764 matches
-
vieții duhovnicești, am mai putea înțelege prin „pâine” și merindea duhovnicească, pentru suflet. Această din urmă hrană este cuvântul lui Dumnezeu, care înseamnă cunoașterea adevărurilor dumnezeiești și duce sufletul la contemplarea nemaivăzutelor, dumnezeieștilor comori, cu a căror vedere mintea se desfată; iar când harul dumnezeiesc pătrunde în suflet prin dumnezeieștile taine, îi dă lui plinătate și hrană din belșug. în curgerea vieții noastre primim aceste taine: pocăința și, mai cu seamă, împărtășirea cu Sfintele Taine. Tertullian se minunează de înțelepciunea dumnezeiască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
districtul Fălciu. Acest accident s-a petrecut asupra unei întinderi de pământ de mai bine de zece fălci pe care se aflau 65 de case împreună cu livezile lor și alte dependințe. Astfel, o întindere mare de pământ, care mai înainte desfăta privirile călătorului cu livezile pline de tot felul de pomi roditori, este prefăcută astăzi în ruine, unele din case au ajuns sub pământ, altora deabia li se mai zăresc vârfurile, iar altora le-a dispărut și cea mai mică urmă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de față. S‐ o citiți sănătoși, edili ai municipiului Bârlad ! Față de ediția trecută, volumul de față duce to tuși către 200 de publicații. Cartea este o împlinire a dorului și a dragostei pentru localitatea în care, tânăr fiind, mi‐am desfătat urechile și sufletul ascultând melodia și versurile la poezia Fii gata! care, mai apoi, am înțeles că aparține lui George Tut oveanu: „Copile, iubește‐ți cu sete / Pământul străbunilor tăi...” poezie considerată o adevărată marseilleză românească, cum spunea fostul meu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
organizate dispar văzînd cu ochii. Contrazicerea e completă și complet comică. Desigur activitățile formale - politică, afaceri, administrație - au o grozavă putere de seducție. Ele sînt cîmpuri pentru un diletantism îndrăzneț, profitabil și glorios. Pe treapta cea mai înaltă, se poate desfată incompetența cu cea mai deplină autocrație. Lipsa efectivă de răspundere crește cu rangul". Se știe că Diderot, în Enciclopedie, a fost între primii care a lăudat cu îndreptățire meseriile, a pledat pentru reabilitarea meșteșugarilor, a lucrătorilor productivi în contra prejudecăților epocii
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este necesară prezența sacră a parfumului.” (Salvador Dali) Istoria parfumurilor a început cu circa 45 de secole în urmă, pe vremea când vechii egipteni adunau esențe vegetale și bucăți de lemn plăcut mirositoare, care prin ardere emanau arome deosebite, ce desfătau nările și transmiteau o anumită stare de bine și o anumită emoție. Cuvântul „parfum” derivă de la cuvântul de origine latină „per fumum” care înseamnă prin fum. Una dintre primele mărturii scrise despre arderea substanțelor aromatice a fost găsită în Egipt
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în povestire, în precizia și acuratețea dialogurilor, în trăirea asumată personal a unor drame cu adîncă încărcătură morală. Nimic tezist sau obositor, însă. Dimpotrivă, d-na Cornelia Petrescu, abia scăpată de jugul comunist și de limba de lemn obligatorie, se desfată în libertatea regăsită a cuvîntului, dar cu decența și delicatețea scriitorului care știe ce responsabilitate majoră îi incumbă atunci cînd atacă asemenea subiecte. Personajul bătrînei Ioana, de exemplu, protagonista nuvelei Coji de portocală, biată ființă uitată de lume și regimuri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
al postmodernismului. Situația aceasta, ce poate fi aplicată și altor gânditori, de pildă lui Lyotard, a fost considerată de unii critici drept "oportunism teoretic [care] este într-adevăr caracteristic atitudinii postmoderne ce evită să fie fixată în anumite poziții, se desfată în indeterminarea sensului, și pentru care discursul teoretic nu este o căutare a adevărului, ci o formă de joc indiferent față de demodatele probleme precum consistența logică"174. Într-adevăr, încadrările fixe au fost repudiate de către majoritatea autorilor numiți "postmoderni". Interpreții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
eu totdauna viu, Pe muchea cea mai naltă, de mă așez cu jale, Singurătății Încă petrecere de țiu. Întorc a mea vedere În urmă, Înainte, În dreapta sau În stînga, cînd sus, cînd iar (ăși) jos, Ș’oriunde priviri multe a desfăta fierbinte Și inimă și suflet găsesc mai cu prisos. CÎnd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș’a căria văzută de flori Împestrițată Se’ntunecă cu noaptea pe caru-i ’naintînd.” Odată cu căderea nopții
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui. Zorile, pasiunile, formele de relief sînt tinere Într-o bună parte din poemele lui Bolintineanu; femeia din seraiurile Bosforului are, totdeauna, „un farmec virginal” (Rabie), zorii sînt tineri („tinerile zori”), tînără este și mustrarea („cu tînără mustrare”), ochiul se desfată pe „vergine sînuri”, visele se nasc „dulci și tinerele”, legiverul (azurul) este fraged. Dumbrava, de asemenea, e fragedă și umbroasă, inima Înamorată este legănată de „tinere plăceri”. În singurătate, poetul melancoliei voluptuoase vede pretutindeni o tânără părere”, frumusețea este la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea unui paradis oriental În care legea supremă este amorul și scopul existenței e desfătarea. Este surprinzător faptul că Bolintineanu ține departe poezia lui sudică de orice mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dulceață nu trăim, Tu cînd nădăjduiești oare Vrem-asta s-o mai găsim? Ducă-să doru-ntristarea, Ducă-să inima rea, Ducă-să chinul, ohtarea, Ducă-să grija cea grea. Iar noi cu o glăsuire Totdaună să cîntăm Și tot cu bună voire Slobozi să ne desfătăm.” 23. Anton Pann Își permite să glumească cu Amoriul. În cele mai vesele prelucrări, improvizații de-ale lui e vorba mereu de muieri și de dragoste. În Calendarul lui Bonifatie Setosul trece „fămeia frumoasă” În rîndurile lucrurilor faste, alături de punga
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care tămîia e dusă la Roma, în basilica Sfîntului Petru. Unii neguțători de vinuri picură cîțiva stropi de ambră în licorile lor, pentru a le parfuma. Cine ar putea crede că niște doamne și niște domni atît de simandicoși se desfată cu o esență găsită în mațele fetide ale unei balene bolnave? Și totuși așa este! Potrivit unora, ambra este cauza dispepsiei balenei, potrivit altora ea ar fi, dimpotrivă, efectul acestei boli. Cum ar putea fi tratată această dispepsie, e greu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
caută efect cu orice preț"1 . Dar această "procedură a unui om care caută efect cu orice preț" este procedura lui Alecsandri din unele comedii! Este procedura lui Caragiale din unele schițe! Este una din "procedurile" prin care "Junimea" se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a predicat mereu această virtute cu orizont ecumenic, care sporește pacea și iubirea în lume. Slujba, împodobită de o cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț duhovnicesc, căci „Ce este mai plăcut decât această desfătare? Căci și cu psalmi ne desfătăm, și cu rugăciuni ne răcorim, și cu lecturi ne hrănim. Într-adevăr, după cum unii comeseni sunt desfătați de felurimea mâncărulor, tot așa sufletele noastre se îmbogățesc printr-o lectură felurită și prin cântarea imnelor”. În viziunea nicetană, cântarea în biserică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de o cântare frumoasă, se aseamănă cu un ospăț duhovnicesc, căci „Ce este mai plăcut decât această desfătare? Căci și cu psalmi ne desfătăm, și cu rugăciuni ne răcorim, și cu lecturi ne hrănim. Într-adevăr, după cum unii comeseni sunt desfătați de felurimea mâncărulor, tot așa sufletele noastre se îmbogățesc printr-o lectură felurită și prin cântarea imnelor”. În viziunea nicetană, cântarea în biserică este simbolul credinței, al evlaviei și al iubirii față de Dumnezeu, dar și un îndemn la iubirea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a pregătit prin robul său David această băutură care este dulce la gust, prin cântare, și este în stare să vindece rănile păcatelor prin puterea sa. Căci psalmul se ascultă cu plăcere când se cântă și pătrunde sufletul în timp ce-l desfată. Se reține mai ușor când se cântă mai des. Și cele ce severitatea legii nu putea să scoată de la mințile omenești, sunt destăinuite prin dulceața cântării. Căci ceea ce învață legea, profeții și însăși Evanghelia se află meditat într-o dulceață
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
retragă sau să se abțină atunci când alții se dedau plăcerilor. Era de o sensibilitate rar întâlnită, astfel încât, ascultarea unor relatări violente sau cuvinte și expresii îl determina să plângă. La adunări sau la mese, când ceilalți se înfruptau din bunătăți, desfătându-se cu plăceri minore, eruditul dobrogean intervenea plin de tact cu observații de ordin pur spiritual, care îi îmbunătățeau sufletește pe ascultători. Răspundea strălucit la orice chestiune care îi era pusă, dovedindu-se a fi un dialectician de mare vocație
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
elevii învață din cărți, pentru că ele sunt purtătoarele cunoștințelor, gândurilor și simțirilor umane. Fiecare om înțelept, care cunoaște multe, care a ajuns ceva în viață, a învățat totul din cărți, pentru că ele sunt hrana sufletului și a vieții. Cartea te desfată îndelung, îți rafinează gusturile, îți dezleagă limba, perfecționându-ți vorbirea, te înveselește, te face mare între oamenii de rând și-ți dăruiește prietenia regilor. Cartea îl face pe om nemuritor ! Corina Popa BUCURIA DE A CITI Dimineața, soarele arzător își
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Muzica a obținut astfel un rol principal și domina asupra ritului cultual propriu-zis, care era privat tot mai mult de spațiul său legitim. Liturgia barocă a reprezentat un moment de provocare estetică, o experiență hedonistă și o ocazie pentru a desfăta urechile în detrimentul adevăratului obiectiv: lauda adusă lui Dumnezeu și sanctificarea credincioșilor. Situația muzicală în sine era în sintonie cu trăsăturile „stilului baroc”, chiar dacă nu era compatibilă cu finalitatea liturgiei. Nu ne surprinde, așadar, afirmația următorului edict arhiepiscopal: „Templele au devenit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cele create de El: Și a văzut Dumnezeu că sunt frumoase, acum când le-a terminat pe toate și au luat sfârșit și cele din ziua a șasea, când a fost adus la ființă și cel care avea să se desfăteze de toate creaturile, a spus: Și a văzut Dumnezeu toate câte a făcut; și iată că erau bune foarte. Vezi că strângând toate creaturile în cuvântul acesta toate, Dumnezeu a lăudat pe toate cele create de El! Nu s-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
XIX, 9, în PSB, vol. 34, p. 191) „Să presupunem, de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, omilia LIV, VI, în col. PSB, vol. 23, p. 632) „Dacă voiește cineva a fi slăvit, primească a fi necinstit. Dacă voiește cineva a se bucura de liniște, primească a fi neliniștit și tulburat. Dacă voiește cineva a se desfăta veșnic și a fi lăudat, disprețuiască-le pe cele trecătoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia IV, p. 47) „Locurile de odihnă ale cerurilor nu se moștenesc prin înrudire de sânge, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fantasmagorică și revin cu picioarele pe pământ, și accept o adevărată aventură palpitantă cu barca, un fel de pirogă, condusă cu multă Îndemnare de băștinași printre bolovani de mărimi uriașe ce se ridică din albia râului și apa Învolburată. Ne desfătarăm privirile În undele albăstrui de cristal rece și curgător. Totul este deosebit de emoționant, simți cum Îți crește adrenalina În sânge, ritmurile inimii se Întețesc, scoți sunete onomatopeice precum urangutanul de Borneo, și deși ești plin de apă În plete și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
întunecat de ele. Swift căuta într-una noi expresii pentru disprețul pe care-l resimțea față de mulțimea oamenilor și purtarea lor, așa cum credea că le-a cunoscut în timpul participării (sau al încercării de a participa) la viața politică. El se desfată cu imagini și alegorii ce pot exprima acest sentiment. Îl pune pe Gulliver să călătorească spre Liliput, pentru a ridiculiza prin acest popor de prichindei cultura europenilor. Iar cînd Gulliver ajunge, după aceea, la poporul uriaș din Brobdingnag, găsește prilejul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]