1,930 matches
-
și vară pe pământ, este vară în suflete și trupuri, este anotimpul dragostei și al vieții plenare”. Iată un descântec de dragoste, al cărui autor nu-l cunosc dar l-am „cules” din amintirile mamei mele care știa foarte multe descântece: Noaptea Sânzienelor Între cer și pământ Iubite de Lună și vânt, Plutesc peste plaiuri... Alaiuri de zâne cântând. Cunune-mpletesc... ...din razele Lunii, Din florile-alese Proaspăt culese... Din rouă de seară... Cunune-mpletite. Soarele și Luna... de-or purta cununa... Fi
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Celor trei niveluri ale textului poetic, pe care le-am identificat, le corespund trei modalități ale limbajului și am în vedere: înțelegerea rațională („Cum să te uit, Tăcere...”), nivelul simbolic („Vârstă a poeziei, cu toate ierbile din sufletul meu îți descântec trecutul...”), nivelul intuiției poetice („Pe o miriște mută somnul adoarme, prin arbori vântul scheaună-ncet, pustie și tristă ziua desfide letopisețul acestui Poet ... Cele trei modalități ale limbajului, firește, nu apar în stare pură, ci cu întrepătrunderi inerente și evidente
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mă petrece, îl țin de piept încolăcit, trecută-i vremea de iubit, ninge în portul cu pescari, peste-nfloriri aztece!'' sau „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii! Binecuvânt șoapta și urma mistreților, dragostea mea sfâșiată de-a pururi, tremurătoarea cumpănă a gândului, Magul-Poet, descântecul șarpelui ... ” Reprezentarea abstracțiilor în formă concretă are ca efect plăsmuirea unui univers poetic original, cu un imaginar propriu, inedit: „Cum să mușc din acest lătrat de câine ce veșnic scâncește în inima ta?”; „Mut ca un pește în apa păcatului
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Iar tu perla ascunsă în carnea secretelor mele, Sau ai putea, când am visa Să te strecori, iluzionist trăgând ale timpului perdele. Dacă ai vrea, te-aș aduna Nisip în clepsidra trupului meu colorat, Sau aș picta pe umbra ta Descântecul nopților care m-au încântat. Dacă ai vrea, m-aș strecura Ca un izvor prin peștera suspinelor tale, Să-ți răcoresc cu gura mea Arșița frământărilor ce mi le-ai presărat în cale. Dacă ai vrea, te-aș adora, Zeu
DACĂ AI VREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377747_a_379076]
-
meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să mă vindec Mulțumind Dumnezeirii. Citește mai mult Plânsul meu în toiul nopțiiE canonul unei zile,Când m-au strâns în dinții sorțiiTriști lachei cu minți agile.Plânsul meu e plâns de fiară
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Plânsul meu e plânsul vostru,Neputințe strânse-n urlet,Demnități puse-n căpăstru,Iar atunci vă port în suflet.Și mă rog făr’ de 'ncetare:Cerne Doamne peste lumePacea ca prin vechi altare,Bucuriile-n cutume.Fă din plânsul meu descântec,Psalm rescris cu jalea firii,De durere să mă vindecMulțumind Dumnezeirii.... VII. IMPLACABIL SOROC, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2221 din 29 ianuarie 2017. Când o fi să-nțeleg că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit și cerul de-atâta închinare, Cucernic te privește cu semne de-ntrebare, Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putere În trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ce frică te-mpresoarăCând stai de mă veghezi ca boala să dispară.Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane,Ești salcie aplecată spre mine plângătoare.Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet,Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec.Stă răstignit și cerul de-atâta închinare,Cucernic te privește cu semne de-ntrebare,Din ce aluat ești mamă, de unde-a ta putereîn trup fragil ca macul să porți așa durere? Și inima, săraca, din ce-i făcută, mamă,Să
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
tot, dovedind agresiune asupra celor vii. Fantoma se va opri asupra lui Egor, de care se îndrăgostește și caută să-l atragă în jocul „iubirii cu moartea“. Nenorocirile care urmează îl determină pe Egor să omoare strigoiul, apelând la puterile descântecului. Motivul duhului coborât din tablou, dupa cum și tema iubirii cu ființe de o dincolo, sunt întâlnite des în opera lui Eliade. Certitudinea lumii demonice este totală încă de la început, căci, în primul rând, doamna Moscu este ciudată: aceasta devoreaza
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
e bine? Spune-mi tu, deșteptule, care-i granița între toți și mulți?! Că au rămas curați numai aceia pentru care securitatea n-a mai avut timp să se ocupe de ei... Gh. P. doi: Ăsta-i alt aranjament..., alt descîntec de pus sub pernă... să ai somnul liniștit... Spune! Gh. P. unu: Mie mi-e rău..., mi-e greață...! Gh. P. doi: Foarte bine..., varsă... (Gh. P. unu ia o pastilă dintr-o cutiuță; Gh. P. doi îi pune vin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rogi... Gh. P. doi: ...merge... Gh. P. unu: Să nu te iubești trei zile... Gh. P. doi: Trei zile?! Gh. P. unu: Bine..., trei minute... Gh. P. doi: ...Am să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’70. Textele cuprinse în volumul Mângâios aparțin unei tentative de recuperare a lirismului și, prin experimentarea unor formule poetice variate, exprimă o continuă căutare. Versul alb alternează cu cel rimat, rezonanțe incantatorii, de descântec, se alătură formei șlefuite, amintind poezia lui Ion Barbu; frazarea naivă e în dispută cu o sintaxă șarjată savant, adesea lacunară, cuvântul rar, vocabula arhaică se integrează expresiei cotidiene, într-un efort de construcție originală. Lirică fundamental ambiguă, versurile la
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
Infernul” lui Dante, București, 1966; Stelele lui Filoctet, București, 1969; Antichitate orientală și clasică (în colaborare cu Alexandru Cizek), București, 1971; Esențe antice în configurații moderne, București, 1973; Dincolo de coclauri, București, 1979; Umblet subțire, București, 1986; Aud înfrunzire, București, 1999; Descântec în brumă... și depun mătasă, Iași, 2001; Zorilor zăbranic, București, 2003. Traduceri: Henrik Ibsen, Teatru, pref. trad., București, 1974, Împărat și galilean, pref. trad., București, 1994; Hugo von Hofmannsthal, Poezii, pref. trad., București, 1981; Jules Laforgue, 31 poezii, ed. bilingvă
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
unele acte magice, rugăciunile, anumite sacrificii pot fi individuale. În schimb pelerinajele, carnavalurile sau riturile politice nu pot fi decât colective); b) corporale sau verbale: după forma de exprimare (În general, riturile implică simultan manifestări corporale și verbale. Totuși, rugăciunile, descântecele, blestemele pot fi numai verbale, iar unele acte magice sau anumite rituri de trecere interzic vorbirea În timpul performării lor); c) de simpatie sau de contagiune: după modul de comunicare (În primele, lucrurile asemănătoare acționează asupra celor cu care seamănă, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat” intră În prima categorie, iar cel „de deochiat” În a doua; b) scopul: magia albă, care urmărește obiective pozitive, fără a face rău nimănui, și magia neagră, pentru care atingerea scopului este sinonimă cu afectarea unui individ sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau dansuri) sau În forme ieșite din comun, care implică tehnici magice complexe, aflate În stăpânirea unor specialiști ai controlării puterilor oculte. Spre exemplu, În cultura folclorică românească, vindecarea se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cultura folclorică românească, vindecarea se realizează cel mai adesea printr-o combinare de formule incantatorii (descântecul) și practici (simultan) rituale și medicale (consumarea unor infuzii de plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plante, spălări, aspirarea fumului diferitelor substanțe, ungeri - vezi pe larg T. Pamfile, 1999). Uneori, descântecul este o simplă poruncă (boala este gonită prin ordine sau apostrofări) sau un blestem (cel care a trimis boala este condamnat la suferințe cumplite). Alteori, descântecul narează istoria bolii și tehnicile de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clase de texte. Lirica În ansamblu, snoavele, teatrul popular, așa-zisa literatură gnomică, folclorul copiilor, unele subclase ale cântecului epic (jurnalele orale, baladele familiare) sunt neesențiale sub raportul conținutului mitologic, alte clase de texte (legendele, povestirile și cântecele epice fantastice, descântecele, colindele sau cântecele ceremoniale de moarte) sunt saturate de mit și, deci, relevante pentru o cercetare din această perspectivă (C. Eretescu, 1976, p. 123). Drept urmare, este greu să susținem că În folclorul românesc se pot identifica mituri autohtone cu existență
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că vânarea cerbului din basmul Harap-Alb este o urmă a tauroboliei din ritul mithraic. Romulus Vulcănescu (1986) va găsi „transimbolizări” ale canibalismului ritualic practicat În vechime pe aceste meleaguri În jocurile de priveghi și va vedea În „omu’ mare” din descântece omul sălbatic, strămoș al pelasgilor, În Făt-Frumos un „musaget” ca Orfeu (pentru că are un fluier vrăjit) și În ciobanul Dobrișan, erou de baladă, „o figură carismatică a ciobanului os de domn”, urmă a unor căpetenii mitice predacice. Toate aceste analogii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cinstind „mâna roditoare-a țăranului/ preacurată de atâta țărână” (Greu încărcat de lumină). Pe fond de peisaj străvechi, se intonează o poezie de o senzualitate gravă, între neprihănit și solemn, născută din neliniștile iubirii prevestitoare de nuntă (Bucură-te, tu, Descântec întors, Mâinile , Neliniștea purpurei). Volumele ce s-au succedat cu o ritmicitate susținută, Ființa tainei (1981), Muntele și Iluzia (1984), Curat și nebiruit (1986), sunt alcătuite din poeme exprimând o neîntreruptă comuniune cu natura: „te voi iubi atât de frumos
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
lunară de folclor apărută la Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
Funcția ei a evoluat de la cea primitivă, magico-ritualică, la una actuală, de urare și felicitare. Deși textul c. cuprinde numeroase elemente creștine, originea sa străveche, păgână, este confirmată de reminiscențele din mitologia romană, de rosturile magice asemănătoare cu cele ale descântecului, de elemente de ritual, ca bătăi de tobe, refrenuri neînțelese. Textele în întregime laice ale unor variante probează și ele originea precreștină. În ajunul Crăciunului se practică două forme diferite de c.: aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și legăturile lui cu Maramureșul (1957). Materialul cules a fost publicat în 1924, în volumele Balade, colinde și bocete din Maramureș și Cântece poporane din Maramureș. Descântece, vrăji, farmece și desfaceri. Cele două volume conțin balade istorice și voinicești, colinde, bocete, cântece de dragoste, de jale și de supărare, cătănești, cântece satirice, cântece de petrecere, chiuituri ș.a., toate însoțite de referințe despre localități și informatori și de
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]