793 matches
-
dintr-un singur indicator, scorul dimensiunii va fi egal cu cel al indicatorului). Practic, în ce constă evaluarea fiecărui indicator în parte și cum o să se ajungă la nota finală pentru fiecare indicator? Notele au fost acordate în concordanță cu descriptorii de performanță elaborați pentru fiecare indicator. Evaluarea lucrărilor s-a efectuat de un colectiv de specialiști în domeniul Didacticii specialității și a Pedagogiei artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București și din Inspectoratul școlar al municipiului București 16. Pentru
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de lucru nu a fost modificat, în clasă și în muzeu experimentul s-a desfășurat pe parcursul a două ore; metodele și procedeele de lucru au fost identice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul și finalizare pe baza proiectului; itemii de evaluare și descriptorii de performanță artistică-plastică au fost aceiași pentru toate grupele experimentale, fiind operaționalizați un număr de 5 itemi. În elaborarea itemilor s-au avut în vedere reprezentativitatea acestora în raport cu tema plastică, mediul de desfășurare a experimentului și obiectivele operaționale urmărite în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
învățare asociativă, instrumentală, prin descoperire, creativă; în privința identificării unui standard de evaluare specific disciplinei educație plastică, din analiza matricei de corelații a rezultat că toți itemii de evaluare au un foarte înalt grad de fidelitate internă. În concluzie, acești itemi descriptori de performanță validează pe criterii științifice un sistem de evaluare unitar, obiectiv, flexibil a rezultatelor și a progreselor școlare pentru disciplina Educație vizual-plastică. EVALUAREA CERCETĂRII DE TEREN În România, activitățile didactice desfășurate în muzee au un caracter insuficient organizat și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ce așteaptă a se desfășura pe paginile ce urmează poate fi luat, în cheie metaforică, drept cartea facerii, prefacerii și desfacerii naționale prin cuvânt. Suntem, neîndoielnic, departe de a ne situa pe pozițiile unui creaționism lingvistic în privința facerii națiunii. Un descriptor mai adecvat pentru poziția noastră ar fi cel de construcționism discursiv. Chiar dacă națiunea nu a fost creată ex nihilo prin voința divină manifestată prin cuvânt, demiurgul colectiv al națiunii - generațiile succesive de cărturari care și-au imaginat politic comunitatea națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutul a fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă a conștiinței etnice românești, transfigurată ulterior într-o conștiință națională la baza căreia a fost așezat un program de unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romanitate- teritoriu dacic este perfecționată în conjuncția dintre cele două elemente care aveau să definească esența românității. Ideea latinității absolute a poporului român primește astfel un contrafort suplimentar prin opera lui Papiu-Ilarian. Identitatea romano-română este puternic reliefată prin utilizarea aceluiași descriptor nominal ("romaniloru") atât pentru romani, cât și pentru români. Același referent lingvistic unic va fi utilizat și de A.T. Laurian (1853) în trilogia sa Istoria Romaniloru. Principiul lui Șincai în datarea momentului cronogentic își găsește reflexia în titlul operei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost întreruptă de stagnări, șicanată de opoziții refractare și înfrânată de întârzieri. În special tensiunile politice provenite din diferende ideologice dintre liberali și conservatori au constituit principalul element obstaculant. A. Drace-Francis (2006) recurge la metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la construcție instituțională frenetică la retragerea subită a finanțării" (p. 148). Un episod remarcabil merită evocat pentru a depicta calea politică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie confundat cu ideea de "postnațional", acesta din urmă conținând în sine ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aspirații restauratoare a comunismului constituie un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ce sparge schema clasificării SUA. În plus, există sistemul bazat pe cuvinte-cod, prin care informațiile de orice tip pot fi supuse altor restricții, numite clasificare compartimentală (în varianta americană) sau securitate multilaterală (în varianta europeană). Se utilizează în acest scop descriptori, cuvinte de avertizare și marcaje internaționale de apărare (International Default Organization, IDO). Toate aceste aspecte sunt tratate științific prin modelele de politici de securitate, grupate în modele de securitate multinivel și în modele de securitate multilaterală. 4.1.1. Modele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
posibilă o astfel de abordare a existenței statului. Nici femininul, care în prima jumătate a secolului trecut începea a-și afirma prezența, prin a-și cere drepturile de cetate, nu este pierdut din vedere de sarcasticul și sagacele inscriptor și descriptor al ideilor gingașe. Femininul, atît de înfloritor astăzi, împlinește ceea ce observa încă din fașă ironicul eseist: "Ca toți dezmoșteniții, femeia trăiește, în cutele obscure ale sufletului său, din resentiment; este radical prepuielnică, totdeauna la pîndă, și fricoasă de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
10 Pericol permanent în a se răni pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R, 2000) Sumar Evaluarea și Diagnosticarea tulburărilor mintale * DSM oferă criterii de diagnosticare a tuturor tulburărilor psihologice recunoscute în SUA. * Primele două ediții ale DSM ofereau descriptori vagi ai tulburării bazați pe teoria psihanalitică, astfel fidelitatea diagnosticelor după aceste manuale era scăzută. * Ediții mai recente ale DSM conțin criterii mai specifice și observabile, care nu sunt foarte bazate pe teorie pentru diagnosticarea tulburărilor. * 5 Axe sau tipuri
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
propoziția bătând din palme după fiecare cuvânt; desparte fiecare cuvânt în silabe ținând mâna sub bărbie; 4. Denumește obiectele pe care le vezi în imagine (se vor utiliza jetoane). 5. Recita câteva versuri dintr-o poezie pe care o cunoști. Descriptori de performanță: FOARTE BINE Formulează corect răspunsurile la întrebările puse; Alcătuiește oral trei propoziții logice corecte; Distinge după auz și bătăi din palme cuvintele din propoziție, precizând numărul acestora; Pronunța clar și corect cuvântul ce denumește imaginea dată; Reproduce cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
căsuțele libere câte litere de fiecare fel ai găsit. M m 2. Scrie literele „m” și „M” (de mână). .............................................. ............ Scrie prima silaba a fiecărui cuvânt. 3. Reprezintă grafic numărul de silabe din fiecare cuvânt care denumește obiectele din imaginile următoare: Descriptori de performanță: FOARTE BINE identifica cele cinci litere din textul tipărit (două litere mari, trei litere mici), scriind în căsuțe numărul literelor de fiecare fel; scrie corect toate literele și silabele; respectă cerințele scrierii corecte, orientându-se în spațiul grafic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte; 5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei: Profesorul prezintă elevilor patru plânse dispuse în ordine cronologică pe un expandat; elevii vor povesti conținutul poveștii, ajutați de profesor unde este cazul. Descriptori de performanță: FOARTE BINE intuiește imaginile și reda în propoziții corecte și legate prin înțeles conținutul acestora; respectă succesiunea cronologică a întâmplărilor poveștii; utilizează în enunțuri proprii cuvinte și expresii noi; desprinde mesajul educativ al poveștii, răspunzând la întrebările profesorului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
procesul instructiv-educativ, cu accent pe tipurile de lecții ce se pretează cel mai bine disciplinei opționale “Abilități practice prin tehnica origami”. De asemenea, se prezintă referiri metodologice privind evaluarea elevilor la aceste lecții, punctându-se aspectele noi ca: standarde și descriptori de performanță, acordarea de calificative. Pentru exemplificarea aspectelor prezentate, capitolul cuprinde și modele de proiecte de tehnologie didactică pentru lecții de formare de priceperi și deprinderi, respectiv de evaluare. În elaborarea lucrării am încercat să valorific experiența practică dobândită în urma
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
elaborării criteriilor de evaluare. Intervine aici o trăsătură dominantă a reformei curriculare a învățământului primar românesc, anume aprecierea rezultatelor activității elevilor prin acordarea de calificative.În cadrul acestui sistem de evaluare, “fiecărui calificativ îi corespunde un nivel de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); - prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime. Descriptorii sunt concepuți pentru trei niveluri de performanță: minim, mediu și maxim. Situarea “competenței” elevului sub nivelul minimal conduce la stabilirea calificativului “Insuficient” (I). Ministerul Educației Naționale, prin
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Ministerul Educației Naționale, prin Serviciul Național de Evaluare și Examinare a elaborat și transmis și metodologia acordării calificativului “Excelent”, metodologie ce cuprinde criterii exacte, condiții ce trebuie respectate pentru acordarea/obținerea acestui calificativ. Mai mult, s-au formulat modele de descriptori de performanță - la nivel de disciplină și de an de studiu - care să justifice atingerea acestui nivel superior. Maniera actuală a învățământului românesc este una în care elevului trebuie să i se ofere toate șansele pentru atingerea unor performanțe cât
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
ultimul rând, până la evaluare. Se va urmări nu aprobarea, stimularea răspunsurilor pozitive. Aceste aspecte sunt surprinse în afirmația lui Emerson: “Individul trebuie evaluat în momentele lui cele mai bune”. La o evaluare curentă, a performanțelor minimale în practicarea tehnicii origami, descriptorii de performanță vor viza aspecte punctuale, măsurabile prin compararea produsului realizat de elevi cu lucrarea oferită ca model. În momentul în care se vizează evaluarea performanțelor cu grad sporit de creativitate, în care strategia didactică este una de conlucrare, elevii
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în cadrul grupului. Pentru participarea activă a elevilor la procesul de apreciere și evaluare a lucrărilor, se impune cunoașterea de către aceștia a descriptorilor de performanță ce stau la baza acordării calificativelor. Este evident că nu li se vor expune efectiv descriptorii în forma în care sunt ei elaborați, limbajul nefiindu-le accesibil. Ei vor fi “traduși” în termeni simpli, la nivelul de înțelegere al școlarilor, transformați în criterii precise, punctuale, pe care identificându-le, ei să le coreleze cu unul sau
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în aceste ore de opțional; - flexibilitatea în evaluare este esențială pentru formarea la elevi a unei atitudini creatoare, a întăririi încrederii în sine, a încurajării acestora să participe activ la activitate; - aspectele de noutate în privința evaluării sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); - standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sunt standardele de performanță, descriptorii de performanță și calificativele (la învățământul primar); - standardele de performanță oferă repere orientative în legătură cu nivelul ce trebuie atins de elevi într-un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); - descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
un domeniu, la sfârșitul unei perioade de studiu (an școlar, ciclu curricular); - descriptorii de performanță sunt formulări ale competențelor concrete ce trebuie atinse de către școlar la capătul unei experiențe de învățare de durată mai scurtă (lecție, capitol, unitate de învățare); - descriptorii se formulează pentru trei niveluri de competențe, corespunzătoare calificativelor FB, B și S; calificativul I este corelat cu situarea competenței/comportamentului elevului sub nivelul minim de performanță; - orele de “Abilități practice prin tehnica origami” oferă un cadru propice formării la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
depășit sau nu respectivul criteriu minim acceptat). De altfel, însăși deplasarea masivă a evaluării specifice educației adulților spre competențele cursanților și mai puțin spre performanțele lor, care s-a menționat deja, impune aceasta, acordându-se o mai mare atenție unor „descriptori de competențe” decât „descriptorilor deperformanță” din școli, lucru concretizat în „competențele generale” și „competențele specific-dominale”, pe care trebuie să le aibă clar formulate și să le folosească operațional fiecare program de formare; • autoevaluarea cursanților adulți capătă o relevanță maximă. Autoevaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]