71,108 matches
-
Rătăcit acolo, în căutarea nu știu cărui obiect pierdut, sau bănuit, un nepot ar fi putut descoperi vrafuri întregi de amintiri, teancuri de gânduri și sentimente pe care el n-ar fi putut să le redea chiar dacă le-ar fi povestit și descris în sute sau mii de pagini. Tot ce rămânea de pe urma lui, toate aceste dischete și calculatoare învechite, nu erau altceva decât un soi de conserve cu data expirată de mult. Dacă cineva le-ar fi descoperit, le-ar fi aruncat
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
astfel că zeul Enlil intervine pentru revenirea ei; în final se vorbește despre învierea lui Tammuz, iubitul zeiței Ishtar. Probabil că readucerea la viață a lui Tammuz a fost motivul coborârii în infern a zeiței. în Odiseea, cântul XI, Homer descrie călătoria în lumea infernală a lui Ulise. Sigur, textul homeric nu are nici o legătură cu poemul mesopotamian. Dar motivul literar? Nu-l va fi preluat autorul Odiseei din bogata literatură orientală? Simplă ipoteză în absența unor dovezi de ordin documentar
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
Cândva, atunci, n-ar fi avut nici un haz, cuvintele nu stimulau în nici un fel fantezia, ar fi fost prozaice, o simplă redundanță. N-avea rost să le scrii nici măcar în secret. Acum e ca și cum ai sta la căldură și ai descrie vremea mohorâtă de afară, fără teama că geamul ar putea plezni și moina să intre înăuntru. Dar să revenim. Milițienii aveau oricum mai multe drepturi decât cetățenii, decât civilii de rând. Intrau prin spate în prăvăliile alimentare și ieșeau cu
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
Din secol, as-toamnă-i topit un pătrar De când m-a picnit o idilă Cu tocmai o fee, și-n basme, arar Cum fost-au vreo alta gracilă. Ci, sacre miresme nu-mi trec prin condei Să pot, cât de cât, a descrie Batâr vreun detaliu al boiului ei, Sfios oferind isihie. La rându-mi, strădanie zilnic mi-am dat Să n-am atitudini zevzece; Să nu mă surprindă vreun gând vinovat încât, din eglogă, să-mi plece... Iubeam o fecioară cu suflet
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
Emil Brumaru La ce Șerban, la care Foarță Să-mi mai descriu tristețea mea? Mi-e sufletul precum o scoarță De op tratînd despre lalea, Lalea cu ceapa otrăvită Ca inima unui baron Ce părăsit de-a sa iubită Pleacă spre Africa-n balon Și-acolo, într-o oază pură, C-o
Scrisoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11834_a_13159]
-
uimite nu mă pot decide acest păstrăv să fie oare mâna regizorului în memoria traumei la poeta vates am renunțat deja când începeau să-mi apară copii pe care îi luam în serios iar poeta GONZO ăla care nu doar descrie focul și nu doar că se aruncă în EL ci chiar îl iscă nu mă mai atrage de când nu mai pot citi ziarele cu ochiul liber idiomul sinucigașilor deși îl descifrez în răstimpurile de sencha și sună mândru dar nu
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
alcoolul (se bea serios în acest roman!) fac ca Ștefan să se trezească în brațe cu botticelliana Grațiela, a doua zi, amintirile de cum a devenit cazul fiind vagi. Faptul fiind împlinit, noul cuplu se dedă la desfătări erotice în serial, descrise sârguincios de autor, aflat în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun căzut în delir și adorație, exprimate în chip de digresiuni și învățături în stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu romanul de dragoste și
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
o "promisiune" a Antologiei umorului liric, ce va apărea peste două decenii. într-acolo ne îndreaptă propunerea de a se urmări, într-un studiu mai amplu, evoluția poeziei umoristice românești și menționarea, drept exemplu, a lui G. Ranetti, care își descria grădina de citadin în versuri ca acestea: Cresc ierburile pălămidei,/ Cucută crește și susai/ în cele biete brazde două,/ Dar nu le-aș da în schimb pe nouă/ Grădini ale Semiramidei/ Ori nouă parcuri din Versailles!" Sau care, deplîngîn- du
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
se prelinse de-a lungul străzii Turcilor, ocoli la dreapta, apoi la stînga, se întoarse în unghi drept în fața casei Buendía, trecu pe sub ușa închisă, traversă salonul pe lîngă pereți, ca să nu păteze covoarele, își urmă calea prin cealaltă sală, descrise o curbă mare pentru a ocoli masa din sufragerie, intră pe veranda cu begonii și se strecură nevăzută pe sub scaunul Amarantei care-i dădea o lecție de aritmetică lui Aureliano José, intră în hambarul de grîne și apăru în bucătăria
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
cât de bogată și de întinsă e activitatea lui Pavel Șușară, cât sunt de diverse domeniile culturale pe care le explorează, nu fără riscul unui oarecare coeficient de superficialitate, peste care trece cu ușurință, mânat de goana pe care am descris-o. Consecințele nu sunt întotdeauna imediate (uneori însă da, și cu efecte nocive), ele se vor afirma în timp. Aș putea să concretizez dând exemple, dar ele nu-și au locul aici, întrucât reclamă o dezvoltare și problematizare mult prea
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
invitați ai mei în mare formă, e pe măsură. Mihai Ursachi citește "Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întîlnire la o expoziție de pictură", Dan Laurențiu, clătinîndu-se încă de otrăvurile Evei lăsate în hotel, îmi elogiază pictura, descriind-o pe otrăvitoare. Cvasinaturalist. Ave Eva. Mersul ei în buiestru, de haute couture, printre cei ce așteaptă tramvaiul, îi face brusc invizibili. Nu mai e nimeni în stație, au dispărut cu toții, ginșii ei tratați plesnesc sub colosala presiune a sfidătoarelor
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
pot fi numai în corespondență cu datele senzoriale, cam în același mod în care un catalog este în corespondență cu lucrurile catalogate" (B. Russel). De aceea, cuvîntul realitate ar trebui scris numai în ghilimele, iar cei care pretind că o descriu ar trebui să înceapă de fiecare dată prin a-și cere scuze, pentru că nu fac decît să interpreteze niște simulări mentale, altfel spus, niște metafore. Rigoarea aparentă a discursului filosofic sau a celui științific nu trebuie să ne înșele. Dacă
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
omagiul indirect, amintirea pioasă, citatul spiritual și comentariul paradoxal"; el practică ,aluzia și comentariul aluziv, referința jucăuș deformată sau inventată, transpunerea, anacronismul intenționat, amestecul a două sau mai multe moduri istorice sau stilistice etc. Ca urmare, estetica postmodernistă a fost descrisă drept esențialmente Ťcitaționistăť." 1) Sînt trăsături care se regăsesc plenar în fizionomia Partidului Liber-Schimbist. Ideea de a ,reînvia" un partid din secolul al XIX-lea, care nu existase decît în ficțiune, ilustra concomitent anacronismul și parodia, aluzia și paradoxul, ironia
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Simțeam, la propriu, cum ne fugea pământul de sub picioare; tot ce învățaserăm noi la școală devenea lipsit de sens, găunos și demagogic, în fața răgetului teribil, insuportabil, iscat de măruntaiele răscolite ale maicii Gea transformată subit într-o mașteră hidoasă. Voi descrie altă dată, pe larg, cum m-a surprins marele cutremur acasă la scriitorul Mircea Ciobanu, unde mă dusesem să aud ultimele vești despre proxima apariție a primului meu volum de versuri: Poezii, Editura Cartea Românească, 1977. (fragment din Jurnalul intitulat
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
răbdare să și traducă sau să stilizeze în același timp. Dacă e "o primăvară și o vară întreagă" din '55, cînd el n-a scris nici un rînd la roman, lucrurile se complică și mai mult. Oricum, ele par încurcate, căci, descriind manuscrisele traducerilor lui Vinea, Constandina Brezu nu semnalează pagini balzaciene. Cea mai mare ciudățenie este, însă, alta: nici în Declarație, nici în scrisoarea către Beniuc, nici în pamflete, Vinea nu recunoaște că a tradus Hamlet sub semnătura lui Dumitriu, deși
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
prolix. Pentru ce? Pentru că neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
fie, pe bună dreptate, debutul emblematic al Cronicii de familie. Întrebarea e de ce a publicat, totuși, Învățătură de minte la începutul lui 1959, cînd, în anii '58-'59, dă la tipar numai "biografii contemporane"? Sînt posibile măcar trei răspunsuri. Primul: descriind în aceste "biografii" Bucureștiul periferic, poate că și-a adus aminte de această nuvelă, ce abundă în asemenea descripții. Al doilea: în anii '58-'59 el își proiecta, foarte meticulos, evadarea în Occident; poate că, publicînd nuvela, voia să se
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
a mai restituit manuscrisul. Acest fapt ar putea, eventual, explica de ce Vinea a salvat dactilograma de la distrugere. Căci arhiva lui poartă urmele gestului distructiv al creatorului. Or, manuscrisul nuvelei e, în mod misterios, legat de acest gest. Iată starea dactilogramei, descrisă de Elena Zaharia-Filipaș: "Paginile sînt arse de jur împrejur, ceea ce indică intenția autorului de a distruge textul. (...) Corectări autografe cu creionul au fost făcute mai tîrziu, (...) căci se vede intenția autorului de a recupera textul prin rescrierea unor cuvinte care
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
de față, o țintă deplorabilă: gnomul, foarte periculoasă însă, din cauza neghiobiei sale. Substituția avatarului este determinată, așadar, de necesitatea ca eul liric să dezvolte un alt tip de comportament. În locul îndurării demne a suferinței, realitatea impune neîntârziatul atac la beregată, descris de epitete ale violenței, precum „crunta înnoptare” și „câmpul sfârtecat”. Acestea caracterizează, pe de o parte, atitudinea și acțiunea protagoniștilor, pe de alta, califică urmarea, pe termen scurt, a faptei. Apoi, referința lor se amplifică: reverberațiile cuprind, din aproape în
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
au declanșat acest măcel al omenirii, fraternitatea această a fost privită că o trădare și nu ca un gest de mare încărcătură umană. Imaginea acestor fapte va dăinui peste timp. Scriitorul Erich Maria Remarque, participant la ororile acestui război, a descris aceast armistițiu tacit în excepționalul român „Nimic nou pe frontul de vest" care a fost ecranizat magistral în anul 1930 și iar în 1979. În ultimii ani și presa noastră a publicat articole, comentarii, scrisori sau fragmente din jurnalele combatanților
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
atitudinea nonconformistă a adolescenților din zilele noastre. Cu alte cuvinte, scriitorul își nuanțează stilistic lexicul, ca element definitoriu caracterologic, după specificul, după încadrarea socio-culturală a personajelor sale, a locului și a timpului desfășurării faptelor, după arealul socio-uman pe care-l descrie. Apasă insistent pe tușe de efect, îngroașă, recurge la efecte epatante, cu un vocabular, cu un limbaj neaoș rural pentru categoria socială reprezentativă, în ciuda unei simpatii abia stăpânite, ironic respectuoase; îl modifică grațios și ușor ireverențios, când o pune să
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
lui. Crede că mă duce pe mine de nas cum vrea el și că habar n-am ce-i aia o cătare?” (ibid.). „Arme și lopeți” este și un roman de dragoste, de dragoste nebună, în care scenele erotice sunt descrise pe două registre sentimentale opuse, ceva între idilă nevinovată, adolescentină și amor cu lumina aprinsă, condimentate cu libertăți de vocabular, cenzurate pudic și cu o stângăcie nedisimulată de mesaje vagi și o înclinație spre joc și gratuitate: Barba crescută, aspră
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
ura este sentimentul vieții neîmplinite, e o boală, e o suferință determinată de un eșec major, produsul unui amor propriu rănit, de suferința unei reprimări consumată la rece, constant, de un puternic complex de inferioritate pervertit adesea în teribilism. Ei descriu acest sentiment ca pe un un fel de sete oarbă, care nu se poate potoli, se hrănește din ea însăși și sfârșește în violență. Cel stăpânit de ură are sufletul răvășit de neîmpliniri, de deznădejdi, pentru că și-a stabilit greșit
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
soția lui. Această persoană înzestrată cu inteligență negativă, mi s-a părut cea mai reprezentativă pentru ilustrările desprinse din studiul domnului Șterfan Dumitrescu. Parcă l-ar fi cunoscut și l-ar fi încadrat în șirul celor pe care i-a descris. Din studiu amintit, reiese și următoarea remarcabila idee: acești indivizi sunt atât de obsedați de atingerea scopului lor, încât reușesc să-l și atingă, dar dacă inteligența rațională este scăzută, ei nu învață nimic de la viață, până la urmă îi paște
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în imagine cu viziunile lui Guenon și cu
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]