778 matches
-
versuri, VE, p. 261); "ca și cum, intrând noaptea târziu, în camera aproape/ cu totul întunecoasă, te-ai fi aplecat să ridici/ un obiect abia zărit pe covor", "ca și cum nici nu l-ai fi văzut" (Perplexitate, vol. Alte versuri, VE, p. 314). Devianța este însă aici refracție, schimbarea de sens a luminii care străbate un filtru clar-obscur, proiectând - în trecere - o imagine transparentă, interfața acestui pasaj. 8 Derealizare ca efect al devianței reprezentării și referinței, căci ceea ce este spus și văzut trimite spre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
l-ai fi văzut" (Perplexitate, vol. Alte versuri, VE, p. 314). Devianța este însă aici refracție, schimbarea de sens a luminii care străbate un filtru clar-obscur, proiectând - în trecere - o imagine transparentă, interfața acestui pasaj. 8 Derealizare ca efect al devianței reprezentării și referinței, căci ceea ce este spus și văzut trimite spre ființarea posibilului pur, apriorică oricărei instanțe de discurs, "înainte de a se deschide lumina/ albă a unei vocale"; "și ne-am găsi dintr-o dată în fața unor silabe/ pe care nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
organizaționale și ale psihosociologiei clinice, descrie viața În instituții și organizații: cultura instituțională, distribuția funcțiilor, liniile de influență, lupta dintre grupuri pentru control și putere. Se instituie, În fiecare organizație, un anumit tip de context care stabilește cadre normative (interdicții, devianțe), care dă coerență Întregului și construiește semnificații cognitive. totul se convertește În relațiile specifice ce se stabilesc Între indivizi și Într-o cultură proprie. Întreprindere, spital, universitate, redacție, grup de inițiativă - toate acestea pulsează de viață socioafectivă, nu sunt simple
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Koffler, un om de mijloc din aparatul de partid, un tehnician, nu un rival. Ce pericol putea Însemna mediocrul Koffler? A fost o simplă situație nefavorabilă, cum ar zice Zimbardo, putea fi legat de Foriș, s-a putut inventa o devianță de grup, o organizare contra partidului. A fost o victimă colaterală. În același registru s-au petrecut lucrurile cu Pătrășcanu. Acesta era adversar autentic: avea notorietatea unui intelectual respectat de stânga, inițiase și contribuise decisiv la actul de la 23 august
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să ne facă învățați.” Școala și familia sunt instituțiile ce trebuie să cultive în elevi trăsături morale, iar astfel de valențe morale nu sunt altceva decât expresia sintetică a caracterului poporului român: cumpătarea, modestia, statornicia, bunătatea, hărnicia. Loga critică aspru ,,devianțele” tinerilor-bănățeni, cei care studiaseră în străinătate, și care se abat de la comportamentul onest și de bun simț al românilor autohtoni. El a criticat pe ,,domnișorii cei tineri” care, instruiți în străinătate, manifestă un dispreț față de semenii lor localnici, importând obiceiuri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mai sus, profesorii din învățământul preunivesitar se confruntă cu o serie de fenomene pentru care nu au fost pregătiți să le facă față. Este vorba de situații complet noi, cum ar fi violența stradală sau în familie, consumul de droguri, devianțele juvenile sau sexuale. Aceste situați sunt din ce în ce mai dese în școală, în ansamblul ei, profesorii le fac față din ce în ce mai greu. Nici pregătirea psihopedagogică pe care o au absolvenții facultăților nu este cea corespunzătoare pentru a face față acestor situații. Pe de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ăla a’ lu’profesoru’“, cum îmi spuneau până atunci, ci „ăla“. Să-mi spună „a’ lu’ profesoru’“ ar fi însemnat că fac parte încă din comunitate. Nu mai făceam. Interesant că nici părinții mei n-au fost considerați răspunzători de devianța mea. Ea nu era rodul educației primite în familie, ci al anilor de facultate, iar acele norme inoculate atunci lor le scăpau de sub control. Nu le înțelegeau. Iar faptul că nu aderăm la aceleași valori era considerat suspect. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prea mult în economia de comandă. Pe scurt, pentru oameni cu aspirații și eforturi mediocre, pentru indolenți, pentru cei slab calificați și leneși, pentru cei lozincarzi și goi de conținut comunismul era bun, tocmai fiindcă ei erau norma și ceilalți devianța. Din aceste categorii de oameni și din copiii lor crescuți în cultul și în nostalgia „epocii de aur” a omogenizării sociale s-au recrutat mulți dintre marii frustrați actuali. Este un patern cultural foarte răspândit: concurența este rea, averea este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
caracter științific: Orice vector situat pe axa Ox poate fi scris sub forma [...] (E. Poll, Fizică: 4) Orice bun apt să satisfacă o nevoie și care face obiectul schimbului prin vânzare-cumpărare se numește marfă (S. Mihăilescu, Economie: 3) Noțiunea de devianță se referă la orice conduită socială și la orice act social care sunt diferite de comportamentele și acțiunile generale ale membrilor unei societăți și care riscă prin această diferență să provoace reacții ostile sau sancțiuni din partea colectivității (A. Țiglea, Sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
această distorsiune are o consistență în timp și între diferitele tipuri de publicații. Pe baza unor astfel de cercetări, Stanley Cohen și Jock Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
această categorie diagnoză ce apare în toate manualele și tratatele, în toate clasificările și sistemele de diagnostic a tulburărilor psihice. Cei ce se ocupă de psihologia persoanei ridică și ei din anumite puncte de vedere problema exagerării unor trăsături, a devianței, anormalității patologice a unor oameni, în variate împrejurări sau de-a lungul întregii vieți. Justiția se întreabă, de asemenea, dacă unele comportamente aberante nu își au originea, într-o deviere a personalității și în ce măsură marii recidiviști și criminali sadici sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și anormale; înțelegerea dezvoltării din perspectivă ecologică - a interrelațiilor și influențelor reciproce dintre individ și microgrupurile umane cu care interacționează direct în cadrul unei socioculturi; studierea concomitentă a factorilor stresanți și ai celor protectivi; studierea continuității și discontinuității dintre tulburările și devianțele prezente la o anumită vârstă și la vârste ulterioare, inclusiv la cea adultă; cercetarea „elasticității” psihismului, în sensul că anumite persoane ajung la o bună dezvoltare, chiar dacă trăiesc timp îndelungat în condiții nefavorabile; ajungerea la un rezultat comun (deviant, patologică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Modalitatea acestor manifestări și relaționări în cursul cărora persoana nu e ruptă de ambianță, de nișa ecologică umană, nu e „alături” față de aceasta - ca în depresia majoră sau delir - constituie o pânză de fond pe care se desenează forma, stilul devianțelor celor cu tulburări de personalitate. În continuare, vom lua ca punct de plecare concepția lui Livesley (1991; 2000; 2001; 2004Ă. Autorul consideră că în cazul tulburărilor de personalitate e prezentă o disfuncție dăunătoare (harmfulă a achiziției structurii de bază a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
succesive, de-a lungul timpului biografic. Pentru evaluarea tulburării de personalitate propriu-zise, Tyrer (2000Ă recomandă a se lua în considerare doar acele manifestări perturbatoare ce pot fi sesizate și în afara familiei, de alții, de străini sau oricine. Formele ușoare ale devianței funcționării persoanei ar fi acelea în care tulburările se manifestă rar, doar în mediul celor cunoscuți, în familie, de exemplu. Suferința subiectivă singură nu ar fi de luat în considerare, conform ipotezei că cel ce poate să se controleze în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în prezent, pentru a flexibiliza sistemul strict categorial, alături de descrierea de subtipuri. Trebuie menționat că o altă supraclasă - sau cluster - îl constituie și ceea ce se înțelege în prezent prin „psihopatie”, adică zona de tulburare de personalitate ce prezintă o majoră devianță socială, agresivitate și criminalitate, fiind predominant întâlnită în penitenciare. 6.5. Diagnosticul generic al tulburării de personalitate Perspectiva tipologico-caracterială a tulburărilor de personalitate face parte integrală din caracterizarea și diagnosticul acestora. Problema severității se ridică și la acest nivel. De
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corespondente terapeutul îl va stimula în conștientizarea și reproducerea lor coerentă diminuând tendințele disociative. Un rol semnificativ tinde să aibă astăzi tehnica cognitiv-analitică dezvoltată de YOUNG și colaboratorii săi care constă în identificarea și modificarea structurilor maladaptative precoce și a devianțelor comportamentale persistente aferente lor. Și în acest caz stabilirea unei complexe alianțe terapeutice este decisivă. Ea se bazează pe o confruntare empatică în care terapeutul acceptă și comentează abilitățile adaptative ale pacientului și pe o atitudine de factură parentală a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoane ce se corelează cu actualul concept de psihopatie: mincinosul patologic și escroc, criminalul impulsiv, criminalul profesional și vagabondul morbid. Ediția din 1915 împarte psihopatia în 2 clase. Prima e cea a ciudățeniilor personalității - cu dispoziție morbidă, impulsuri, obsesii și devianță sexuală. Celălalt grup se caracterizează prin tulburări comportamentale incluzând: excitabilul, instabilul, impulsivul, excentricul, mincinosul și escrocul, antisocialul și certărețul. Punctul de vedere opus e cel a lui SCHNEIDER (citat de MILLON și colab., 1998Ă care consideră personalitatea psihopată ca variantă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ce are rolul de a conferi un statut legal uniunilor heteroși homosexuale). În opinia autorului, apariția, extinderea și îmbogățirea reglementărilor ce cuprind astfel de documente constituie un argument că‚ instituția căsătoriei va supraviețui, chiar dacă ea va suferi transformări. Migrație și devianță socială Aglomerare, supraaglomerare, modernizare, libertate de acțiune, individualism, sărăcie, nevoi, schimbare, agresivitate, violență, conflicte, teama de criminalitate... sunt termenii ce pot fi considerați atributele a două noțiuni: mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
va supraviețui, chiar dacă ea va suferi transformări. Migrație și devianță socială Aglomerare, supraaglomerare, modernizare, libertate de acțiune, individualism, sărăcie, nevoi, schimbare, agresivitate, violență, conflicte, teama de criminalitate... sunt termenii ce pot fi considerați atributele a două noțiuni: mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o intensitate mai mare sau mai mică, în diferite perioade de evoluție a societății umane. Care este însă scopul acestei asocieri și care este legătura dintre mediu urban - devianța socială și migrație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mediu urban și devianța socială. Fiecare dintre aceste atribute se afirmă cu o intensitate mai mare sau mai mică, în diferite perioade de evoluție a societății umane. Care este însă scopul acestei asocieri și care este legătura dintre mediu urban - devianța socială și migrație ? După cum se știe, ca deplasare spațială a populației, migrația se realizează pe distanțe diferite și perioade variabile de timp și este însoțită de numeroase procese sociale pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pentru individul/grupul ce se deplasează și pentru comunitățile furnizoare, respectiv primitoare de migranți. Delincvența este văzută drept o consecință a expansiunii urbane, a supraaglomerării populației în anumite regiuni ce determină noi modele comportamentale sau marginalizarea unor categorii de populație. Devianța este asociată unor aspecte negative ale vieții sociale. Informațiile cotidiene furnizate pe diferite căi (mass-media, sondaje de opinie, statistici ale poliției, rapoarte de specialitate, oficiale, observații la nivelul simțului comun) reliefează faptul că, în anumite regiuni, există un mare impact
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
serie de caracteristici ale sale legate de dimensiunea construcțiilor, extinderea spațială mare a orașelor, suprapopularea, anonimatul, contrastele dintre centru și periferie, comunicarea interumană slabă etc. Despre legătura dintre urbanizare și apariția delincvenței vorbește și M. Cusson (1992, 457-458). Acesta definește devianța ca „ansamblul conduitelor și stărilor pe care membrii unui grup le judecă drept neconforme cu așteptările, normele sau valorile lor și care, în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în consecință, riscă să trezească din partea lor reprobare și sancțiune” (p. 440). Pe baza mai multor cercetări realizate în perioade de timp diferite s-au evidențiat o serie de concluzii care arătau că urbanizarea este însoțită de diverse forme de devianță (s-au dublat ratele de sinucidere, creșterea în dimensiuni a orașelor a dus la o creștere a frecvenței crimelor a căror distribuție e inegală pe teritoriul urban. Într-un interval de 20 de ani, „ariile de delincvență” sunt caracterizate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de delincvență” sunt caracterizate de prezența masivă a alcoolicilor, toxicomanilor, sinucigașilor). Autorul remarcă totuși că amploarea crescută și intensificarea delincvenței, în anumite arii ale orașului, nu sunt determinate direct de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că migrația atrage după sine, în mod obligatoriu, acte de devianță socială, acte infracționale caracterizate mai mult sau mai puțin de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de opoziția sat - oraș. Ariile respective numite mai degrabă arii de devianță cuprind o populație neintegrată social, cu slabe raporturi sociale, tranzitorii și anonime. Din cele prezentate nu trebuie înțeles că migrația atrage după sine, în mod obligatoriu, acte de devianță socială, acte infracționale caracterizate mai mult sau mai puțin de violență. Astfel de manifestări pot să apară și în regiuni stabile ca dezvoltare urbană și economică, poate doar cu o intensitate mai mică. Trebuie admis însă că schimbările de mediu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]