1,902 matches
-
Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Umbra nopții cerne versuri, printre pleoape vinovate, maci în floare, ne-nțelesuri, plâng în inimi acuzate. Un cuvânt ca și cuțitul, taie-n inima rănită și despică-n două fructul, de-o iubire dăruită. Stinge-o viață în tăcere și începutul ce-i sfârșit, fără a mamei mângâiere, un suflet palid, nedorit. Clipa grea a despărțirii, o prăpastie adâncă, pată-n sufletul iubirii, cruce vesnică pe-o
TESTAMENTUL PĂCATULUI… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375430_a_376759]
-
-și mintă părinții și apoi pentru că minciuna aceasta atrăgea după ea amânarea nunții. Și cu ce preț? Merita? Părea să nu mai aibă simțul răspunderii, cel puțin nu în momentul acela. - Asta mă întreb și eu, chiar trebuie? - Vrei să despicam la ora asta firul în patru? Important este să găsim o soluție, adică să fim împreună, nu asta îți dorești? - Nu mai știu ce-mi doresc Ovidiu. - Nu uita că te iubesc! Nu vezi că fac eforturi să fie totul
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
de clopot care se tânguie-n pustiu...Asta fac eu acolo sus, meditez asupra vieții, domnule inginer..., Îmi văd, domnule inginer, tot trecutul meu, îmi aduc aminte de toate clipele fericite din viața mea, reiau firul vieții mele și-l despic în patru să văd unde am greșit... » “Bă, Mihali, eu i-am povestit directorului despre drama ta și știi ce mi-a zis? Ia mai dă-i dracului, domnule Ionescu, de puțoi, vin cu toate dramele lor pe capul nostru
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
caii au venit în fața colibei și și-au vârât instinctiv capetele în bordei la adăpost. Doar trupurile cailor stăteau afară și peste ele curgeam zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul de ziceai că acum se despică în două iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
brazii și ca toți copacii tăiați tot de oameni am văzut cum numără furtunile copacii acela cade acela nu cade și totuși pe mulți îi îndoaie ca într-un salut respectuos adresat fulgerului parcă-i aud rugându-se lui, fulgerului: despică-mă! și nu, nu trăiesc fără frică. teama o mai păcălesc eu cumva doar eu o fabric inconștient și conștient trăiesc mereu cu frică de tot și toate mai ales de moarte. nu de moartea mea. de moartea pruncilor a
CARAGHIOASĂ LUME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372373_a_373702]
-
lovit de ziduri grele, de trântiri de uși, când n-am văzut și fața orelor desculțe, urcând surâzător pe drumul crucii. Dezleagă-mă întâi de același vechi, apăsător balans, fii clopot de trezire pentru sens! Doar dragostea-i patentul ce despică legătura de apus. Doar dragostea se-ncumetă pentru hrăniri ale eternității cu-mpliniri de vis. (8 aprilie 2017) Iulia Dragomir Referință Bibliografică: Răspuns / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie 2017. Drepturi de Autor
RĂSPUNS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372492_a_373821]
-
și acioaia . La fel ca la cai, boilor li se puneau faete de diferite culori, dar predominantă era culoarea roșie. Biciul mi l-a descris astfel: era împletit în șapte, având o lungime de 6-7 metri. Când pocneai cu el, despicai piatra, nu alta. Tunet, noi nu ne jucam cu datina. Buhaiul (fig.nr.3), alcătuit dintr-o putinică, chiostec, avea capacul din piele tăbăcită de vițel. R: Despre buhai ce îmi puteți spune? M.V.: Aaa, scotea un sunet atât de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
va avea loc pe 13 septembrie, 2016, orele 16.00, la Centrul Cultural „Calderon”, str. J. L. Calderon, nr. 39, București. Cuvântul de început constând în prezentarea autoarei, îi va reveni amfitrioanei - doamna Directoare Elena Scurtu. Firul povestirii va fi despicat cu delicatețe, de mai mulți iubitori ai cuvântului scris, printre care: Geo Călugăru, Doina Bârcă, Mihaela Mariana Cazimirovici, Elena Armenescu, Dorel Vidrașcu, Ioan Rațiu, Gheorghe Țiclete, Petru Solonaru, Robert Toma etc. Vor lectura cu dragoste și har fragmente din carte
LANSARE DE CARTE CLARA , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372879_a_374208]
-
sărind peste maluri. eu îți rostisem de dimineață jurămintele îți dăruisem ție pământul rotund și pe mine în frac de vânt sângeriu n-am să îngenunchez, iubito, când ai să-mi dai inima. tu râzi. e fericirea ca o apă despicându-se în două noi la mijloc ținându-ne de mână. soarele râde știrb, luna lasă să-i cadă o lacrimă pe umărul tău ce se dezvelea alb ca o dimineață. plângeam, în fața mea tu mireasă mă sărutai erai atât de
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
ca și numele, ținea și de bărbat și de femeie”. Androginii aveau patru mîini și patru picioare, și un singur cap cu două fețe, formînd un tot întreg. De atunci oamenii își caută perechea „trupul dintru început al omului fiind despicat în două părți, fiecare jumătate a început să tînjească după cealaltă”. Aristofan, personaj din Banchetul, susține că „fiecare ne căutăm mereu jumătatea, ca să ne întregim”, „dîndu-ne marea nădejde că el ne va reașeza în vechea noastră stare și, vindecîndu-ne rănile
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
va avea loc pe 13 septembrie, 2016, orele 16.00, la Centrul Cultural „Calderon”, str. J. L. Calderon, nr. 39, București. Cuvântul de început constând în prezentarea autoarei, îi va reveni amfitrioanei - doamna Directoare Elena Scurtu. Firul povestirii va fi despicat cu delicatețe, de mai mulți iubitori ai cuvântului scris, printre care: Geo Călugăru, Doina Bârcă, Mihaela Mariana Cazimirovici, Elena Armenescu, Dorel Vidrașcu, Ioan Rațiu, Gheorghe Țiclete, Petru Solonaru, Robert Toma etc. Vor lectura cu dragoste și har fragmente din carte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
va avea loc pe 13 septembrie, 2016, orele 16.00, la Centrul Cultural „Calderon”, str. J. L. Calderon, nr. 39, București.Cuvântul de început constând în prezentarea autoarei, îi va reveni amfitrioanei - doamna Directoare Elena Scurtu.Firul povestirii va fi despicat cu delicatețe, de mai mulți iubitori ai cuvântului scris, printre care: Geo Călugăru, Doina Bârcă, Mihaela Mariana Cazimirovici, Elena Armenescu, Dorel Vidrașcu, Ioan Rațiu, Gheorghe Țiclete, Petru Solonaru, Robert Toma etc.Vor lectura cu dragoste și har fragmente din carte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
ascultați: Sunați din zurgălăi, tare, Să se-audă peste zare! S-audă și Sadoveanu Cum întâmpinăm noi, anul. Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul să ne poarte Cât se poate de departe, Despicăm firul în trei, Punem mâna pe condei. Condeiul îl ascuțim, Cuvântul îl pritocim, In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul. Mămăligă și cârnați Sunați zurgălăi, sunați! Lângă cârnați, murătură, Să ne lase apă-n gură. Țuică fiartă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
mi-l ascultați:Sunați din zurgălăi, tare,Să se-audă peste zare! S-audă și SadoveanuCum întâmpinăm noi, anul.Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur,Lăsăm gândul să ne poarteCât se poate de departe,Despicăm firul în trei,Punem mâna pe condei.Condeiul îl ascuțim,Cuvântul îl pritocim,In slovele tari ca fierul, Punem sarea și piperul.Mămăligă și cârnațiSunați zurgălăi, sunați!Lângă cârnați, murătură,Să ne lase apă-n gură.Țuică fiartă-n cești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
piere Că o apă tare, mare ce străbate cu putere Dușmane meleaguri grele-si pe toate le învinge " Te iubesc" îți spune-n șoaptă- iubirea ce nu se stinge ! Așa cum printre pomi străbate o lumină Și-așa precum talazuri șunt despicate de vapor La fel mi-e inima cuprinsă de bucuria cea deplină Cand gandu-mi chipul tău mi-aduce și mă despica cu-al sau dor Gandul meu viu, neobișnuit, mereu îți prinde chipul plin de soare Și sufletu-mi
ECATERINA NEGARA. IOANA BADEA ȘI FIINȚA GESTULUI ORTODOX de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371088_a_372417]
-
-n șoaptă- iubirea ce nu se stinge ! Așa cum printre pomi străbate o lumină Și-așa precum talazuri șunt despicate de vapor La fel mi-e inima cuprinsă de bucuria cea deplină Cand gandu-mi chipul tău mi-aduce și mă despica cu-al sau dor Gandul meu viu, neobișnuit, mereu îți prinde chipul plin de soare Și sufletu-mi îndrăgostit îți spune Te iubesc ! și-ți dăruiesc o caldă sărutare Ioana Badea AUTOR: ECATERINA NEGARA Referință Bibliografica: ECATERINA NEGARA. IOANA BADEA
ECATERINA NEGARA. IOANA BADEA ȘI FIINȚA GESTULUI ORTODOX de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371088_a_372417]
-
trăim; Uităm de ea și nu ne mai gândim, De ce ți-e scris, nimic nu te ferește. Să nu te temi de crudul adevăr, El este crud, doar când îl vrem departe, Când ne-nvelesc iluziile deșarte Și-n patru despicăm un fir de păr. Aprindem foc, în care noi ardem... Ce rost să ne creăm o soartă sumbră, Gândind astfel și umbra are umbră, Dar n-am avut nevoie s-o vedem. Referință Bibliografică: Să nu te temi de crudul
SĂ NU TE TEMI DE CRUDUL ADEVĂR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371183_a_372512]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MARE E MINUNEA LUMII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Ți-aș lua în mână cordul și ca un chirurg divin Ți l-aș despica în două, ca să îl reglez puțin. M-aș uita cu microscopul, ca să văd minunea lumii, Cum de bate ea într-una, cum de-o au în dreapta unii, Cum de-ncape-n ea durere și iubire la un loc, Cum de
MARE E MINUNEA LUMII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371260_a_372589]
-
care se hrănește din cuvânt și-și face cuib în el să-și crească pruncii și să-i hrănească din laptele cald și dulce al cuvântului. Ea nu ezită să spună ceea ce gândește, nu are timidități de începătoare, versul ei despică aerul în două, despică marea ca să poată trece toți cei rătăciți în deșertul lumii, cu tălpile goale pe ape, așa precum Petru a călcat apele Iordanului până la barca unde se afla Învățătorul. Poeta însăși se face punte ca să-i poată
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
cuvânt și-și face cuib în el să-și crească pruncii și să-i hrănească din laptele cald și dulce al cuvântului. Ea nu ezită să spună ceea ce gândește, nu are timidități de începătoare, versul ei despică aerul în două, despică marea ca să poată trece toți cei rătăciți în deșertul lumii, cu tălpile goale pe ape, așa precum Petru a călcat apele Iordanului până la barca unde se afla Învățătorul. Poeta însăși se face punte ca să-i poată trece pe cei naufragiați
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
cerul fântânii / scormonesc lutul / se umplu de umbre / pentru cana de lumină / băută în buza lunii / cu fiecare trecător”. Dar și binomul Poet-creație este magistral definit liric: “ea / fântână sângerată în sonate / pe-altarul vieții scânteind / el / șoim ce-a despicat în pas de gând ideea / și în căușul ochiului a strâns atâtea patimi / trubadur încercând zăpezile să mute / mai spre nord sau alte continente / după cum un greiere îi cânta pe suflet / ei doi / o agonie mai aproape / de extazul împlinirii
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
sau în cochilia unei scoici, fac din cititor un supus și un căutător de frumos și de adevăr, pe care le pot găsi în aceste versuri sublime, ca niște adieri de lumină la cumpăna dintre strigăt și șoaptă. Și versul despică ființa în două și nu curge sânge și nu curg lacrimi ci doar o licoare sărată, aidoma sudorii de crin pe câmpia însorită. E mustul Poeziei autentice, cel răsărit prin piele și cel absorbit cu toți porii. Și iată cum
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
nociv este încălzirea globală, care a început să afecteze existența acestor viețuitoare. Descendenți ai faunei terestre, iracole ale evoluției, delfinii, cele mai grațioase și mai elegante viețuitoare din mediul acvatic, înoată cu forța și grația peștilor și sunt capabili să despice apele mărilor și oceanelor cu o viteză de invidiat. Se cunosc numeroase cazuri în care delfinii au salvat oameni de la înec, aducându-i la țărm. Folosindu-se de înaltele lor capabilități, au fost utilizați în scopuri științifice, militare, utilitare, servind
MASACRELE MILENIULUI TREI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344853_a_346182]
-
nociv este încălzirea globală, care a început să afecteze existența acestor viețuitoare. Descendenți ai faunei terestre, iracole ale evoluției, delfinii, cele mai grațioase și mai elegante viețuitoare din mediul acvatic, înoată cu forța și grația peștilor și sunt capabili să despice apele mărilor și oceanelor cu o viteză de invidiat. Se cunosc numeroase cazuri în care delfinii au salvat oameni de la înec, aducându-i la țărm. Folosindu-se de înaltele lor capabilități, au fost utilizați în scopuri științifice, militare, utilitare, servind
MASACRELE MILENIULUI TREI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344853_a_346182]
-
12 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PĂMÂNTUL STRĂBUN Acesta este pământul străbun, Călcat de tata cu piciorul, Când ara să fie cât mai bun, Pentru grâul împlinit, ogorul. Am mers și eu desculț prin el, Prin brazdele negre de catifea, Despicate de al plugului oțel, Care mi se părea că le desena! Nu mai crește grâul la Lipovan, Ogorul odată nespus de mănos, Acum e călcat de câte un cioban, Spice nu se mai văd nici pe jos! Referință Bibliografică: PĂMÂNTUL
PĂMÂNTUL STRĂBUN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345835_a_347164]