774 matches
-
individ greoi, dar bine dotat pentru cele mai insolente activități. Credințe și superstiții despre frunte: Oameni cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
gătul copilului. - În unele locuri (Bucovina), fetele înșiră coarnele de rădașcă la mărgele sau le poartă în cozile părului. - În scufița copilului se coase o monedă de aur, iar la leagăn se pun obiecte din metal, precum și tămâie. Cum se descântă Baba Doftoroaia? Aduce apă neîncepută de la izvor ori fântână și o duce într-o ulcică ori pahar. Apoi scoate din sobă, cu vârful unui cuțit, 3,6 sau 9 cărbuni aprinși, îi aruncă apoi, cu mâna, în apa din ulcică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
câine,deoarece diavolul se ascunde în părul lor și poate ca să trăsnească și pe oamenii din jur. Sf. Paraschiva: La 14 octombrie nu se coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină, boli de ochi. În seara ajunului Sf. Andrei, se descântă sare și se îngroapă în staule de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
luminat, ca argintul strecurat, de la Maica Precistă lăsat”. La urmă se dădea celui bolnav să bea din apa în care se stinseseră cărbunii. Pentru vindecarea durerilor de stomac, copiii, uneori și vârstnicii, erau duși la anumite bătrâne, care știau să descânte și să „tragă” de „rânză”. După fricționarea mușchilor din regiunea stomacului, bolnavului i se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bea din apa în care se stinseseră cărbunii. Pentru vindecarea durerilor de stomac, copiii, uneori și vârstnicii, erau duși la anumite bătrâne, care știau să descânte și să „tragă” de „rânză”. După fricționarea mușchilor din regiunea stomacului, bolnavului i se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
spunea: „puiul în casă”, apoi se arunca câte o surcea în curte, continuând a spune: „uliul, vulpea, cioara, afară în pădure, în pustietăți”. Așa se proceda până la ultimul pui. Gospodinele aveau o mare credință în acest descîntec: „Dacă nu-i descântam, piereau și mai mulți” spuneau ele. Cu timpul, încrederea în forța magică a descântecului dispare. III. 4.6 OBICEIURI LA NAȘTERE, CĂSĂTORIE ȘI ÎNMORMÂNTARE III. 4.6.1 Nașterea Dintotdeauna provițenii au acordat o atenție deosebită celui nou- născut. Moașa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
necoapte), fie ale unui balaur solzos (pentru văduve și fetele bătrâne), iar natura lui este una vampirică. În credința populară, balaurii se nasc din șerpi: o dată la șapte ani, șerpii se întâlnesc, și din balele lor amestecate și vrăjite, în timp ce descântă cel mai bătrân dintre șerpi, se formează o piatră scumpă; șarpele care reușește să înghită piatra scumpă și să nu vadă vreme de șapte (nouă, în alte variante) ani, față de om, se transformă în balaur. El se ascunde apoi într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Patapievici, faceți un test: luați o pagină scrisă de ultimul și puneți-o sub ochii celui dintâi. E posibil ca în mai puțin de un minut dl Băsescu să facă pluta pe parchet. Noroc cu dl Pleșu care-i poate descânta de deochi. Încă de la înființarea Fundației Culturale Române am fost extrem de critic față de felul în care funcționa instituția. Din acest motiv, relațiile mele cu dl Buzura au devenit pentru ani buni mai reci ca vremea în Alaska și n-au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
miezul întunericului mă sculam și umblând prin cameră, ca să ajung afară, să-mi fac nevoile, pipăiam cu mâinile pereții ca să ajung la ușă, ea crezând că gata, gata m-am îmbolnăvit, născocea mijloace de însănătoșire. Atunci obișnuia mama să mă descânte. Aprindea în puterea nopții o bucată de cârpă, mă tot afuma, iar din gură spunea multe pentru a alunga spiritul cel rău, diavolul... care nu-mi deschidea ușa (?). În timpul zilei, când era nevoie, mama obișnuia să ghicească în boghi. Avea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sânge, De tăceri vinovați suntem și tu și eu, Nu plânge, pământu-i tot măr Mi se pare, uneori aur - Alte ori floare ori cărbune ursuz Ros de timp că un os, Dragostea numai Îl arată frumos, Si glasul care Îi descânta În auz. Și zbori - unde? Rămâi - unde? Lângă luna desenată Cuibul nu te mai ascunde Pasăre adevărată! Te vei roți pe suflet până Îți va fi floare Inima... Mult destin, așteaptă - ascuns În flori, păgâne? Va fi ușurare sau mereu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
din picior. Cu grijă, mama a încercat să le desprindă, dar nu a reușit. Pachița lui Constantin văzându-mă plângând, i-a fost milă și a venit într-o fugă. În loc să le desprindă lipitorile de pe picior, a început a mă descânta: "Tu fată, Răduța, în cârtă te-ai făcut, În cârtă te-ai născut. Maica Domnului cruce de aur În mâna dreaptă ți-o pus, Să te păzești de lighioane mari, De cele mijlocii De cea mai mică Și tu să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier negurile, Când bat vânturile, Cum piere roua de soare, Cum piere spuma de mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înfuriat și-o împunge pe verișoara noastră! Tata, într-un suflet a fost lângă mine. M-a luat în stână și m-a stropit cu apă. Baciul nu s-a lăsat, până n-a ars câțiva cărbuni și m-a descântat de spăriet. Acasă, nu le-am povestit întâmplarea toată, căci prea frumos a fost la stână! Conviețuirea între oameni . A fi politicos, înseamnă a avea o comportare conformă cu bunăvoința, o atitudine amabilă, politicoasă. Depinde de fiecare dintre noi, cum
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Gr. Miron </citation> <citation author=”MITRANA, Dumitru ” loc=”Jiblea Călimănești” data =”16-17 septembrie 2002”> Stimate domnule Eugen Dimitriu, Scrisoarea și cărțile dv. mi-au produs o bucurie de zile mari, dovadă că bucovinenii sunt oameni de suflet, plămădit din aluat descântat de zei; fără a vă cunoaște personal, v-am așezat deja lângă inimă. Am citit cu plăcere și interes „Orașul muzelor” (nu În Întregime, din cauza vremii mereu posomorâte, care mă Împiedică aproape total de la această plăcută Îndeletnicire, datorită acuității vizuale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Gafița, cu care am Încheiat un contract și totuși... O veste neplăcută: D-na Vârnav și-a fracturat un picior și Îl are acum În gips. Fiica ei e bolnavă, având o mare decalcifiere și bietul d rul Nica, le descântă pe ambele ( Soția doctorului era medic chirurg, n.n.). Dacă aflați ceva mai amănunțit despre pictorul Hârlescu - la Mchen - să-mi comunicați, ca să mă interesez. Da, dl. Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca D-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o domnișoară din familia Teișanu. La nuntă a venit Dna Ileana preoteasa Preotului Mihăilescu cu Dra Marița Mihăilescu, cu ginerele Gh.Zegleanu cu soția Vochița care a fost de frumuseță rară. La nuntă m-a durut capul și mi-au descântat niște babe de diochi și mi-a trecut spunându-mi: "Ești băiat prea frumos și te-a fi diochiat vreun drac de femee". În vara anului 1905, am cerut la Dl Director să fiu și eu trimis la Predeal la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
înainte vreme, oamenii satului nostru și le rezolvau pe bază de vrăji, de leacuri băbești și de descântece. În tot satul se găsea o bătrână, un moșneag care cunoștea câteva formule magice cu care omul își oblojea o rană, își descânta de deochi când avea o cefalee care-l supăra sau i se servea o fiertură de buruieni când i se îngălbeneau tegumentele sau ochii pentru că i se declanșa un icter mecanic. A trebuit să treacă multe secole și multă apă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună o interdicție magică atestată la românii de la est de Nistru -, că nu-ți ajută ție” <endnote id="(160, p. 66)"/>. S-ar putea ca deochiul provocat de evreu să poarte În popor denumirea de „boală ovreiască” (sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o lume de lemn, flori, iarbă, piatră, fier și iubire. Pe cărări te împiedici de potcoave. O roabă s-a transformat în cel mai comod fotoliu. O sanie îngustă devine bancă de taclale și, în general, totul te încântă și descântă. Atmosfera din casă, primitoare și rafinată, prețioasă și țărănească te incită la visare, dar și te pune în mișcare. Aici simți nevoia să nu stai degeaba, să faci ceva pentru că aici descoperi încă o dată și încă prin altcineva că nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a bunului-gust și înclinațiilor către comoditate și tradițional ale proprietarilor. Am fost surprins să remarc printre diplomele prezentate pe pereți de la diferite concursuri internaționale și o diplomă de la Murfatlar! Nu sunt un mare băutor, îmi plac vinurile bune, gustate și descântate la o masă bună și în compania unor prieteni buni și "neucise" cu sifon sau apă minerală. Am avut mereu "furnizori" excelenți, un cumnat fiind director la Cotnari, un altul inginer șef la Murfatlar și apoi la Niculițel, sora șefă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu te atingă sabie, nici săgeată, nici pumnal să nu te-atingă... Ștefan râde încetișor, freacă în palme un smoc de busuioc, își cufundă obrajii și-i respiră adânc aroma de sfântă buruiană. Chiar m-ai vrăjit. Trebuie să mă descânt singur, altfel e cu primejdie mare, spune pe un ton serios și stupește de trei ori în vânt să nu-i fie de deochi. "Frunzuliță sălcioară, Tu Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichiță Mărioară, Ochii tăi mă bagă-n boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na... c-am uitat! Descânte-mă tu mai departe. Știi să descânți? Ohoo! Știu o grămadă, chicotește Voichița. Te-a învățat taica? o înțeapă Ștefan. Nu mai descânt! se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
boală, Sprâncenele mă omoară... Bat-o Doamne și-o mai bate, Că m-a băgat în păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na... c-am uitat! Descânte-mă tu mai departe. Știi să descânți? Ohoo! Știu o grămadă, chicotește Voichița. Te-a învățat taica? o înțeapă Ștefan. Nu mai descânt! se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păcate, Bat-o Doamne, arz-o focu', Că m-a ... că m-a..." Na... c-am uitat! Descânte-mă tu mai departe. Știi să descânți? Ohoo! Știu o grămadă, chicotește Voichița. Te-a învățat taica? o înțeapă Ștefan. Nu mai descânt! se bosumflă Voichița. Te rog!... Bine!... Voichița se reculege câteva clipe, cade într-un fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
n-aibă stare! Nici alinare! Până n-o veni! La a lui aleasă!" Se poticnește: "La a lui aleasă!"... Și gata! Ce mi-ai făcut Voichiță?! strigă disperat Ștefan. Așa-i descântecul... se dezvinovățește ea. Ai încurcat borcanele! Aista-i descânt de legare, nu de dezlegare! M-ai nenorocit! Sunt un om pierdut! Da! Pierdut!... se frăsuie Ștefan ascunzându-și zâmbetul în mustață și o privește lung, în tăcere, fermecat. Am încurcat-o... "Din lac în puț"... Vrei un măr? o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]