1,762 matches
-
ești singur. Bei compulsiv, îmboldit de fiorii fricilor noastre ancestrale: de întuneric, de singurătate, de frig, de moarte. Spre seară eram pulbere și-am făcut pipi pe hărțile de istorie și geografie, „numa’ așa, ca să fim siguri că suntem deasupra determinismului istorico-geografic”. Și eram, chiar eram. Mă gândesc la intelectualii ăștia cu mutre sobre care spun că ei au făcut „rezistența prin cultură”. Ce rezistență, domnule, să strecori câte o șopârlă care scapă de cenzură și după aia să-ți freci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
profesorul de română de la școala din Turda, m-a legat o prietenie ciudată. La început, amândoi am fost excesiv de rezervați. „Ăsta e îngâmfat, zicea Tămaș, când ne retrăgeam iar în magazia lui de hărți să ne pilim și să sfidăm determinismul istorico-geografic. Crede că dacă știe gramatică și literatură știe totul. Aiurea, bă, aiurea. Ăia care au făcut istoria n-au știut nici gramatică, nici literatură. Iisus nu știa bine nici măcar Vechiul Testament. Iar romanii îi puneau pe sclavii greci să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
facto începutul celui de-al doilea război mondial. De ce a atacat Hitler Polonia? De ce adică a declanșat el războiul? Odinioară Tolstoi, respingând explicațiile istoricilor și militarilor, se întreba ce a căutat Napoleon în Rusia și nu găsea un răspuns în afara determinismului la care e supusă ființa umană îndată ce pe locul unde ea trăiește apare un mit și un mecanism care îl propagă și îl transformă în forță care supune voințele și influențează conștiințele. I se reproșează lui Napoleon executarea ducelui d
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
îi așteaptă pe oameni. Când sânt istoria ne spune pe urmă că ei le-ar fi pregătit prin opere. Este explicația pe care totdeauna o dau istoricii despre evenimentele petrecute. În realitate, lucrurile nu pot avea mereu, la bază, acest determinism. Cum l-am putea explica? Fiindcă analiza raporturilor sociale în care trăiește scriitorul nu ne dă totdeauna cheia gândirii sale artistice și nici filozofice. Așa înțelegem de ce nu se poate decât în mod cu totul excepțional ca gândirea unui filozof
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
teorie că, adică, generalii n-ar avea nici un rol în bătălie, inclusiv un Napoleon, al cărui rol poate fi asemuit doar cu o etichetă pe o sticlă: arată denumirea conținutului, dar n-ar avea nici o legătură cu el. În general, determinismul acesta al lui Tolstoi lasă impresia că își are originea în lectura scriitorului francez, deși determinismul ca atare este străin lui Stendhal. Scena despre care pomeneam se zice că n-ar fi nici ea o descoperire a lui Stendhal și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
rol poate fi asemuit doar cu o etichetă pe o sticlă: arată denumirea conținutului, dar n-ar avea nici o legătură cu el. În general, determinismul acesta al lui Tolstoi lasă impresia că își are originea în lectura scriitorului francez, deși determinismul ca atare este străin lui Stendhal. Scena despre care pomeneam se zice că n-ar fi nici ea o descoperire a lui Stendhal și că i-a fost inspirată din lectura unor memorii ale unui soldat englez participant și învingător
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
așa sîntem noi, românii ? E ceva în neregulă cu mentalitatea noastră ? Sau, de-a dreptul : e ceva în gena noastră ? și întreaga nație, într-un consens de masochism, răspunde : da, asta-i firea românului, n-ai ce-i face ! Acest determinism atotcuprinzător, plasat fie în „mentalitate”, fie și mai profund, în „gene”, este o meteahnă veche și răspîndită la români. O întîlnim și la mari români, nu numai la cei de rînd. Cioran, de pildă, susținea că nu istoria a plămădit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-i afecteze structura și valorile. Și nimeni nu poate să creadă că mai recenta mondializare și migrația în masă nu și-au pus deja amprenta asupra majorității satelor românești actuale. Dar toate aceste procese nu sînt univoce, cu sens unic, determinisme masive care rad totul în calea lor. Ordinea satelor are încă mari resurse de reacție și adaptare, modelînd la rîndul ei aceste presiuni ce se exercită asupra ei din lumea largă. Bărbatul român e tradiționalist „Bărbații români între 25 și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și practica motivării ridică o serie de întrebări cu privire la fundamentul epistemologic și paradigmele care au dominat cercetarea din acest domeniu. Teoriile motivației au fost elaborate în contextul unei puternice orientări pozitiviste și al aplicării ortodoxe a principiilor cunoașterii științifice: realismul, determinismul și cognoscibilitatea. Latham sintetizează relația dintre teoria și practica motivării: Teoriile științifice furnizează liniile directoare și planul de realizare a practicii. Teoriile facilitează dezvoltarea metodologiilor eficiente și de asemenea furnizează o bază pentru înțelegerea motivelor care au dus la succesul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ci mai curând înțelegerea comunicării dintre structura antropologică a experienței trăite de umanitatea vie, ca sursă a noilor forme de sociabilitate și de legătură socială, și structura gândirii sociologice profesioniste. După cum se vede, paradigma sa epistemologică se află la antipodul determinismului și raționalismului pozitivist. În viziunea sa, logica raționalității, prevalentă în era modernă, cedează pasul în fața unei logici specifice comunității, pe care o denumește "ordinea emoționalului", dar care recunoaște Michel Maffesoli se exprimă adeseori prin manifestări anomice, violente, între care terorismul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
conflictele între culturi sau în cadrul unei culturi; • cultura și stilul de viață; • procesele de aculturație și condițiile deviante; • educația și condițiile sociale. Problemele de bază ale relației dintre activitate sportivă și societate reprezintă: structura și dinamica proceselor din activitate sportivă, determinismul proceselor din activitate sportivă, legătura cu celelalte procese culturale, care au loc în societate, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele proceselor din activitate sportivă și alte procese supuse dezvoltării, eficiența organismelor instituționalizate în influențarea sensului și ritmului acestor procese: activitatea
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
elaborării unui aparat conceptual bine definit, care să permită dezvoltarea generalizărilor necesare statutului său de știință independentă. Spre deosebire de filosofia culturii, care urmărește descoperirea celor mai generale legi care guvernează procesul dinamic al culturii sportive, se ocupă de schimbările ei, de determinismul său social, de corelațiile dintre cultură sportivă și celelalte sfere ale realității sociale, în vederea elaborării unor concluzii practice cu aplicabilitate imediată sau de perspectivă. Relația între sport și societate se realizează verbal, non-verbal și para-verbal. Relația între plante (fito-semioză) se
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și cultura sportivă studiază procesul de cunoaștere al culturii în cadrul sistemului social global, problema raporturilor dintre cultură sportivă și societate, esența și rolul social al culturii sportive pe diferite trepte ale dezvoltării istorice sportive, locul culturii în ansamblul vieții sportive, determinismul social al culturii, căile și mijloacele de difuzare a formelor culturii sportive, raportul dintre cultură sportivă, ca totalitate, și formele culturii sportive, ca părți componente ale acestei totalități. Sportul devine suportul oricărei reclame turistice. O reclamă a oricărui produs depinde
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sociologice de teren, multidisciplinare și interdisciplinare, D. Gusti pornește de la ideea potrivit căreia obiectul de studiu al acestor domenii este același: colectivitatea umană și activitățile acesteia. În elaborarea sistemului său de "științe sociale, sociologie, etică și politică", D. Gusti analizează determinismul realității sociale, studiul activităților sociale, considerînd că societățile sînt condiționate de cadrul geografic, cadrul biologic, dar și de "propriul lor trecut, de tradiții și de propria lor mentalitate sau spiritualitate", de unde și alte două cadre: cadrul istoric și cadrul psihologic
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au considerat inițial că stresul traumatic poate fi rezolvat chirurgical. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost descrise simptome cum ar fi oboseală, durere, anxietate, frisoane și depresie ce apăreau în legătura cu răni periculoase. Recunoașterea determinismului preponderent psihic se datorează lui Hermann Oppenheim care a susținut că simptomatologia pe care a numit-o "nevroză traumatica" apare în urma evenimentelor în care persoana își simte amenințată viața și nu sunt determinate de răni fizice. Războaiele ce au urmat
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
înșela sistemul. În acest context Freud începe sa organizeze conceptele și abordările teoriei psihanalitice. El definește psihonevrozele ca fiind tulburări de personalitate datorate experiențelor traumatice trăite în copilarie. În anii ce au urmat a redefinit nevrozele, susținând că esențiale în determinismul lor sunt conflictele psihice legate de sexualitate și mai puțin traumele timpurii. Tot în această perioadă medicul britanic Charles Myers întroduce termenul de "shell shock" (șocul proiectilelor) caracterizat prin simptome de pierdere sau tulburare a memoriei, a văzului, mirosului, și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a confruntării cu un caz traumatic marcant. Instalarea impetuoasă a simptomatologiei STS determină o stare de neajutorare și confuzie specialistului surprins pe nepregătite, iar caracterul particular al patologiei face mai dificilă căutarea suportului social. Persoana afectată se simte izolată, neînțeleasă, determinismul real fiind adesea neidentificat, iar simptomele nefiind conectate cauzelor reale. Persoana afectată de burnout poate identifica mai ușor sursele stresului. Cu toate acestea Figley (1995) raportează o rată de recuperare mai buna pentru stresul traumatic secundar. Există și studii care
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
scăzut după primul atac de cord decât cei de tip B. Rezultatele controversate au lansat ipoteze cu privire la elementele caracteristice personalității de tip A care au un efect nociv asupra starii de sănătate fizică și psihică a persoanei. Devenea evident că determinismul fatal nu se face simțit fără excepție. Componentele toxice identificate ca fiind responsabile pentru patologiile asociate acestui tip de personalitate, sunt furia și ostilitatea (Blumenthal et al., 1987). Booth-Kevley și Friedman au realizat o meta-analiza în anul 1987 identificând 18
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
o cauză a stresului perceput sau a burnout-ului. Persoana aflata într-o stare de epuizare emoțională, care nu mai obține satisfacții profesionale, blazată afectiv, se poate afla în dificultate atunci când trebuie sa găsească strategii adaptate de burnout. Oricare ar fi determinismul real, relația dintre nivelul de stres, strarea de sănătate psihică și fizică și locul controlului a fost susținută empiric de numeroase studii iar intervențiile ce își propun sa abordeze problematica stresului profesional la personalul medical trebuie să aibă în vedere
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai puternică la studenții afectați comparativ cu grupul de control. Participanții îndoliați capabili să își recadreze experiența prezentau un nivel mai scăzut de distres. Lebowitz și Roth (1994) identifică strategii folosite pentru a favoriza recadrarea pozitivă a experiențelor traumatice: înțelegerea determinismului care a stat la baza evenimentului, modificarea discrepanțelor prin reatribuiri constante, schimbarea obiectivelor pentru a obține reformularea semnificației globale, găsirea unui sens al evenimentului și concentrarea asupra beneficiilor percepute. Autorii descriu procesul de semnificare ca depinzând de interacțiunea dintre istoricul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cronice, o astfel de relație se impune pentru că tratamentul trebuie testat și ținut sub control mereu. Feedback-ul pacientului este esențial. El trebuie să observe variațiile stării sale de sănătate și contextele în care acestea apar. Împreună cu medicul poate stabili determinismul ce stă la baza acestor variații, și astfel poate negocia forma de continuare a tratamentului. • Modelul prietenesc (socio-familiar) este considerat ca un model disfuncțional. Granițele profesionale dispar ceea ce pune în pericol capacitatea medicului de a lua decizii obiective, precum și disponibilitatea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Biata Susan, să nu crezi c-o duce prea rău, am văzut-o cu el și de ce nu, dacă e văduvă de trei ani, cum trece timpul... Și Într-o oarecare măsură datorită acelui fenomen care În geografie se numește determinism geografic (anti-determinismul e opera omului), Julius și Cinthia erau amestecați În toate acestea, dar fără a se depărta prea mult de Vilma. Se bucuraseră de cîteva clipe de liniște cît timp ceilalți mîncau, dar masa era pe sfîrșite și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu cît familiile sînt mai avute, cu atît mai mult tind să se strîngă laolaltă. Ele sînt așadar acelea care au cel mai ridicat nivel de solvabilitate pe piața imobiliară, care pot să locuiască unde doresc, supunîndu-se în același timp determinismelor sociologice care le fac să se adune și să trăiască împreună [Pinçon și Pinçon-Charlot, 1989]. Opoziția dintre est și vest se prelungește în suburbii și la periferie: departamentul Yvelines, cu 1 354 000 de locuitori, numără 24 % din plătitorii din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
pozițiile medicinii legale, considera suicidul ca "tipul particular (specific) și major, atât ca intensitate de manifestare, cât și reflectare socială a conduitei deviante autodistructive". Fenomenul suicidar apare drept "o formă specifică de comportament individual antisocial, de tip autoagresiv, supus unui determinism și având drept scop acceptarea voluntară conștientă și deliberată a intreruperii cursului vieții de către individul care a adoptat această soluție pentru rezolvarea unor conflicte personale". În definitia adoptata de O.M.S., suicidul este "actul prin care un individ caută să
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
2. criteriul fenomenologic: - suicid ca tentativă și realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar și indus; 8
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]