2,245 matches
-
solul fostei iubiri. Aici se relevă natura reală a celui drag, natură ce aparține și se supune relativității. Îndepărtarea implică redobândirea privirii corecte care descoperă că orice astfel de iubire este așezată, dintru început, sub spectrul temporalității ce erodează și descompune. Cel părăsit își suferă relativitatea proprie, pe care a uitat-o în clipa hipnoticei iubiri, dar trăiește paroxistic, întru maximală congestie dureroasă și acceptarea relativității în ființă și faptă a celui drag. El suferă că dragostea pentru un celălalt nu
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ce am regretat-o întrucât strica tot ce arătase atât de frumos înainte, iarăși dând pe față sărăcia și primitivismul ce ne stăpânesc. Starea mea psihică fiind labilă și înclinată spre melancolie, deodată am văzut spectacolul eroic de mai înainte descompus în scene cotidiene, unul scobindu se în nas, câțiva jucând barbut, altul ușurându-se aproape la vedere, un grup aruncând vorbe deșucheate generoaselor noastre doamne, altul tratând cu niște servitoare unguroaice... în continuare, bine cunoscuta năuceală de când compar spectacolul vieții
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Densitatea de fapte, de senzații, de aprecieri subiective e, în aceste condiții, absolut remarcabilă. Romanul e caleidoscopic, permițând nu doar alternarea planurilor mari cu prim-planurile, dar și pe a seriosului cu derizoriul, pe a pateticului cu ironia. Lumea se descompune și se recompune din aceste cioburi, rotite când mai repede, când mai lent, după necesități. Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de oglinzi care se răsfrâng reciproc, a comentariului interior datorat protagoniștilor. Nicolae Manolescu, „Lumea în două zile“, România
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
foarte lustruită. Își spuse: „Trebuie să merg până la capăt, trebuie să decopăr izvorul, trebuie să ajung până acolo, e periculos, da, în orice moment s-ar putea să aud un zgomot cutremurător, mugetul asurzitor al unei structuri uriașe care se descompune, totul pare să fi scăpat de sub control. Dar poate că reușesc mai întâi să ajung până la izvor și să mă întorc repede, trebuie să găsesc locul, trebuie să-l văd, izvorul adevărat, cu stânci și apă și pământ în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dar și o trufie inexplicabilă, resemnarea, sentimentul de a fi trădat de o inimă care mereu îl / înșeală, suspiciunea - Cerul nu este curat și untdelemnul / păcătoșilor / plutește pe deasupra, croncănind, acestea sunt câteva dintre stările antinomice care îl fortifică sau îl descompun pe dinăuntru. Cu volumul O lume paralelă (1989), lirismul poemelor lui Liviu Ioan Stoiciu sporește, revelându-se în grația, suavitatea, sacrul chiar ascunse printre înfățișările firii. Mame arhaice au rămas în copilăria spre care privește din piscul vârstei, la amiază
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nostru de fapt nu folosește proteinele din produse de origine animală sau din cele de origine vegetală. El folosește de fapt aminoacizii. Proteinele ingerate sunt descompuse (cele din carne și din alte produse de origine animală sunt mai greu de descompus, de aici un consum de energie mai ridicat), în aminoacizi iar aceștia vor forma ulterior proteine pe care organismul nostru le va folosi. Există 23 de aminoacizi diferiți. Cincisprezece dintre ei pot fi sintetizați de organismul uman, iar opt dintre
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
receptor. Pe urmă, un mârâit... În noaptea aceea am avut un coșmar. Se făcea că judecătorul fusese omorât. Soția lui, în timp ce el dormea, deschisese robinetul de gaz din camera lui. M-am dus la înmormîntare și am văzut-o. Era descompusă la față și avea o privire halucinată care-ți făcea rău. La poarta cimitirului au așteptat-o doi inși cu doi buldogi și au arestat-o. Tot de la cimitir, copiii au fost duși direct la orfelinat. Stăteam pe trotuar foarte
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de pe noptieră arată ora 5 și 10. Mă scol, dau perdeaua la o parte și mă uit afară. Pe Beulahdrive, o stradă liniștită, aflată, parcă, într-o stațiune de munte, nu se observă nici o mișcare. Întunericul e gata să se descompună în lumina lămpilor cu neon (care ard toată noaptea, spre disperarea hoților, probabil), dar aici nu există nimic din amestecul de tăcere și zgomot care marchează, în alte orașe, trecerea de la noapte la zi. Liniștea e egală, continuă, aceeași. Și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
locul . . . Apoi slugile obraznice și disciplinate . . . Casa aceea cu parchet prea lune-oos și cu scări în care te încurcai ... și patul prințului! Lică nu credea în microbi! Astfel se isca un zel, un neastâmpăr nou Trubadurului, pe când zdruncinul carului funebru descompunea ultimele agregări ale trupului Siei. Ce fusese Sia? O energie derivată din Lică și încremenită acolo, în fata trupeșă, și care acum revenea la obârșia ei. Un mare amor de sine, derivat de .la sine și imobilizat în pasiunea fetei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cafeluță” și las să se scurgă pe marginea farfurioarei câteva picături de cafea. În urma dispariției lui Mircea Paiu în iunie 2008 am păstrat la vedere un măr frumos, care s-a menținut un an și care încă nu s-a descompus în totul și-l văd și pe el aproape zilnic. După cum văd, am cam rămas fără prieteni adevărați, căci de ceilalți prefăcuți m-am descotorosit eu singur... După cenușiul zilei de ieri, astăzi caut să mă gândesc la alte probleme
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
coborâte. Altminteri, praful s-ar strecura până și în visele lor. După o vreme, în pământ apar crăpături mari, ca niște șerpi morți. Atunci străzile rămân pustii, mai ales în ceasurile amiezii când aerul capătă un miros greu, de stârv descompus de căldură. Și întrucît nu uită că bătrânul custode, al cărui ajutor era, a murit în urma unei crize de astm, Julius ține o găleată cu apă în bibliotecă, pentru a se spăla pe mâini după ce pune în ordine cărțile îmbîcsite
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
semnale brute iluzia reconfortantă a solidității. Apa fierbinte îi șiroia pe gât și pe piept. Își simți umerii relaxându-se, dar nu acordă senzației prea multă încredere. Hărțile corporale ale cortexului erau în cel mai bun caz fluide și se descompuneau ușor. Putea speria orice studentă cerându-i să-și vâre brațele în două cutii, cu un geam la capătul celei din dreapta. Mâna studentei apărea în geam. Numai că mâna din geam nu era dreapta, ci o reflecție ingenios suprapusă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tot ce s-a întâmplat? Numele ei n-a apărut niciodată, în toate discuțiile alea secrete pe care le aveai cu el? Când te întâlneai cu el și-i povesteai despre noi? Despre Adăpost? Ea geme și începe să se descompună. El se ridică și se duce în celălalt colț al camerei, cât mai departe de ea, ținându-se de cot și strângându-și gura, așteptând ca ea să termine. Ea inspiră, gură după gură de aer, chinuindu-se să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Crede-mă, nu pricep o iotă. Îl pune înapoi deasupra teancului, fără să se mai uite. Nu vrea să vadă și celelalte discuri. Încrederea lui nu mai suportă alte teste. Ea traversează camera și-l îmbrățișează. În brațele ei, se descompune. Un pumn aflat la baza creierului său se deschide într-o palmă. Se înalță pe culmea dopaminei, pe crestele endorfinelor, cu pieptul tresăltând. Cele mai nebunești cercetări în cea mai nesăbuită revistă... S-a făcut bucăți și e atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o descurajează. Apucă strâns volanul, cu chipul gata să înfrunte ce poate fi mai rău. El o atinge pe braț cu încheieturile degetelor. Mă gândeam că te cunosc de-o viață. Fața ei se întoarce spre a lui și se descompune. Nu-l crede, dar o să accepte. Pe undeva, știe deja unde vrea el să ajungă. Pe undeva îndură deja întrebarea, înainte ca el s-o lanseze. El alege acel moment ca s-o întrebe: — Ce subiect de reportaj aveai? Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a mișcărilor, pentru surprinderea adversarului. 1.1. Sursa anaerobă alactacidă Este binecunoscut faptul că pentru realizarea contracției musculare este nevoie de energia furnizată de hidroliza acidului adenozintrifosforic (ATP). Atunci când mușchiul primește comanda de contracție de la sistemul nervos central, ATP este descompus în acid adenozindifosforic (ADP) și acid fosforic (H3PO4), prin scindarea legăturii fosfat-macroergice terminale și eliberarea imediată a unei cantități de energie liberă, echivalentă conform ecuației: Această reacție se desfășoară sub acțiunea unei enzime numită adenozintrifosfataza (ATP-fosfohidrolaza sau ATP-aza, E.C. 3
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
anaerobă alactacidă plecând de la creatinfosfat sau ADP; -calea glicolizei anaerobe(sistemul anaerob lactacid); -calea aerobă. În acest subcapitol vom trata calea de resinteză a ATP din creatinfosfat care reprezintă un alt compus macroergic prezent în fibra musculară. Acesta se poate descompune, sub acțiunea enzimei numită creatin kinază sau creatinfosfokinază (CPK), în creatină și ionul fosfat, eliberând chiar mai multă energie decât legăturile din ATP (10,3 Kcal/mol creatinfosfat în comparație cu 7,3 kcal/mol din ATP) (Guyton, 1996), ceea ce favorizează refacerea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
dar orice aspect uman, precum sănătatea sau boala, prosperitatea sau suferința, sunt inevitabil și expresia voinței divine asupra omului. Ținând cont de acest lucru, nu ne surprinde faptul că pentru Vechiul Testament omul este considerat aproape indivizibil și unitar, nu se descompune în trup și suflet aflate în opoziție reciprocă. El este înțeles mai degrabă în sens global, ca individ înzestrat cu dimensiune trupească, inteligență și voință. Ființa umană a fost creată chiar de la origine cu o corporalitate și sexualitate proprie (Gen
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
9 ecuații și are următoarele 9 necunoscute: . Sistemul de ecuații scalare de echilibru static are forma următoare: , , , , , (3.47) , , , . unde sunt forțele din ligamentul lateral solicitat (Fe1), tendonul lui Achile (Fe2) și respectiv reacțiunea din articulația gleznei (R), toate trei descompuse în componentele corespunzătoare proiecțiilor față de cele trei axe ale sistemului de referință fix considerat, (xOyz). Sistemul de ecuații (3.47) are coeficienții celor 9 necunoscute și termenii liberi evidențiați în tabelul 3.1. Coordonatele punctelor A, B, C, D, E
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
oamenii se degradează. E jalnic, dar nu suprinzător. Dar cînd niște oameni veseli și sănătoși profită de asta e un gest atroce! — Ce-ai prefera? O lume cu o hazna dedesubt unde să cadă cei iremediabil corupți și să se descompună în eternitate. E un model învechit al universului. — Și foarte neeconomic, adăugă Munro, ridicîndu-se în picioare. N-am putea vindeca pe nimeni dacă nu ne-am utiliza insuccesele. Acum trebuie să plec. Lanark, departamentul meu și al tău au clubiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tocmai asta au și făcut. Au montat o mulțime de proiectoare ca să lumineze. Se pare că din Mașină s-a și dus vreo optime și că... Ce s-a întâmplat? Mintea lui Gosseyn era pur și simplu îngrozită. Mașina se descompunea și odată cu ea, tot ce reprezentase aceasta. Asemenea templelor și catedralelor din vechime, ea fusese produsul unui impuls creator, a unei dorințe de perfecționare care ― deși încă vie ― nu se va mai repeta niciodată în același fel. Dintr-odată, secole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
tocmai asta au și făcut. Au montat o mulțime de proiectoare ca să lumineze. Se pare că din Mașină s-a și dus vreo optime și că... Ce s-a întâmplat? Mintea lui Gosseyn era pur și simplu îngrozită. Mașina se descompunea și odată cu ea, tot ce reprezentase aceasta. Asemenea templelor și catedralelor din vechime, ea fusese produsul unui impuls creator, a unei dorințe de perfecționare care ― deși încă vie ― nu se va mai repeta niciodată în același fel. Dintr-odată, secole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
afară venea un vânt rece, cu ploaie, valurile se îngălbeniseră, deveniseră lutoase, tulburi. Izbeau puternic în stânci. Într-o zi o să mă acopere apa, m-am gândit. Mirosea violent a putreziciune. Probabil, peștii morți, scoși de valuri pe plajă se descompuneau. Sau algele. M-am ridicat și am închis fereastra, după care m-am vârât din nou sub pătură, dar valurile se auzeau, inexplicabil, și mai tare, de aceea am renunțat să mai stau în pat. Am ieșit afară unde mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se ducă să se odihnească. Nu mai dormise de treizeci și opt de ore. L-a lăsat pe soțul ei În grija noastră. Nu mai știu dacă În noaptea aceea sau În noaptea următoare a Început chipul lui să se descompună. Stăteam de veghe lîngă trupul lui Împreună cu sora mea Madeleine, care s-a dus să ia o batistă mare, albă, cu care a acoperit chipul tatei. A auzit zgomot la etaj: „E mama care se trezește, o să urc să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și de degete, cu asentimentul, complicitatea, și adesea surpriza propriilor ochi, și care probabil nu-și va primi niciodată numele care i se cuvine. Sau poate l-a primit, dar nu-l cunosc decât mâinile, pentru că au compus vopseaua ca și cum descompuneau părțile constitutive ale unei note muzicale, pentru că s-au murdărit de culoare și au păstrat-o în interiorul profund al dermei, pentru că doar cu această cunoaștere invizibilă a degetelor va putea fi cândva pictată infinita pânză a viselor. Încrezător în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]