766 matches
-
trecându-ți pe la urechi, aproape atingându-te ușor, vâjâind cum nu-ți Închipui când trec, și atunci nu-ți rămâne decât să te Întorci și să le nimerești din zbor Înainte să-și strângă aripile și să se prăvălească În desiș. Imaginându-și că vânează prepelițe așa cum Îl Învățase tatăl său, Nick Începu să se gândească al el. Primul lucru care-i venea mereu În minte erau ochii. Statura Înaltă, mișcările rapide, umerii largi, nasul coroiat, vulturesc, barba care-i acoperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
trăiau. Nick Își căpătase educația În problemele de mai sus În pădurea de buciniș din spatele satului indian. Ajungea la ea urmând o potecă ce pornea de la căsuța lor, prin pădure până la fermă, apoi pe un drum care se răsucea prin desișuri până ajungeai În sat. De-ar mai putea simți din nou poteca aia, cum era atunci când mergea pe ea cu picioarele goale. Întâi era drumul de lut, acoperit de ace de pin, care pornea din spatele căsuței, unde buștenii căzuți de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o momeală acoperită de o pânză și cum s-a Înălțat după aia, dând din aripi, cu ghearele prinse-n pânză. Taică-su i se ivea deodată când era Într-o livadă părăsită sau pe un câmp abia arat, În desișuri, pe vreun deal mic, când tăia lemne sau căra apă, dacă era pe la vreo moară de grâne sau de cidru sau lângă un baraj, și Îi apărea Întotdeauna când stătea la foc, afară. Orașele În care locuise el, pe astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe care-l avea În buzunar un pumn de cenușă pe care o aruncă În sus. Cenușa fu adusă către ei În cădere și atunci taică-său Îi făcu un semn lui Juma și se aplecă să-l urmeze În desiș. David le vedea spinările și fundurile apărÎnd și dispărÎnd În desiș. Nu Îi auzea. David rămĂsese pe loc, ascultînd zgomotele pe care le făcea elefantul În timp ce se hrănea. Îi simțea mirosul, la fel ca-n noaptea cu lună plină, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care o aruncă În sus. Cenușa fu adusă către ei În cădere și atunci taică-său Îi făcu un semn lui Juma și se aplecă să-l urmeze În desiș. David le vedea spinările și fundurile apărÎnd și dispărÎnd În desiș. Nu Îi auzea. David rămĂsese pe loc, ascultînd zgomotele pe care le făcea elefantul În timp ce se hrănea. Îi simțea mirosul, la fel ca-n noaptea cu lună plină, cînd se apropiase de el și-i văzuse colții Ăia minunați. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
elefantului dispăru. După care se auzi un fel de guițat ascuțit și o izbitură, apoi carabina de 303, după care, de două ori, 450-ul lui taică-său; apoi izbiturile și trosnetele se Îndepărtară Încet, iar el se duse-n desiș, unde-l găsi pe Juma tremurînd, cu sîngele curgîndu-i pe toată fața. Taică-său era furios și se albise la față. — S-a repezit la Juma și l-a trîntit la pămÎnt, Îi spuse taică-său. Juma l-a nimerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și-n stomac, spuse taică-său. Îl găsim prăbușit sau prins pe undeva; la dracu’, măcar așa sper. Îl găsiră Împotmolit, cuprins de o suferință și o disperare așa de mari, că nu se mai putea mișca. CĂlcase-n picioare desișul din care se hrănise, după care tăiase un fel de cărare printre copaci, iar David și cu taică-său urmăriseră stropii mari de sînge. Apoi elefantul se băgase În desiș și David Îl văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mari, că nu se mai putea mișca. CĂlcase-n picioare desișul din care se hrănise, după care tăiase un fel de cărare printre copaci, iar David și cu taică-său urmăriseră stropii mari de sînge. Apoi elefantul se băgase În desiș și David Îl văzuse, gri și imens, sprijinit de trunchiul unui copac. De unde stătea, David Îi vedea doar sternul, și atunci taică-său o luă Înainte, iar David Îl urmă și se apropiară de elefant dintr-o parte, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos, însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele, după ce se asigurase că nimeni nu-l vedea. Apropiindu-se de școală, avu confirmarea vizuală a spuselor băiatului din tramvai, cu o zi înainte: terenul din fața școlii fusese defrișat cu 20 de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
deloc. ― Te-am iertat de atunci, Toadere. Altfel nu ajungeam să fim ca frații... Și cum spuneam. Mă lasă până la urmă să trec În față... Se Întunecase binișor. Călcam ca pe ace... Nu știi ce este În jurul tău. Scăpasem de desișul din luncă. Începea să se arate loc aproape gol. Ici-colo, câte un grup de tufari. De undeva, din dreapta... mi s-a părut că se aude glas de om. Mă opresc și ridic mâna. Toader vede semnalul, Îi oprește pe ceilalți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
soarta tatălui său. Cu toate că Hsien Feng fusese un împărat, el fusese privat de înțelegerea elementară a propriei sale vieți. Nu fusese crescut în adevăr și murise în confuzie. Privind afară, zăresc pietrele imense, în formă de căpățâni, înconjurate de un desiș de tufe sălbatice. Mile în șir fără nici un acoperiș. Parada noastră fastuoasă este doar pentru ochii Cerului. Știu că nu ar trebui să-mi displacă, dar nu mă pot abține. Stând în palanchin, mă pătrunde umezeala și mă dor toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
asemenea verbul to go out with, a ieși cu. Oricum ar fi, nimeni nu poate ocoli acest joc amoros. Tinerii americani încep să flirteze încă din perioada pubertății, la petrecerile-surpriză, la balurile din liceu, pe plaje, vara, sau la adăpostul desișurilor stufoase. Cei mai privilegiați dintre ei, cei care au șansa de a-și continua studiile, continuă acest joc amoros pe băncile facultății. Toate week-end-urile studenților, notează Philippe Labro, sunt consacrate, în Virginia de la mijlocul anilor '50, acestor dates, "flirturilor și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de mască protectoare din asemănarea, din propria lui identitate cu grupul. Arta camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un observator nici nu își dă seama de prezența lor decît dacă se așează pe ei. Și oamenii practică disimularea pentru că, pe drept cuvînt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
avea de înfruntat în viitor, le-a spus ofițerilor de aceea nu cruțați pe nimeni, dar căpeteniile le vreau vii. Când la sunetul fluierelor, pe care Mastro Giacomo le confecționase sârguincios, răzvrătiții ieșiră în grupuri din grote, din peșteri, din desișuri, din colibe, din hățișuri, se treziră față-n față cu armata gata să lovească. Împușcăturile răsunau în noapte ca la sărbătorile Sfinților patroni ai satelor. Înarmați cu barde, seceri, sape, furcoaie, ciomege, drugi de fier, răzvrătiții atacară cazărmile din Castelvenere
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
va face tare. Vei avea o credință și credința te va mântui. Vei avea o dragoste și dragostea te va face bun. Acesta este, tânărul meu prieten, cel dintâi cuvânt pe care Iisus ți-l adresează prin tumultul lumii, prin desișul patimilor cu care nimeni niciodată nu te-a învățat să te lupți, prin transparența viselor tale de inocență, care te mai bântuie din când în când. Iisus te caută, Iisus te-a aflat!". 3 Ibidem: "Să zidim biserici din inimile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acest avertisment, credem că este utilă discutarea concluziilor oferite de principalele abordări cu privire la următoarele patru chestiuni; un scurt rezumat al pozițiilor adoptate de respectivele teorii în privința acestor teme le poate permite cu siguranță începătorilor să-și croiască un drum prin desișul marilor controverse din domeniu. Obiect de analiză și domeniu de investigație Prima chestiune este obiectul analizei și domeniul de investigație. Dezbaterile asupra obiectului de analiză au fost importante în cadrul disciplinei în special începând cu discuția privind "nivelul de analiză" (Singer
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar putea să-l sperie pe cititor, iar subtitlul să-l alunge pur și simplu. De aceea cred că sunt dator cu câteva explicații prietenoase. Economia de dicționar este universul spiritual în care credem că poate să ne orienteze în desișul așteptărilor cotidiene. De cum este Economia așezată pe solul realității, de care luăm cunoștință parcurgând termenii explicativi ai unui dicționar, depind multe dintre succesele și eșecurile acțiunilor noastre. Apare, deci, ca o condiție a finalității înclinațiilor spre performanța treburilor gospodărești să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el un lătrat... (Irimia Străuț) 1. Rescrie fragmentul, ordonând evenimentele într-o succesiune logică
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea celui ce vehiculează acest limbaj. Adresându-se copiilor și tinerilor, Simion Mehedinți îi sfătuiește să asculte „Miorița”, să „tragă” cu urechea la doinele ce se aud în desișul codrilor „ca să înțeleagă ce comoară de simțire se ascunde în sufletul poporului român”. Cunoscută în peste 930 de variante, de peste o jumătate de mileniu „Miorița” continuă cu aceeași vitalitate artistică să rămână mereu izvorul nesecat mioritic de inspirație al poeziei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
permit un zbor mai puțin rapid, însă cu o mare manevrabilitate, liliecii respectivi fiind capabili de a efectua cu ișurință rotiri și întoarceri rapide (Norberg și Rayner, 1987). Aceste însușiri le sunt utile la vânătoare în spații închise și în desișuri, sepciile de Plecotus, Rhinolophus și altele cu o formă a aripilor asemănătoare, precum Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, fiind tipice pentru această categorie de lilieci. 2.1.6. Hibernarea În regiunile temperate, liliecii depind de un de un tip de hrană
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
lat, ce are De vechi și firești hotare Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crînguri și de păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vede o femeie frumoasă culegând flori, fapt ce-i alungă gândul urât și dezlănțuie în sufletul său "o furtună de pasiune". Din nefericire, abia dezlănțuită, pasiunea adoratorului e contrariată de revelația naturii brutale a sexualității: femeia "bălană" urmează temătoare în desiș pe "un om oacheș, păros, cu mâni mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a trupului fraged nu se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și cuibărit. Multe păsări arboricole cuibăresc în arborii din parcuri și grădini. Unele își construiesc cuiburi la înălțime, în coroanele arborilor. Altele preferă tufele și destul de multe își amenajează cuibul în scorburi, iar ciocănitorile își sapă cuibul aproape de sol, în desișul ierburilor. Altele își amenajează cuibul direct pe sol, între plante spontane sau între plante cultivate. Arborii înalți, bătrâni, scorburoși sunt locuri ideale pentru cuibăritul răpitoarelor de zi și de noapte, al stăncuțelor (Corvus monedula), ciocănitorilor (Dendrocopos major), pițigoilor (Parus major
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tufișurile de Sambucus nigra, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, de pe marginile drumului, stratul arborilor cu speciile Querqus robur, Querqus petraea, Carpinus betulus, Fagus silvatica și ierburile ruderală. Se vor remarca esențele lemnoase (arbori și arbuști) care intră în structura orizontală a desișului pădurii, precum și relieful întâlnit pe traseu. De asemeni se va urmări intervenția omului în pădure (tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma turiștilor, excremente de animale aduse la pășunat. Prin observație directă se va
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în pădure (tăieri de arbori, amenajări de drumuri, vetre de foc părăsite, gunoaie menajere de pe urma turiștilor, excremente de animale aduse la pășunat. Prin observație directă se va remarca temperatura și luminozitatea mai scăzută, umiditatea aerului și solului mai ridicate în desișul pădurii și prezența animalelor: insecte, reptile, păsări. Aspectul sezonier este cel vernal. Pentru realizarea aplicațiilor se vor dispune în teren grupele de elevi astfel încât să nu se producă stânjenirea reciprocă. Fiecare grupă va realiza aplicația conform fișei de lucru. Ecologii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]