1,662 matches
-
dat îngrădirea puterii și a influenței franceze, iar Franța, dimpotriva, aspirând la menținerea statu-quo-ului și la un rol preponderent în Europa. În funcție de aceasta, teza engleză susținea primordialitatea dezarmării în raport cu securitatea, iar cea franceză invers”. În perioada care a urmat, problema dezarmării a rămas pe agenda lucrărilor Societății Națiunilor. Adoptarea de către Adunarea Societății Națiunilor din 1924 a “Protocolului de la Geneva", venea să dea satisfacție tezei franceze. Statele semnatare ale acordului genevez, care interzicea complet războiul și instituia obligativitatea arbitrajului, se angajau să
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a relevat în mod pregnant orientarea marilor puteri spre “rezolvarea” problemelor care le divizau pe seama țărilor mai mici și mai slabe. Aceasta nu putea să nu se repercuteze, după cum se va vedea mai departe și asupra evoluției și deznodământului problemei dezarmării”. În contextul găsirii unor formule general acceptabile pentru dezarmare, la cea de a VI-a sesiune a Adunării Societății Națiunilor din septembrie 1925, delegatul României, Nicolae Titulescu a formulat următoarea propunere : “Adunarea să invite Consiliul să constituie un Comitet de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
rezolvarea” problemelor care le divizau pe seama țărilor mai mici și mai slabe. Aceasta nu putea să nu se repercuteze, după cum se va vedea mai departe și asupra evoluției și deznodământului problemei dezarmării”. În contextul găsirii unor formule general acceptabile pentru dezarmare, la cea de a VI-a sesiune a Adunării Societății Națiunilor din septembrie 1925, delegatul României, Nicolae Titulescu a formulat următoarea propunere : “Adunarea să invite Consiliul să constituie un Comitet de studiu care să cerceteze dacă este posibil să se
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
să constituie un Comitet de studiu care să cerceteze dacă este posibil să se lege între ele acordurile regionale deja intervenite sau cele care vor fi încheiate în viitor, comitetul acesta inspirându-se din marile principii de arbitraj, securitate și dezarmare și din ideea că statele membre ale Ligii care nu doresc să-și asume alte obligații decât cele stipulate în Pact, să aibă facultatea de a limita obligațiunile lor suplimentare de asistență la ceea ce vor considera, în deplina lor suveranitate
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
cele stipulate în Pact, să aibă facultatea de a limita obligațiunile lor suplimentare de asistență la ceea ce vor considera, în deplina lor suveranitate, just și posibil în momentul agresiunii”. În anul 1926 și-a început activitatea Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării care era deschisă participării tuturor statelor membre și nemembre ale Societății Națiunilor. Ca urmare, la lucrările acestui organism au luat parte de la început Statele Unite ale Americii, iar din 1927 Uniunea Sovietică. În total, 26 țări au fost reprezentate în Comisia
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
participării tuturor statelor membre și nemembre ale Societății Națiunilor. Ca urmare, la lucrările acestui organism au luat parte de la început Statele Unite ale Americii, iar din 1927 Uniunea Sovietică. În total, 26 țări au fost reprezentate în Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării, printre care și România. În cadrul celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Americii, iar din 1927 Uniunea Sovietică. În total, 26 țări au fost reprezentate în Comisia pregătitoare a conferinței dezarmării, printre care și România. În cadrul celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume, dezarmarea parțială, progresivă și proporțională. Discutarea acestei soluții de dezarmare a fost amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
conferinței dezarmării, printre care și România. În cadrul celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume, dezarmarea parțială, progresivă și proporțională. Discutarea acestei soluții de dezarmare a fost amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27 august, la Paris a fost semnat Pactul Briand-Kellogg. “Acest document a avut o importanță deosebită, întrucât a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
printre care și România. În cadrul celor șase sesiuni ale acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume, dezarmarea parțială, progresivă și proporțională. Discutarea acestei soluții de dezarmare a fost amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27 august, la Paris a fost semnat Pactul Briand-Kellogg. “Acest document a avut o importanță deosebită, întrucât a suprimat cele
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
acestui for au fost reafirmate, în linii generale, tezele și concepțiile asupra dezarmării formulate în anii precedenți. În februarie 1928, reprezentanții sovietici au venit cu o nouă propunere de dezarmare, anume, dezarmarea parțială, progresivă și proporțională. Discutarea acestei soluții de dezarmare a fost amânată și apoi respinsă. Tot în anu1 1928, la 27 august, la Paris a fost semnat Pactul Briand-Kellogg. “Acest document a avut o importanță deosebită, întrucât a suprimat cele patru situații prevăzute în Pactul Societății Națiunilor în care
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
februarie 1929, Protocolul de la Moscova. S-a sperat ca încheierea pactului Briand-Kellogg de abolire a războiului, ca instrument de politică națională, va influența pozitiv cursul dezbaterilor din cadrul comisiei pregătitoare, chiar dacă rezultatele concrete întârziau să se arate. Interesată vital în realizarea dezarmării reale, pusă sub control internațional și consolidarea securității, România a desfășurat o activitate susținută în cadrul Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, făcând numeroase propuneri constructive. Astfel, la 20 noiembrie 1926 printr-o scrisoare adresată președintelui Societății Națiunilor, guvernul român a propus
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
națională, va influența pozitiv cursul dezbaterilor din cadrul comisiei pregătitoare, chiar dacă rezultatele concrete întârziau să se arate. Interesată vital în realizarea dezarmării reale, pusă sub control internațional și consolidarea securității, România a desfășurat o activitate susținută în cadrul Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, făcând numeroase propuneri constructive. Astfel, la 20 noiembrie 1926 printr-o scrisoare adresată președintelui Societății Națiunilor, guvernul român a propus elaborarea unei convenții internaționale pentru universalizarea reprimării terorismului. În același sens, juristul român V.V. Pella, a propus la Congresul Asociației
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
primă importanță pentru stavilirea agresiunii”. România le-a susținut permanent cu deosebită vigoare, incluzând ideile și principiile lor în toate documentele internaționale ce a semnat sau negociat. “Încheindu-și lucrările, eșalonate pe parcursul a mai mulți ani, Comisia pregătitoare a Conferinței dezarmării, a adoptat la 8 decembrie 1930, un proiect de convenție în vederea reducerii armamentelor”. Proiectul având la baza menținerea prevederilor militare ale tratatelor de pace, preconiza limitarea efectivelor militare terestre, navale și aeriene din timp de pace, limitarea materialelor de război
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
fost respins de delegația germană. Țările limitrofe U.R.S.S., inclusiv România, au declarat că nu vor semna Convenția decât dacă ea va fi semnată și de U.R.S.S. În ședința finală din 9 decembrie 1930 a Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, România și-a precizat poziția față de problema dezarmării, prin reprezentantul său C. Antoniade, “relevând că pentru guvernul român dependența dintre doi factori - securitate și dezarmare - constituie o bază a politicii sale internaționale și că atunci când se va întruni Conferința, prima
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
R.S.S., inclusiv România, au declarat că nu vor semna Convenția decât dacă ea va fi semnată și de U.R.S.S. În ședința finală din 9 decembrie 1930 a Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, România și-a precizat poziția față de problema dezarmării, prin reprezentantul său C. Antoniade, “relevând că pentru guvernul român dependența dintre doi factori - securitate și dezarmare - constituie o bază a politicii sale internaționale și că atunci când se va întruni Conferința, prima ei sarcină va fi de a constata progresele
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de U.R.S.S. În ședința finală din 9 decembrie 1930 a Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, România și-a precizat poziția față de problema dezarmării, prin reprezentantul său C. Antoniade, “relevând că pentru guvernul român dependența dintre doi factori - securitate și dezarmare - constituie o bază a politicii sale internaționale și că atunci când se va întruni Conferința, prima ei sarcină va fi de a constata progresele realizate în acest domeniu, fie pe calea securității regionale, fie pe cea a unui acord general de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
atunci când se va întruni Conferința, prima ei sarcină va fi de a constata progresele realizate în acest domeniu, fie pe calea securității regionale, fie pe cea a unui acord general de securitate”. De asemenea, delegatul român preciza că la Conferința dezarmării, delegația română va consimți la orice limitare compatibilă cu securitatea sa. În raportul întocmit la 23 decembrie 1930 de generalul Toma Dumitrescu, șeful delegației militare române la lucrările Comisiei pregătitoare se arăta că “securitatea internațională devine tot mai precară și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
România trebuie să acționeze prin toate mijloacele pentru intangibilitatea tratatelor de pace, în problema securității. La 29 septembrie 1931, încheind în calitate de președinte lucrările celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, Nicolae Titulescu considera că viitoarea Conferință a dezarmării va reprezenta “piatra de incercare a înțelegerii între națiuni”. În primăvara anului 1933, atmosfera politică era dominată de activitatea antirevizionistă a unor state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
era dominată de activitatea antirevizionistă a unor state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului și a agresiunii. “Problema dezarmării și, legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului și a agresiunii. “Problema dezarmării și, legat de aceasta, a definirii juridice a agresiunii rămâneau totuși să se mențină la suprafață, ele fiind susținute de țările iubitoare de pace, între care și România a jucat un rol de seamă”. Stabilirea unor convenții având la bază
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Stabilirea unor convenții având la bază definirea agresiunii se impunea cu acuitate în ciuda dificultăților legate de inexistența relațiilor diplomatice între Uniunea Sovietică și unele state doritoare să încheie asemenea convenții. Atenția lumii întregi era concentrată în această perioadă spre Conferința dezarmării de la Geneva, unde problema universalității fusese oarecum rezolvată prin participarea delegațiilor S.U.A. și U.R.S.S. Se nădăjduia că în cadrul marii dispute în jurul pricipalelor teze : securitate și dezarmare totală, dezarmare și apoi securitate și dezarmare totală, se va putea ajunge la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
încheie asemenea convenții. Atenția lumii întregi era concentrată în această perioadă spre Conferința dezarmării de la Geneva, unde problema universalității fusese oarecum rezolvată prin participarea delegațiilor S.U.A. și U.R.S.S. Se nădăjduia că în cadrul marii dispute în jurul pricipalelor teze : securitate și dezarmare totală, dezarmare și apoi securitate și dezarmare totală, se va putea ajunge la o soluție realistă. Cu aceste speranțe, la 2 februarie 1932, reprezentanții a 61 de state membre și nemembre ale Societății Națiunilor, s-au întrunit în prima ședință
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
convenții. Atenția lumii întregi era concentrată în această perioadă spre Conferința dezarmării de la Geneva, unde problema universalității fusese oarecum rezolvată prin participarea delegațiilor S.U.A. și U.R.S.S. Se nădăjduia că în cadrul marii dispute în jurul pricipalelor teze : securitate și dezarmare totală, dezarmare și apoi securitate și dezarmare totală, se va putea ajunge la o soluție realistă. Cu aceste speranțe, la 2 februarie 1932, reprezentanții a 61 de state membre și nemembre ale Societății Națiunilor, s-au întrunit în prima ședință a Conferinței
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
concentrată în această perioadă spre Conferința dezarmării de la Geneva, unde problema universalității fusese oarecum rezolvată prin participarea delegațiilor S.U.A. și U.R.S.S. Se nădăjduia că în cadrul marii dispute în jurul pricipalelor teze : securitate și dezarmare totală, dezarmare și apoi securitate și dezarmare totală, se va putea ajunge la o soluție realistă. Cu aceste speranțe, la 2 februarie 1932, reprezentanții a 61 de state membre și nemembre ale Societății Națiunilor, s-au întrunit în prima ședință a Conferinței dezarmării la Geneva, sub președenția
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și apoi securitate și dezarmare totală, se va putea ajunge la o soluție realistă. Cu aceste speranțe, la 2 februarie 1932, reprezentanții a 61 de state membre și nemembre ale Societății Națiunilor, s-au întrunit în prima ședință a Conferinței dezarmării la Geneva, sub președenția lui Henderson, fost ministru de externe al Marii Britanii. Lucrările conferinței au fost marcate de efectele crizei economice, de agresiune a Japoniei în China și retragerea primei din Societății Națiunilor, de poziția S.U.A. față de evenimentele din Extremul
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]