Elemente de etică și deontologie profesională. Colaborează la reviste literare și de cultură - „Abecedar”, „Arieșul”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Arta” (revistă în a cărei redacție este în 1938), „Flacăra”, „Flamura”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Curentul magazin”, „Pan”, „Chemarea vremii”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica”, „Fapta
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
tehnologiei și de intrarea în acea fază reflexivă a modernității care chestionează etic și pragmatic, politic și economic cunoașterea și efectele ei colaterale. Protecția ecologică a mediului, agricultura organică, tehnologia depoluării, alimentarea sănătoasă, stilul sănătos de viață, împreună cu etica și deontologia profesională și a cercetării sunt noi domenii ale cunoașterii și ale tehnologiei ce corespund modernității reflexive. Este desigur vorba despre acea modernitate care se transformă în propriul obiect și subiect al reflecției, care se distanțează de sine pentru a urma
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
simbolic al acestei generații spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot al hârtiei și spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Radu) pentru a căuta un articol care trebuia publicat urgent, iar prietenul a găsit tocmai editorialul semnat anterior de Liviu Antonesei! Scuza este ridicolă. Gelu Florea fusese sancționat anterior de către conducerea Asociației Profesioniștilor din Presă Cluj pentru alte abateri de la deontologia profesiei de jurnalist, ulterior el demisionând din această asociație. FIGURĂ SCANATĂ (COTIDIANUL)!!! Să relevăm două situații care pot fi considerate sinonime cu plagiatul, care aparțin domeniului presei. Am constatat astfel un abuz În cazul ziarelor care și-au luat nume
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
dintre ei apelând chiar la imaginar. La începutul anilor ’80, Janet Cooke, de la Washington Post, a obținut faimosul premiu Pulitzer printr-un reportaj-anchetă despre un personaj pe care l-a inventat, Jimmy, un heroiman de doar 8 ani. Era contra deontologiei, dar, fără îndoială, ziarista știa ce putea să placă șefilor și cititorului (un fapt divers extraordinar), așa cum știa ce nu putea să placă: o relatare în plus despre sărăcia și drogurile din ghetourile americane. Ea a mințit, însă, înainte de a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dacă slujește mesajului, portretizării etc. În știre, contează notorietatea celui citat. Atenție sporită la ruperea din context a citatului. Ne referim mai ales la citarea făcută cu rea intenție, din dorința de a demonstra ceva anume. Este o problemă de deontologie și de conștiință personală. Nu recomandăm folosirea citatului în chapeau (este virtual tautologic). În schimb, el poate fi element de titrare, mai ales pentru interviuri. Având un puternic rol de credibilizare, citatul este folosit destul de des în știre, dar cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau, mai grav, cu manipularea. Fie că folosim un citat („Toți politicienii sunt hoți și corupți”) pentru a ne justifica cu orice chip opiniile, fie că însoțim citatul cu un scurt comentariu tendențios, rezultatul este același - o gravă abatere de la deontologie. Întâlnim destule știri în care informația sau citatul sunt însoțite de formule subtil militante: stângistul, ultranaționalistul, așa-zisul, autointitulatul, reformistul etc. Formulele depreciative pot fi înlocuite cu precizări de detaliu menite să sancționeze: zise el, zâmbind cinic..., se miră el
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
puternică și expresivă se găsește greu, și ea trebuie tratată cu tot respectul. Mai puțin recomandabile sunt fotografiile simbolice - imagini-metaforă, ieșite cumva din timp, din actualitate. În presa românească, o întâlnim în cazul izolat al Dilemei. Atenție la moralitate și deontologie. Cum bine se știe, orice fotografie poate să mintă. În funcție de unghiul ales, putem transforma o simplă manifestație într-o revoltă populară sau o adunătură de oameni rătăciți. Atenție la elementele de comentariu, implicate de fotografie. Ne gândim la unele portrete
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
problemă juridică mai puțin cunoscută: legitima apărare și felul în care legea apără proprietatea de stat. Dinamică și atentă la cele mai mici detalii, ancheta de acest tip are virtuțile ei detectivistice, dar, în lipsa unui cadru legal și a respectării deontologiei profesionale, investigația poate avea urmări nedorite, împiedicând bunul mers al cercetărilor sau încălcând grav dreptul la intimitate al subiectului. Avem nenumărate exemple în acest sens, dar cel mai tulburător din toate pare a fi cazul prințesei Diana, care, urmărită pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
despre ceea ce este lumea la un moment dat. Aceasta devine mai deschisă, mai diversă, cu registre culturale diferite, contrastante. Ea îmbie la o punere în chestiune a cetățeniei legate de un teritoriu dat, la o decentrare etnoculturală, la o nouă deontologie a vizării alterității. În fine, caracterul virtual al educației este dat și de delocalizarea și deteritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunță din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la școli, în înțelesul lor tradițional
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai mare parte a timpului, și de ploaie. În interiorul lor, era loc suficient ca să stai În picioare. În fiecare tufă erau câțiva saci de dormit. Când voiai să te culci, alegeai unul care se Întâmpla să fie gol. Funcționa o deontologie comunitară. Puștii apăreau acolo sau plecau din tabără tot timpul, mereu alții. Locul era echipat cu toate lucrurile pe care le abandonau: un aragaz de campanie, o oală de fiert macaroane, diverse tacâmuri, pahare de muștar, așternuturi și un disc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nici nu le pasă. Procedând într-o asemenea manieră, dascălii respectivi nu au corigenți, primesc calificativul foarte bine la evaluarea anuală, li se acordă salariul de merit și sunt vizați pentru eventuale promovări în funcții de conducere. Deficitari în respectarea deontologiei didactice sunt și acei dascăli care absentează de la ore, intră cu întârziere la clase sau încheie lecțiile cu multe minute înainte de a se suna de recreație. Fără intenția de a denigra învățământul românesc contemporan am semnalat câteva aspecte negative existente
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
când într-o parte, când în cealaltă. Tot încerca să asocieze acele stropșeli îngrozitoare cu propria lui persoană, când simți palma contelui pe spinare. Bichon se retrase și își arătă dantura de rozător de oase. Semn de mare dispreț. În deontologia canină, asta însemna nici mai mult, nici mai puțin decât „fărâme te fac!”. Dar Ledoulx, cum nu prea era dotat să priceapă nici măcar chestiile diplomatice cu mult mai explicite decât asta, nu sesiză deloc nuanța amenințătoare și făcu greșeala să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
trebuie că nu m-a iertat, pentru că În seara aceea, a divorțului, mi-a aplicat o lovitură mortală. Fără să știe, din instinct: fără să știe, căutase să mă seducă și tot pe neștiute a hotărât să mă pedepsească. Lăsând deontologia deoparte, m-a psihanalizat gratis. Inconștientul Îi mușcă până și pe paznicii lui. Povestea marchizului Lantenac din Quatrevingt-treize. Corabia Vandeenilor rătăcește pe furtună În largul coastelor bretone; deodată, un tun se desprinde din lăcașul lui și, În timp ce corabia rulează și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ele, dar le sporeau notorietatea”. OK, se cheamă marketing. Doar că în articolul din interiorul ziarului apare întreaga listă a presupușilor „clienți”. Păi au fost sau n-au fost ? și dacă nu se știe, nu cumva e o problemă de deontologie profesională în a băga, de-a valma, toate aceste vedete în gura lumii ? În sfîrșit, fondul problemei. „Vrăjitoria” este mai veche decît „cea mai veche profesie din lume” și se face dintotdeauna „cu marfa clientului”. E o problemă de cerere
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Cuprins Prefață / 7 Discurs preliminar. Un relativism generalizat / 17 Capitolul 1. Țesătura realului / 33 Capitolul 2. O morală saturată / 61 Capitolul 3. Înțelepciunea sălbatică / 77 "A fi cool" / 79 Situații-limită / 93 Capitolul 4. Etica relianței / 111 Participare / 113 Capitolul 5. Deontologie / 131 Lumina neagră a sentimentelor / 133 Excurs despre "Verwindung" / 146 Instinctul societal / 154 Biserica invizibilă / 167 Anexă Excurs despre inițiere / 179 Pentru mama mea, cea care, foarte de timpuriu, mi-a trezit gustul pentru viață Prefață Le réenchantement du monde
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unei etici a clipei, unui situaționism generalizat. Care permite participarea colectivă la fericirile și nefericirile unui dat "mundan" imperfect, dar la care, de bine de rău, ne acomodăm" (p. 130). Cititorul descoperă la finele lucrării o nouă definiție filosofico-sociologică a deontologiei, alta decât cea fondată pe prescripții normative raționale și universale, sub deviza lui a îndepărta tot ceea ce umanul "deține ca natural", și care se caracterizează, în mod fundamental, prin funcția sa agregativă, prin revenirea la "înțelepciunea imemorială", la acceptarea instinctelor
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
comunităților postmoderne" (manifestă în celebrările exuberante, în emisiunile de telerealitate, în jocurile de roluri pe Internet, în spectacolele sportive, în scandalurile mediatice etc.) își află o explicație și o posibilă origine în rădăcinile arhaice, arhetipale ale umanului. Și atunci, forța deontologiei stă nu în imprecații moralizatoare, în tiradele justițiarilor morali și ale noilor inchizitori, ci "în a trăi prezentul în moduri de a fi cât se poate de vechi" și în umilința față de înțelepciunea imemorială a omenirii. Autorul nu poate fi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
inocenței lui puer aeternus a copilului etern din noi și împotriva moraliștilor fără morală, dar care se servesc doar de morală, fie ei politicieni, publiciști, așa-ziși experți sau analiști, ori chiar jurnaliști. Iar calea cea mai bună pentru o deontologie reală este aceea a socializării inițiatice, a învățării unor noi moduri de "a fi împreună", întemeiate pe densitatea și intensitatea (de sorginte ancestrală) a relației cu altul. Din nou, argumentarea sa pentru relativismul moral, intelectual, existențial este îndreptată spre înlăturarea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]