10,559 matches
-
și recomandările necesare bunei organizări a procesului de reeducare. Capitolul 2 Articolul 5 Centrele de reeducare vor desfășura o activitate educativa în vederea pregătirii temeinice a minorilor pentru munca și viața, dezvoltării la aceștia a spiritului de muncă și disciplină, a deprinderii de a munci, a respectului față de lege și normele de conviețuire socială, creării unei opinii înaintate față de cei care încalcă aceste norme. Articolul 6 Activitatea instructiv-educativă și de calificare profesională din centrele de reeducare se organizează și se desfasoara după
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
să participe cu regularitate la cursuri și la instruirea practică, să respecte programul de activitate al centrului, școlii și al locului de muncă; ... c) să-și însușească temeinic cunoștințele ce li se predau, potrivit programelor școlare, și să-și formeze deprinderi corespunzătoare scopului urmărit prin procesul educativ-instructiv; ... d) să păstreze cu grijă bunurile proprietate socialistă; ... e) să participe la acțiunile inițiate de centrul de reeducare. ... Articolul 16 Munca depusă de minori pentru realizarea produselor prevăzute în planurile de productie ale centrelor
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
reeducare, dreptul minorului de a fi vizitat, de a primi învoiri, pachete cu alimente și de a efectua cheltuieli din sumele de bani de care dispune. Articolul 22 Pentru bună purtare, rezultate deosebite la învățătură, stăruința în munca și în deprinderea unei meserii, receptivitate la măsurile educative exercitate, precum și pentru participare activă la acțiunile organizate de centrul de reeducare, minorilor li se pot acorda următoarele recompense: a) evidențiere în fața colectivului de minori sau consiliului profesoral; ... b) încredințarea unor sarcini de răspundere
DECRET nr. 545 din 30 decembrie 1972 privind executarea măsurii educative a internării minorilor infractori într-un centru de reeducare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106359_a_107688]
-
o vârstă, ci și de o istorie. În ‘26, astfel de vedenii intrau ușor în clișeul plecării la oraș, prelucrat cu mai mult sau mai puțin talent. Într-o retrospectivă care-și mai adaugă niște ani, pierderea locului, a vechilor deprinderi, a bucuriei amintirilor, devenite un calc casant prin care nu se mai vede ce era, ci doar urma desenului de demult, devine cu atât mai dureroasă. Un strat de funingine se așază peste naturalețea unei lumi la locul ei. Sub
Acasă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5857_a_7182]
-
carte de poezie cu patru autori (și-un al cincilea, grafician). E o carte care, apărând la începutul deceniului al nouălea, în 1982, aducea cu sine ceva cu totul diferit, nu numai în poezie, dar și, cum să zic, în deprinderile imunde ale lumii literare de la noi. Împreună, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan exercitau un gen de fascinație specifică mai degrabă trupelor muzicale. Erau și încă sunt the fabulous four ai poeziei românești contemporane. Între atâtea
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
sau intelectuală ori a caror sănătate este primejduita în familie; ... d) care au săvîrșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal sau sînt expuși să săvîrșească asemenea fapte ori ale căror purtări contribuie la răspîndirea de vicii sau deprinderi imorale în rîndul altor minori. Articolul 2 (1) - Minorii prevăzuți în art. 1 lit. a, precum și minorii a caror sănătate este primejduita în familie, pot fi dați în plasament familial unei familii - soț și soție - sau unei persoane care consimte
LEGE nr. 3 din 26 martie 1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106298_a_107627]
-
de întâmpinare. Caius Dobrescu a reluat discuția despre tema publicului criticii de întâmpinare, punctând faptul că o cronică ar trebui să se adreseze profesorilor și elevilor și astfel, ar trebui purtate discuții despre presa literară, pentru ca viitorii profesori să dobândească deprinderi în a urmări presa literară și în a ști după ce publicații să se orienteze. În dezbaterea despre „Continuități și rupturi în instituția literaturii în ultima jumătate de secol (1961- 2011)”, ideile vehiculate au fost despre conceptele de continuitate și ruptură
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
are consecințe grave, mai ales că discipline care ar putea veni în întâmpinarea unei corectitudini a vorbirii, precum retorica, au dispărut, și ele, de mult timp din programele de învățământ, la noi, ca și aiurea. Cultivarea limbii înseamnă crearea unor deprinderi normative, capabile să diminueze tendința spre laxism a vorbitorilor și să-i contracareze efectele negative. Doar așa uzul poate fi controlat. Norma, o dată învățată de către cât mai mulți, se cade supravegheată, ceea ce vrea să spună că o cultură reală a
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
subiect de neocolit. Era cu neputință să nu se observe cât de masivă este prezența ziarului în scrierile caragialești, fie ca profesie, ca îndeletnicire a unor personaje de felul lui Caracudi, să zicem, fie ca obiect al lecturii oricui, o deprindere intrată în reflexele oamenilor de tot felul din epocă. Încă T. Maiorescu, în Comediile d-lui Caragiale, se referea la obișnuința Conului Leonida de a citi jurnale, din ele reușind să afle, și să-i poată explica și Coanei Efimița
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
a lungul celor 160 de pagini, cititorul își formează ochiul pentru a se putea raporta corect la textul pe care îl are în față. Și abia la final se poate spune că semnează pactul de lectură, cumva răsturnat față de obișnuitele deprinderi.
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
nu era un an al libertății convingătoare. Nădăjduia ca mărturia ei să nu piardă în altă învolburare istorică. Lena Constante a fost o expertă a nesiguranțelor. Omul care știe să fie prevenitor și discret, să se mulțumească cu puțin. O deprindere din închisorile totalitare și privilegiul singurătății aprofundate. Însă nesiguranța ține la ea exclusiv de exterioritate. Mărturia ei este o lecție despre victoria spiritului și disprețul trupului, conflict analizat vreme de opt ani și jumătate în singurătatea absolută a temniței. Nu
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
nu se salvează singur un roman care echivalează cu autobiografia sentimentală a unei generații. O carte curajoasă despre obstacolele iubirii în vremea noastră. Delia și Gaetano erau cîndva un cuplu. Acum trebuie să învețe să-și uite, fiecare, perechea și deprinderile. Stau amîndoi într-un restaurant, la puțin timp după ce au distrus ceea ce fusese o familie. Delia și Gaetano sînt încă tineri - au treizeci și ceva de ani, o vîrstă la care poți s-o iei oricînd de la capăt. Ar vrea
Margaret Mazzantini Nimeni nu se salvează singur by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3301_a_4626]
-
mică inadvertență, rebotezându- l pe Democrit, Demodoc. (Și acesta orb, cum știm din Odiseea lui Homer). Scăparea nu e gravă. Și oricum nu justifică ironiile la care se pretează redactorii „Săptămânii”. Ea spune însă ceva esențial despre ticurile și despre deprinderile de lectură. Critic literar, Eugen Simion era mai apropiat de epopeile antice decât de Cicero sau de Clement din Alexandria, doi dintre cei care s-au referit la Democrit. Numele filozofului nu-i va fi spus prea multe. Sau în
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
practic imposibilă și din cauza surzeniei, care însă nu-l făcea, ca pe alții, morocănos sau absent. Bibliofil și erudit al cărții dintr-o specie azi dispărută, carte pe care o aprecia ca pe un obiect frumos (doar el mai păstra deprinderea de a-și ține cititorii articolelor la curent cu formatul cărții, cu litera ori cu alte detalii tipografice), se desfăta (e tot cuvântul lui) mânuind cine știe ce raritate în materie și cine știe cum descoperită, de exemplu, o versiune a Istoriilor lui Herodot
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
învinge tehnica superioară, ci inteligența conducătorilor, însuflețita lor convingere că (aceștia) luptă pentru dreptate și umanitate. Și orice speranțe de lovituri repezi și decisive se va sfărâma de rezistența de care sunt capabile numai popoarele care au cultul onoarei și deprinderea, de atâtea ori seculară, a jertfei". Este urmat acest verdict de aforismul său: " Cine predică războiul ca o dovadă de vitalitate, face un mare păcat înveninând sufletele cu o doctrină atât de răufăcătoare pe cât de falsă". Știrile și comentariile dureroase
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
Iordachescu Ionut Postul de radio ”Vocea Rusiei” își face un autoportret de combatant al ”propagandei occidentale”, proclamându-se singurul suport care le prezintă realitatea românilor din ”colonie”. Oficiosul Moscovei atacă analiștii politici cu deprinderi ”rusofobe”, oprindu-se la Emil Hurezeanu, pe care îl acuză că a remarcat ”amenințări și atentate la siguranța națională și integritatea teritorială a României” în articole publicate pe site-ul postului de radio. Autorul articolului, Valentin Mândrășescu, susține că publicul
Vocea Rusiei susține că este noua Europa Liberă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34250_a_35575]
-
mistici de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de aparat. În final, rămîi cu senzația că ai parcurs un text a cărui ariditate e incompatibil cu viața. Situația e acută cînd tema aleasă e dragostea. Să tratezi iubirea dinlăuntrul deprinderilor scolastice, abordînd-o cu aceleași reflexe cu care atingi o problemă de logică, aduce azi cu un act de candoare teoretică. Mai mult, pentru ochiul cinic al insului abrutizat de massmedia, pînă și intenția de a vedea în iubire o temă
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
componență umană și de stiluri, de îndeletniciri și de obiceiuri. Ocupația otomană a Timișoarei, de o sută șaizeci și patru de ani, fusese „aproape cât a romanilor în Dacia“, ni se spune, și a lăsat urme de tot felul: în deprinderi, în lexic, după cum și în câteva „fapte de cultură a locuirii“: moschei, băi publice, Poarta de Apă, Poarta de la Mal. Aceasta privitor la raporturile cu musulmanii ale Timișoarei. Sunt de văzut, desigur, după secolul XVIII, și alte elemente alcătuitoare ale
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
nemților, a italienilor, a valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul“ ar fi o astfel de zicere, vorbind, poate mai mult decât altele, despre ceva ce am deprins de la otomani (de la purtătorii de fes !). Daniel Vighi identifică în ambianța de azi pe unul dintre aceștia: „Turi Mustafa
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
politice. După președinția lui George Bush Jr., scriitorii Statelor Unite nu mai par să fie laureații plauzibili ai marelui premiu. Aceeași opinie apare într-un comentariu din Die Welt, cu final ironic: «Academia Suedeză s-a hotărît, totuși, să renunțe la deprinderea de a premia mediocrități. Felicitări, Alice Munro!»” À propos, de laureații Nobel pentru Literatură: mereu criteriile de selecție ale juriului au fost greu de pătruns. Frustrarea noastră, a celor care formăm publicul, vine din greșeala pe care o facem repetat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
susține că tinerii trebuie să citească doar marile cărți ale marilor autori. Experiența directă de profesor dovedește altceva. Întâi, adolescenți sunt atrași magnetic de cărțile vârstei și timpului lor. În al doilea rând, ei nu pot înțelege capodopere fără o deprindere de lectură. În al treilea rând, pentru a-i provoca să citească merită folosită orice „muniție”, așa își pot găsi cărțile care le plac și-i transformă în cititori, care își aleg apoi singuri lecturile și au acces la capodopere
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
abandonat și liniștea acestui apeduct în care se primenește apa iordanului doar o cutie de chibrituri doar un ac de siguranță și-ți recapeți curajul 5. mă bălăcesc mereu în credința că am rămas acolo unde macii și lăcrămioarele au deprinderea uitării cum o mînă lasă apa să-i șiroiască printre degete între mine și vocea mea o pauză albă 6. are cineva o reacție ostilă împotriva acestui cub de gheață care se topește la soare v-am exasperat cu telefoanele
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
benefice pentru elevi căci, mai ales în această perioadă, este nevoie de oameni cu un nivel de pregătire care să permită utilizarea instrumentelor din ce in ce mai sofisticate 21". Astfel apare învățământul bazat pe competențe. Ele pot fi definite că "ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității obligatorii, de care are nevoie fiecare tânăr pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziunea socială și pentru angajare pe piața muncii."22 Cadrul european de referință, exprimat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
constata realizarea obiectivelor, deoarece comunicarea dintre el și elev lipsește 25. Astfel, învățământul bazat pe competențe favorizează metodele interactive, activ-participative, care "presupun deplasarea centrului de greutate de la profesor către elev, care trebuie determinat să formuleze opinii argumentate, să își formeze deprinderi durabile de muncă intelectuală, să înțeleagă logică evenimentelor, să deprindă tehnicile privitoare la lucrul în echipă. Metodele interactive sunt consumatoare de timp, dar, în final, achizițiile elevilor contează cel mai mult și merită efortul. În cadrul noului demers didactic la ora
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tipuri de resurse: capital consistent, contracte preferențiale cu statul, corupție fățișa și chiar violență, fie prin utilizarea propriilor forțe de ordine, fie prin punerea la dispoziție de către stat a forțelor de ordine publice. Dar numărul în creștere al proletarilor și deprinderile pe care aceștia le obțin în procesul muncii se întorc în cele din urmă împotriva capitaliștilor. Crizele economice recurente, care reprezintă însăși modul de funcționare al capitalismului bazat pe producție irațională care la un moment dat depășește puterea de consum
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]