4,421 matches
-
cu apă avea strat de gheață gros de o palmă, apa se putea lua doar din fântânile adânci, cea a lui nenea Fănel, de lângă noi, era sloi, aruncau oamenii fiare de plug legate cu sfoară degeaba, acestea doar sunau a dezamăgire, ca o zgărietură pe tablă, ca un geamăt ce urca până la ghizduri și se reflecta în privirile înguste ce sperau să vadă apa gâlgâind în fântână ... Viața era condensată în rutine scurte: dimineața o goană scurtă la veceul din fundul
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410376736.html [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
aici pe pământ! Nu-ți deschid! Nu! Pleacă! Ea mă privea lung... înțelesese. Începu să-și desprindă ușor mâinile de geam și să se înalțe lin... cu privirea ei de foc mereu înfiptă într-a mea, cu o nuanță de dezamăgire parcă în ochii săi roșii și mai încruntată decât la sosire se îndepărtă... mereu cu fața către mine, înălțându-se, cu spatele către cerul spuzit de stele și ochii săi nu mă slăbiră nici o clipă, până se pierdu pe cerul
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463774383.html [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
bucură și a plânge cu cei care plâng înseamnă până la urmă, a fi capabil să îți asumi o responsabilitate personală. Prietenia este o responsabilitate personală și presupune depășirea acelor bariere impuse de teama de a nu trece printr-o nouă dezamăgire ori de riscul de a experimenta noi dorințe de partasie neîmplinite. Adevărată prietenie începe în mintea și în inima noastră. Iată de ce, schimbarea trebuie să se producă mai întâi cu noi și numai după aceea vom reuși să vibram la
UN MANUAL DE CRESTINISM PRACTIC, SEMNAT DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/_intre_zambet_si_suspin_un_manual_de_crestinism_practic_semnat_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/344332_a_345661]
-
ziua aceea. Fusese preocupat de discuția la care a participat, în secret, și la care nu renunța nici acum să o analizeze. De altfel, începu să priceapă, atât cât îi permitea vârsta. Când se terminaseră cursurile, ieși marcat de tristețea dezamăgirii. Nu mai avea chef să facă bulgări de zăpadă. Doina îl urmări, privind de altfel și la elevii clasei, dar rămânea preocupată de Petrică. Începu să fie din ce în ce mai neliniștită. Băiatul devine tot mai neatent, mai trist. Eu știu ce-l
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1490614553.html [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
fost confiscată, cum, de cine și de ce. Spun asta pentru că, încă din copilărie, urmăream - așa cum stai cu ochii în sus să vezi cum se înalță un zmeu de hârtie în pale de vânt, succesiunea aproape mecanică a tristeților din acea dezamăgire care vine, în mod fatal, după o bucurie prea mare, ca și când trebuie să plătești cu ceva mereu; deseori și invers, ca soarele care iese după ploaia zbuciumată de vară, încercând mereu să mă supun acestui ciclu natural de compensații și
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy.html [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
aștepți pe la tine, că ți-e dor de ea și de vremurile frumoase tu pari tot mai nerăbdător să închizi telefonul. O faci, îi spui că așteptai pe cineva și persoana tocmai a sunat la ușă. Te simți bine cu dezamăgirea ei atunci când închizi telefonul”. (...) „Atunci vei călători frumos și civilizat în cutiuța ta de tablă, vei fi o sardină de lux, o sardină singulară sub capota neapărat argintie. Sau, în orice caz, vei împărți cutia cu o sardină blondă-platinat, obligatoriu
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
și un om de omenie, modest și cumpătat, precum și d-l Emil Proșcan (primarul orașului Mizil) - doi oameni care însuflețesc revista de înaltă ținută denumită „Fereastra”, au putut să acorde premii aberațiilor submediocre menționate mai sus. De asemenea, o mare dezamăgire pentru mine este prezența în juriu și a d-lui Nicolae Băciuț, redactor-șef al unei alte reviste recunoscute ca valoroasă printre scriitori: „Vatra Veche” din Târgu Mureș, și totodată organizator al Festivalului anual de poezie religioasă „Credo”. Stimați domni
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1477313963.html [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
prin alte încercări grele ale vieții, experiențe care să mă ajute să mă maturizez. Așa că, după ce l-am cunoscut pe șeful prietenei mele - „bunul samaritean” - cel care s-a oferit să mă ajute cu obținerea acestui NINO, am simțit gustul dezamăgirii, deși, datorită lui am reușit să ajung în faza de a avea dovada de adresă și cont bancar în United Kingdom... pentru că unde locuiesc este o cameră subînchiriată, ceea ce nu face dovada adresei, ba chiar este un act ilegal. Singura
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_7_none_1327647150.html [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
de idei. Dar pe mine m-a costat naivitate a mea și aceasta rătăcire a lui, șapte săptămâni de amânare. Deși de multe ori în viață, drumul e pavat cu bune intenții, totuși se întâmplă să ai parte de și dezamăgiri, dar în final realizez că toate astea mă ajută să mă dezvolt, să mă cunosc și de ce nu... să câștig și mai multă experiență. Construirea unei identități de lucru Iată-mă, deci, din nou de una singură, pe forțe proprii
JURNAL LONDONEZ (7) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_7_none_1327647150.html [Corola-blog/BlogPost/340645_a_341974]
-
adevărul este ceea ce ne unește și ne face unici, este o lumină care strălucește peste veacuri, este o rază de soare divină,este ochiul rațiunii fără de care omul este orb. Sinceritatea înseamna gânduri și fapte nu doar vorbe... și deziluzii, dezamăgiri; ea, sinceritatea, trebuie să te reprezinte în realitate, nu în minciună, fațărnicie și distrugere sufletească. A fi sincer în ceea ce afirmi, dorești, discuți, nutrești înseamnă, în primul rând, să fii cine ești cu adevărat, nu cine crezi tu că ești
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1430907283.html [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
om, sinceritatea pentru un om este un ”capital sufletesc”, care te dezarmează; sinceritatea unui om te face să-l iubești, stimezi, respecți, te face să crezi în motivația pentru a trăi încă o zi. Când sinceritatea ”a apus”, vine dureroasa dezamăgire, neîncredere și durere sufletească care, de cele mai multe ori, te îmbătrânesc prematur, îți fură zâmbetul și îți grăbesc șfârșitul, te afundă în tavernele durerii. Toate aceste lucruri le-am regăsit în personalitatea tatălui meu, lucruri pe care le-am moștenit în
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1430907283.html [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
pus viața într-o valiză și am plecat să mă caut, cine să mai știe pe unde rătăcesc, pe unde îmi dorm gândurile, cu cine îmi hrănesc amintirile, plec ca să fiu departe de o altă valiză unde mi-am împachetat dezamăgirile, pe ea, nu o iau cu mine, am aruncat-o într-un colț întunecos al destinului. să putrezească acolo. nici nu știu dacă din tot ce am să trăiesc o să mai umplu altă valiză, dacă nu, am să călătoresc fără
VALIZELE MELE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1489903730.html [Corola-blog/BlogPost/362611_a_363940]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DINCOLO DE TĂCERI, DE VIOLETA CÎMPAN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dincolo de tăceri de VIOLETA CÎMPAN Dincolo de tăceri e-o mare-adâncă, E agonia unui dor pe moarte, Dezamăgirea grea lovind în stâncă Și eu aici, iar tu tot mai departe . Dincolo de tăceri mai plâng cuvinte, O pasăre mai cântă-a primăvară Și rimele roșesc sub jurăminte, Și inima-ngenuche sub povară, Dincolo de tăceri, ce-nsingurare! Și-n suflet noaptea n-
DINCOLO DE TĂCERI, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1426352289.html [Corola-blog/BlogPost/377799_a_379128]
-
cel mai greu lucru din lume este să comunici cu copiii. Ei au un univers aparte. Înveliș de inocență. Cel al visării fără pretext. Ei încă nu cunosc forma aceea informă de dragoste, nu le-a venit vremea să suporte dezamăgiri, întinare, gelozie, orgolii, remușcări. Pentru ei există, fără să știe că se numește așa, perfecțiunea. Crezul. Poate că într-o notă filozofică trebuie studiată natura adolescentină. Este cea mai propice vârstă a întrebărilor și a nevoii de sinceritate, oricât ar
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fata_casei_de_artar_recenzi_ana_maria_gibu_1391409674.html [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
temător, lipsit de armonie. Poezia “Trandafirului alb” este o dovadă că sentimentele ei încep să se contureze. Aproape că vorbește despre un iubit imaginar, la fel de special ca un trandafir alb, unic prin farmec și prestanță, și totodată de prima ei dezamăgire “amoroasă”, întrucât povestea celor doi rămâne doar cu un parfum discret: “erai amestecat/ printre semințele glumei/ ai spus să te cumpăr/ te-am cumpărat/ te-am plantat/ în grădina/ din spatele casei de arțar/ ai crescut/ boboc în lumină/ pe valuri
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fata_casei_de_artar_recenzi_ana_maria_gibu_1391409674.html [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
Albert a luat loc în rândul celor care urmau să fie examinați. Nici nu ai zice că este aceeași persoană cu cel cunoscut până acum. Eleganța cu care își expunea cursul, în sala de amfiteatru, lăsase loc plictiselii dar și dezamăgirii, cel puțin în aceeași măsură. Ar vrea să-i reproșeze lectorului care ținuse seminariile, felul în care de prezintă studenții la examen dar nu este nici locul nici momentul potrivit. S-a rezumat doar să spună : - Trebuie să iau o
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479911770.html [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
-n inimă a fost păstrată Dar ce păcat,că a apus! Nu mi-ai citit nicicând în suflet, Și-atuncia cum să mă înțelegi?. Tu crezi că numai cu-al tău zâmbet, Pe viață poți ca să mă legi? Am înfruntat și dezamăgirea, Dar totul a fost în zadar.. Acum eu îmi doresc uitarea, Căci s-a jucat actul final! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ACTUL FINAL / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1269, Anul IV, 22 iunie 2014. Drepturi de Autor
ACTUL FINAL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403470420.html [Corola-blog/BlogPost/343038_a_344367]
-
au acoperit până și ultima fărămă de luciditate ce o păstram doar pentru mine. Mi-am negat suferințele, bucuriile, oamenii, viața... pe mine. Cum să învăț să mă iubesc din nou dacă am iubit atât de tare? Cu fiecare nouă dezamăgire, am simțit cum mă prăbușesc. Pur și simplu... cred că am obosit. Persoanelor nepotrivite din viața mea le-am oferit totul, încât nici nu mai știu cum e să fii egoist. Ar tebui să învăț din nou, însă nici nu
Să mai încerc? Pare cumplit… by http://www.zilesinopti.ro/articole/10802/sa-mai-incerc-pare-cumplit [Corola-blog/BlogPost/100664_a_101956]
-
aflu ce se întâmplă. Acolo se auzeau voci puternice de bărbați și femei, îmbrăcați cu pufoaice groase, de șantieriști, care au intrat cu încredere într-o lume nouă, pentru care nu au fost pregătiți și care a adus prea multă dezamăgire. După Revoluție, îmi aduc aminte fascinația pe care o aveam pentru pâinea întreagă și albă, cumpărată fără cartelă. Dacă înainte ne uitam la magazinele goale, acum admiram rafturile pline, dar cu buzunarele goale. Realitatea ne-a lovit în mod sălbatic
Eu știam că portocalele cresc doar iarna. M-a sunat aseară mama: „Sper că e ultimul Crăciun pe care-l mai petrec departe de voi...” by https://republica.ro/noi-stiam-ca-portocalele-cresc-doar-iarna-m-a-sunat-aseara-mama-zsper-ca-e-ultimul-craciun-pe-care-l-mai [Corola-blog/BlogPost/338734_a_340063]
-
de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai mare-ce trist e să trăiești fără speranțe.Scrutez viitorul și sunt îngrozit ... Mă zbucium într-o atmosferă de îngheț polar, unde nu pătrunde nici măcar o rază de soare. “ Cu această dezamăgire și altele multe, își va renege mai târziu, după șederea în “ casa morților “ din ogna țaristă, pasiunea tinerească pentru ideile socialismului utopic, la care se împărtășise în cadrul cercului de revoluționari petreșevți.De aceea anul 1849- arestarea, condamnarea la moarte, comutată
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_.html [Corola-blog/BlogPost/359443_a_360772]
-
colegilor geloși că s-a bucurat Costache de fructul Anei cum presupuneau ei și cum lăsase croitorul ofensat în infailibilitatea lui, să se înțeleagă, Ana a fost nevoită să părăsească Cooperativa în foarte scurt timp de la întâlnirea cu presupusa rivală. Dezamăgirea i-a fost atât de mare încât zile întregi nu s-a oprit din plâns. Îi era ciudă pe ea și pe toată lumea, că s-a lăsat înșelată în încrederea acordată sincerității unui bărbat de care îi plăcea. S-a
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
toată lumea, că s-a lăsat înșelată în încrederea acordată sincerității unui bărbat de care îi plăcea. S-a lăsat ademenită de cuvintele sale frumos și meșteșugit spuse tocmai atunci când simțea nevoia unui suflet pereche, unei iubiri curate și adevărate. Această dezamăgire îi va marca tot restul vieții și nimeni nu s-a mai putut apropia de poarta sufletului său, rămasă ferecată oricăruicălător oprit să bată pentru a fi primit. Ana era tristă, dezamăgită, jignită, frustrată de dreptul la iubire și încrederea
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
ieșită din comun. De obicei, un voiaj (sejur) în insulele cu pricina coastă ceva la pungă. Și pricinuiește o „gaură” la buzunar de vreo opt sute de euro. Acum, însă, se zvonea despre o reducere. Și nu mare mi-a fost dezamăgirea când am văzut că, de fapt, cei care promovau oferta au „uitat” să menționeze taxele de aeroport, un „fleac” care era în valoare de vreo sută de euro, ba chiar ceva peste. Cam la fel stau lucrurile și cu ofertele
De vacanţă by http://www.zilesinopti.ro/articole/189/de-vacanta [Corola-blog/BlogPost/100048_a_101340]
-
de fantastic, cât să ne facă să credem în existența minunii. A minunii, simplu numită copil, care zâmbește, alinta, bucură dar și a celui care suferă în tăcere, visează, atinge stele cu mâna sau poartă în suflet mari de cruntă dezamăgire. Cu un ton ușor maternal, prin dialogurile cu farmec aparte construite, autoarea știe să-și apropie micuții, fiindu-le în mod constant mama, educatoare, confesoare, sprijin și partener de joacă.” Gheorghe A. STROIA PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: ANGELA BURTEA – POVEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_o_noua_aparitie_e_gheorghe_stroia_1330654394.html [Corola-blog/BlogPost/365233_a_366562]
-
ne dă viață, care cu grijă, gingășie și iubire ne conduce și ne indrumă pașii prin viață. suferă alături de noi pentru toate trăirile noastre, se bucură când suntem fericiți, suferă și plânge când suntem triști, abătuți, împovărați de necazurile, neajunsurile, dezamăgirile și neîmplinirile vieții. Mama este aceea care pentru noi își pune viața în pericol fără să ezite, fără să precupețească absolut nimic din ceea ce aparține ființei ei. Astăzi, în haine cernite și momente de profundă durere sufletească, cu un cumplit
DR. IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1432666445.html [Corola-blog/BlogPost/343296_a_344625]