775 matches
-
frustrări și aveam nevoie ca de aer să mă reintegrez cu demnitate în viața sexuală a planetei; deja mă bătea gândul disperat să apelez la ziar, la matrimoniale, iar o colegă binevoitoare îmi făcuse programări la două vrăjitoare celebre, care descântau de extratereștri... Ce să fac? L-am chemat pe numărul șase pe la mine după ce-și termină serviciul, să curățăm împreună cartofi. Târziu în noapte, în bucătărie, cu halatul de baie dat peste cap și strivind cu fundul cojile reci
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
alt rezultat a avut în activitatea poetică. Ținînd în secret tot ce scria și convins de ceea ce trebuia să devină opera sa, el a lăsat școala pe o linie moartă și a folosit timpul pentru poezii, cu toate că "geniile rele" îi descîntau firul vieții și-i cauzau numai necazuri. Munca depusă în activitatea poetică n-a cunoscut abateri în această perioadă. Prin manuscrisele sale, i-au rămas multe încercări poetice, datate de el "octombrie 1866" și lăsate pentru prelucrările de mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se desfășoară și nu va desfășura vreodată vreun conflict, din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sălbatică" prelungită în imaginația ce refuză întotdeauna moartea imaginii. Chiar când scrie aparent ludic sau incantatoriu, uzând mai ales de intertextul folcloric, de cel eminescian sau arghezian ("Îngere, îngere/ lasă să sângere/ rana din mine/ până la plângere./ Binecuvântă/ și o descântă/ pe cea înfrântă./ Vino cu steaua/ lină, pe neaua/ ca un polei./ Fă să mă doară/ în miez de iarnă/ ca și de vară/ stingerea ei/ Cum ea își duce/ semnul de cruce/ și eu să-l duc/ la o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant). Pentru nu puțini dintre teologii creștini, albina este înțeleasă drept un simbol al sufletului și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
bătrână naște o fetiță frumoasă ("ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au strâns "cioatcă", au înfierbântat frigările și-au purces să descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a unei situații. Informații de acest fel nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui membru al familiei (B.P. Hasdeu s-a ocupat de practica și cercetarea spiritismului după moartea fiicei sale, Iulia; "după ce mi-o murit bărbatu', mi-o venit așa, puterea asta") sau se "fură" ("lângă mine stătea o babă care știa descânta și face vrăji; avea multă lume... Eu vedeam cum face și am "furat meserie""). Unele persoane își argumentează capacitatea de a ghici prin dobândirea unor capacități paranormale care le ajută să deslușească semnele, să "simtă" energiile pozitive și negative, să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
focului, precum și la topirea cositorului. Da' trebuie să fac focul și să bag de grijă să nu să stingă că nu-i a bine. Și uite așa pun pe foc cositorul la topit și bag frigările (fiarele cu care va descânta cositorul n.n.) în foc" (C.Ș., 68 ani, Rediu, Neamț). Toate aceste activități pregătitoare sunt cel mai adesea însoțite de o conversație între agentul performator și subiect. De cele mai multe ori conversația decurge asemenea unui mic interviu. Practic, acesta este momentul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
povestească din experiența sa. Trebuie spus că, atunci când este vorba de unele practici mai laborioase, se întâlnesc și o serie de gesturi și formule care fac parte din registrul magico-religios. De exemplu, femeia care toarnă cositorul spune că trebuie să descânte focul. Unele mărturii arată că primul gest este acela de a face cruce și de a spune o rugăciune lui Dumnezeu. Dincolo de unele acte pregătitoare în această etapă se realizează un contact mai apropiat între cei doi actori (prezicător și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un munte este semn tare bun: înseamnă că ai să muncești și ai să ajungi departe. Poți să devii mare!" (N., 47 ani, Suceava). "Eu spui oamenilor după felul cum se mișcă cărbunii și cum se aranjează ei în apa descântată de mine..." (C., 68 ani, Iași). Toate acestea se bazează în primul rând pe relația dintre semn și semnificație. Orice semn poate avea mai multe semnificații. Așa cum putem vorbi, din punct de vedere lingvistic 278, despre polivalența și polisemia unui
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se poate mai clar, că acest "meșteșug" nu este unul oarecare. El este dobândit în urma petrecerii unui timp anume alături de un inițiat (baba de la Frunzeni). Nici instrumentele nu sunt întâmplătoare. Își au povestea lor și o simbolistică aparte. Ele sunt descântate la un fierar. Acesta, la rândul său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
său, a respectat rigorile unui ritual specific pentru confecționarea și descântarea instrumentelor de descântec. Într-o relatare separată, mătușa Catinca ne-a explicat cum se deruleză acest ritual. Tânărul trebuie să fie necăsătorit și curat. El va lucra sau va descânta instrumentele într-o noapte cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o luat-o cineva, ni-o furat potcoava asta... o crezut că poati faci ceva cu ea. Ci iesă din gura me n-o putut sî iesă din gura lui și n-o putut reușî cu potcoava." Înainte de a fi descântate la fierar, instrumentele trebuie să aibă și o proveniență specială. Întâmplările ce justifică alegerea lor se constituie, în cazul de față, într-un sistem de semne care le indică destinația. Astfel, potcoava a sărit chiar din fuga cailor. În reprezentările
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia scuipă și suflă asupra apei. La fel se întâmplă și atunci când descântă cositorul aflat la topit pe foc. Pentru toate acestea, nu am reușit să obținem nici un fel de explicație din partea subiectului. Dacă ar fi să fim consecvenți cu noi înșine, am putea spune că acest gest simbolizează aerul ca element cu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
limită, putem spune că, cel puțin unii dintre noi, trăim într-un univers de semne și simboluri. Gândirea simbolică pare să mai funcționeze și astăzi după tiparele tradiționale în unele spații culturale. Secvența nr. 17 11.52-12.17 Mătușa Catinca descântă și cositorul aflat la topit pe plită. "Tatăl nostru..." (face cruce peste vasul cu cositor) Mihai Valentin, de-a ci di dus, di făcut, di răușât, sî deie Dumnezău sî răușască ci ari el în inimă șî ci ari el în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semne ale diavolului. O figurină mai mare, cu ceva rotunjimi este o femeie grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei ulcele noi descântându-se: Șî cu stibla de busuioc/ Dragostea porumbeilor s-o aduni/ Șî-n ulcica me s-o torni" (ibidem). 247 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie a purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
-l vindeca pe copil de "ceasul rău", descântătoarea merge dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui!" După acest ritual, moașa înapoia copilul mamei, tămâiază totul în jur, rostind: "Lumina-voi lumină, / Pleca-voi după cotruță / Să caut tămâie, / Casa s-o afum."284 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n altar, / Nici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]