1,506 matches
-
juvenile este dificil de estimat, dar pare mai scăzută decât cea a autismului (Volkmar et al, 1988). Antecedentele familiale și/sau ontogenetice sunt frecvente, cât și existența anomaliilor premorbide (personalități de tip schizotipal, tulburări de atenție și concentrare sau conduite deviante -Arnold, 1987; Asranov, 1986; Russel et al, 1989). Aceste anomalii premorbide, de același tip cași cele observate pentru formele clasice, permit discernerea copiilor schizofreni și schizotipali de cei depresivi (Asarnow & Ben-Meir, 1988). Debutul poate fi brusc dar mai ales insidios
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și cu evoluție îndelungată, pe de alta o nozologie fluctuantă, nesigură în care frontierele între normal și patologic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ar fi sociologia, dreptul penal sau, într-o anumită măsură, istoria. Este într-adevăr imposibil de a concepe infractiunea la legea penala ca pe o unitate comportamentală specifică, cu toate că, după Reckless (1967), rămâne posibilă dezvoltarea unor teorii privind anumite comportamente deviante într-o societate dată și la un moment dat. Tendințele moderne merg deci, în sensul cercetării conduitelor delictuale definite: furturile calificate, delincvența de grup, delincvența "gulerelor albe", crima organizată, ș.a.m.d. Ca urmare a faptului că nu există decât
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
gulerelor albe", crima organizată, ș.a.m.d. Ca urmare a faptului că nu există decât o diferență de formă (și nu și de esență) între normele penale și cele sociale, criminologia nu constituie decât un aspect particular al studiului conduitelor deviante și al comportamentelor prohibite (infracțiuni). Delincvența, în esența sa nu poate fi reductibilă la nici o teorie, sau este dimpotrivă, la toate. Ea reprezintă, înainte de orice, un fenomen transcedental, preț al afirmării libertății noastre existențiale care, singură "...este în măsură să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în același timp “un eșec și un triumf, suicid și supraviețuire, apărare împotriva angoaselor prin nimicirea "celuilalt" și exercițiu sălbatec de afirmare a puterii”. Dar nu aceasta reprezintă scopul acestui capitol, ci tentativa abordării, sumare, a câtorva trăsături ale comportamentului deviant patologic și ale consecințelor criminologice ale schizofreniei chiar la debutul său... 2.1. Considerații generale privind bolnavii psihici "periculoși". Zilnic, aproape, mass media relatează despre cutare sau cutare faptă gravă comisă de un bolnav psihic cunoscut sau presupus ca atare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pacienți, 231 (49.35%) din probanzi au fost indemni de astfel de conduite, în vreme ce restul de 116 (24.78%) au comis diferite acte cu relevanță, mai mare sau mai mică, medico-legală. Dintre persoanele ce au prezentat un comportament deviant la debutul schizofreniei, 78 (62.24%) au comis acte violente catalogate ca nefiind agresiv dirijate împotriva altor ființe: agresiune verbală, clasticități diferite, distrugeri de bunuri etc, care prin natura lor stranie au atras atenția. 26 adică 22.41% au comis
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
autocunoașterii, obsesiei lui de a înțelege lumea înșelătoare din jur. Yourcenar demonstrează că Zenon nu poate transcende timpul și locul lui. Este o creatură modelată de alchimie, magie neagră și vrăjitorie, ca și de un repertoriu lung de sexualitate aparent deviantă, care înfloriseră în Europa renascentistă târzie într-o lume în care ereticul legendar și presupusul sodomit din secolul al XVI-lea, Michael Servetus, ca și alții, a fost condamnat la moarte în contumacie de către Inchiziția spaniolă și apoi ars pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de unde și manierele astea). [...] (N-o fi cumva un ofițer travestit? De-aia întreba de hartă adineauri... A cam sărit peste cal cu hainele astea). [...] (A scrântit-o! Calm! Vigilență! Ce-i de făcut? Ce-i de făcut?)319. Perspectiva deviantă a acestui personaj se impune cu forță, iar cititorul va afla abia în final, datorită intervenției naratorului, că s-ar putea ca Zotov să se fi înșelat în privința lui Tveritinov. Oaspetele nu este dușman în sensul în care se temea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
1. tulburări de comportament de tip criză bio-psiho socială, reprezintă numai expresia trecerii prin starea de criză; 2. tulburări de comportament de tip carențial, determinate de carențe afective sau carențe materiale; 3. tulburări de comportament de tip sociopatic, originea comportamentului deviant avânduși originea Într-un eveniment extrafamilial cu influențe asupra individului; 4. tulburări de comportament epizodice, cu evoluție sinusoidală sau neepizodice, care se Înlănțuiesc, trec una din alta și greu le poți sesiza Începutul. Tulburări de comportament epizodice pot fi de
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
agresivi, Încep să consume alcool, În general și ei fiind șocați de ceea ce fac. Reacțiile epizodice sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome În alte tulburări psihice: nevroze, psihopatii, psihoze. Tulburări de comportament neepizodice cuprind șase tipuri de comportamente deviante: neascultarea, agresiunea, minciuna, furtul și vagabondajul. Neascultarea definită ca refuzul autorității, fie ea familială sau socială. Apare În general la copiii cu dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale sistemului nervos sau copii cu Întârziere mentală. Este mai frecventă la copiii educați
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
reprezintă dezordini relativ stabile fie În sfera comportamentală a individului, fie În mediul extern În care trăiește. Fiind o noțiune generică și, deci cuprinzătoare, tulburările de comportament includ În sfera lor: comportamentele aberante, generate de deficiențe și maladii neuropsihice; comportamentele deviante, prin care sunt desemnate abaterile subiectului de la normele sociale ale comunității În care trăiește; comportamentele delincvente, care prsupun Încălcarea legii penale. Pe ansamblu, tulburările de comportament duc la inadaptarea copilului la mediul școlar și social În care trăiește. Termenul de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
a devianței comportamentale, mai ales atunci cînd un nivel mintal scăzut se asociază cu tulburări afective și condiții defavorabile de mediu. Ele exprimă În general prin dificultatea sau imposibilitatea elevului de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
ale copilului, cum ar fi, de exemplu, inițiativa și fermitatea În acțiuni, curiozitatea epistemică, spiritul obiectiv de autoevaluare etc., depind de o serie de trăsături pe care le are familia În care elevul trăiește. V. Inadaptarea școlară, premisă a comportamentului deviant Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Inadaptarea comportamentală a elevilor vizează, În principal, tulburările de relaționare a elevilor respectivi cu părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Îndeplinirea sarcinilor școlare, pe care caută să le evite. c) Lipsa deprinderii de a munci a copilului. Nefiind deprins În familie să muncească, să Învingă greutățile, primele dificultăți Întâlnite În școală Îi descurajează și apare delasarea și de aici comportamentul deviant. În cunoștințele copilului se acumulează goluri care Îl Împiedică să Înțeleagă cunoștințele ce urmează, apărând astfel insuccesul școlar, ce generează atitudinea negativă a copilului față de aceasta. Dar, reacția poate fi și inversă: atitudinea negativă producând rămânerea În urmă. Deci atitudinea
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
copilului și să se sfătuiască cu Învățătorul În legătură cu utilizarea timpului liber al acestuia. Familia este o matrice de viață fundamentală pentru existența și formarea personalității elevului, ca mediu educativ determinant, dar și ca sursă de dezadaptare școlară și de comportament deviant al elevului, prin factori psihopedagogici, cu efect cauzal negativ. Atitudinea elevului față de muncă și față de Învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și de școală asupra lui. Dacă părinții și educatorii se preocupă nu numai de suma cunoștințelor pe
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
negative, care să determine fenomene de inadaptare școlară la elevi. Fiecare caz de inadaptare școlară are, prin urmare, o istorie proprie, care impune o interpretare psihogenetică, dinamică și funcțională. Pentru a fi luate măsurile profilactice necesare scăderii numărului de conduite deviante În școală trebuie puse În discuție: rolul factorilor individuali (interni) și al celor sociali (externi) În determinarea acestor conduite. lată cîteva dintre aceste posibile influențe negative: ¾ Sub și supraaprecierea capacităților reale ale elevului. Un factor deosebit de important al reușitei școlare
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
care determină absența identificării afective, sentimentele de insecuritate și angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este ușor, nici chiar pentru psihologi și pedagogi experimentați, să se definească multiplele cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este ușor, nici chiar pentru psihologi și pedagogi experimentați, să se definească multiplele cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
prieteni. IX. Cauze ale comportamentului școlar deviant Nu este ușor, nici chiar pentru psihologi și pedagogi experimentați, să se definească multiplele cauze ale comportamentului școlar deviant. Iată câteva dintre cele mai importante clasificări În domeniu: I. Cauze ale comportamentului școlar deviant după D. Ozunu: a. Devieri de comportament care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
În realitate, este vorba de ceva mult mai grav o afecțiune care poate duce la adevărate scandaluri În clase. Hiperkinezia este un sindrom care apare În special la băieți. Copiii nu sunt atenți, nu se pot concentra, au un comportament deviant și sunt mereu agitați, iar dascălii fac eforturi să-i integreze În colectivitate. În România nu există nicio școală specială pentru copiii hiperkinetici, astfel Încât sarcina educării și integrării lor aparține aproape În totalitate profesorilor și consilierului psihopedagog. b. Devieri de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
chiulească, să mintă, să fure, să consume alcool și droguri. 4. Devieri de comportament În sfera volițională, În care elevul este Încăpățânat, capricios, indisciplinat, dezordonat etc. Sunt urmări ale tutelării excesive sau ale nesupravegherii copilului. II. Cauze ale comportamentului școlar deviant după Saunders și W. Gnagey: 1. Antipatia În raport cu școala În acest caz, profesorul trebuie să ducă o muncă sisifică de motivare a elevilor, pentru a determina la elevi asumarea de responsabilități și creșterea sentimentelor pozitive, prin atingerea obiectivelor propuse, prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
o populație școlară, anturajul, etc. A concepe proiecte de prevenire a violenței școlare Înseamnă a lua În considerare toți factorii (sociali, familiali, școlari, de personalitate) care pot determina comportamentul violent al elevilor. XII. Comunicarea cu părinții În scopul prevenirii comportamentului deviant al elevilor Există patru motive pentru care școala și familia se străduiesc să stabilească legături Între ele: 1. Părinții sunt juridic responsabili de educația copiilor lor (legislația reflectă astfel libertatea părinților de a-și crește copiii așa cum doresc); 2. Învățământul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
la evadarea copiilor din caminul familial și căutarea soluțiilor problemelor În grupul stradal, la prietenii de ocazie. Aceste cazuri comportă riscuri serioase de angajare În acte antisociale, fără Însă ca tinerii crescuți În asemenea familii să ajungă inevitabil la comportamente deviante. Factorii de risc cei mai des Întâlniți cu privire la carențele de structură familială sunt: ¾ Disocierile grupului familial (prin decesul unui părinte, divorț, sau abandon familial), ¾ Abandonarea copiilor de către părinți (În multe cazuri chiar de la naștere), ¾ Lipsa temporară a unui părinte sau
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
adaptare... un copil dificil este aproape Întotdeauna un copil care are anumite dificultăți. Factorii de ordin psiho-pedagogic rezultați din familie sunt Într-o paletă foarte largă și nu există posibilitatea de a-i cuprinde pe toți cei care determină comportament deviant sau chiar delictual la elevi.Acțiunea acestor factori impune astazi, mai mult ca oricând, creșterea responsabilității familiei În activitatea educativă În vederea integrarii eficiente a copilului În viața socială și cooperarea familiei cu școala și cu celelalte instituții sociale educative, pentru
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
etc., depind de o serie de trăsături pe care le are familia În care copilul trăiește. J. Thurston, J. Feldhusen și J. Benning ( În urma unor cercetări făcute În S. U. A.) enumeră douăzeci și patru de factori ai mediului familial care induc comportamentul deviant, care sunt semnificativi și pentru România. Iată câțiva dintre ei: Regulile tatălui sunt prea lejere, prea stricte sau lipsite de coerență; Indiferența sau ostilitatea părinților față de copii; Părinții au prea puține lucruri În comun; Părinții nu vorbesc Între ei despre
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]