1,677 matches
-
DIN SOCIETATEA SPORTIVĂ: PUBLICUL Mișcările și posturile corpului formează o clasă de indici pentru sportivi, pentru coechipieri și adversari, pentru public. Pentru jucătorii de șah sau de cărți mimica oferă informații despre emoții, sentimente, atitudini și pasiuni (surpriză, teamă, furie, dezgust, bucurie, supărare). Alături de inteligență, jucătorii sportivi trebuie să devină, precum politicienii, actorii profesioniști ai controlului feței și ai gesturilor. Contactul vizual mărit și încetinit al gesturilor televizate exprimă o altă dominantă a sportului contemporan, precum gesturile corpului și ale mâinii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sau alte emoții apăsătoare (Blumgart, 1964). Ideea promovată este că renunțând la propriile reacții afective, medicii pot înțelege mai exact viața interioară a pacientului. Unii autori susțin că detașarea care permite studenților mediciniști să disece un cadavru fără a simți dezgust, îi ajută mai târziu să asculte empatic fără a se implica emoțional (Fox & Lief, 1963). Empatie clinică vs grijă detașată Este evident că înlăturarea tuturor emoțiilor resimțite este imposibilă medicilor, dar ideea de empatie clinică încurajează recunoașterea obiectivă a simțămintelor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Mă uimea că vedeam clar, pentru prima oară, în memoria mea ca într-un lac în care zărești și pietrele de la fund. Nu eram sigur nici că trăiesc, nici că am murit și, de fapt, îmi era indiferent adevărul. Dar dezgustul de a exista e tot o dovadă că exiști, că nu poți altfel decât să exiști. Cu timpul am început să judec, să ies din criză. Îmi făcea silă gândul că trebuia să mă scol, să mănânc, să beau apă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
să jure că nu l-a înșelat. ― Și ea îl înșală în fiecare zi și-i jură în fiecare noapte, exclamă Iliuță, râzând cu hohote. ― Dă-le încolo de muieri, toate sânt o apă și-un pământ, făcu Charlot cu dezgust, răsturnând pe gât un pahar cu vin. Când taraful se afla în pauză, Iliuță luă o frunză și-i zise cum știa el o doină de pe valea Oltului, încît se făcu în local o liniște ca de cimitir. Când isprăvi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mândru. Parcă ieșisem din existența mea și intrasem într-alta nouă. Și odată cu mine, toată lumea avea altă înfățișare. Întreținusem multe legături cu femei. În toate avusesem numai obiectul, fără corespondență cu dragostea. Poate de aceea încercam după mistuirea actului un dezgust de femeia cu care împărțisem patul. Cu Mihaela însă se schimbau lucrurile. Cu ea trăisem un proces de purificare, de urcuș către zonele înalte ale ființei, înlăturînd zgura care îmi îngreuia zborul către fericire. Ceea ce se întîmplase aducea într-un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o vagă încruntare. Cât m-am bucurat că nu murise. Îi respiram mireasma (numai a ei) și-mi plăcea că nu semăna cu a nici unei fete de pe pământ. Delirul voluptății care atrage se consumase, e adevărat, dar de ce nu venea dezgustul care respinge? Ce s-a întîmplat cu legea firii menită să țină echilibrul între sexe? De ce o sorbeam și acum pe Mihaela tot nesătul de ea, ta de o ființă care nu mai sosește și pleacă mereu? Nu cumva dragostea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-i aduc bani, artă, cultură, iar, în ce privește politica, n-are îndîrjiri speciale. E, bineînțeles, anticomunist, de vreme ce n-a mai suportat să rămână la București și a plecat, prin anii '70 (dacă am reținut bine), dar fără încrîncenare. Vorbește cu un dezgust calm, când evocă atmosfera de care a fugit, și cu o amărăciune reținută, când își mărturisește decepțiile, de după revoluție. Nu se arată nici stresat de amintiri, nici indiferent, în momentele când se ajunge (inevitabil, într-o mașină cu cinci români
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
unui animal care se deprinde prin frică și silă la o mulțime de apucături automatice de care nu-și poate da sama. De-aceea, precum zice cu drept cuvânt prefața cărticelei, // copiii, după sistema veche, nu numai că învață cu dezgust și foarte cu greu a citi și a scrie, apoi ceea ce învață într-un semestru sunt în stare să uite într-o lună. Și, din nefericire, nu se predau la noi numai scrierea și cetirea astfel, ci toate obiectele. O
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
memorie, au rămas numai niște urme slabe din ele, încît omul matur pe de o parte nu se mai poate folosi de dânsele, pe de alta vede că e prea târziu pentru a mai reîncepe. Și toate acestea abstrăgând de la dezgustul împrotiva cărții pe care metoda mecanică îl inspiră copiilor. Chiar pagina întîia ni arată marea deosebire de metodă. Nu mai întîlnim pe învățătoriul sever și țeapăn cu vergile-n mână, ci un suflet uman, care se coboară la treapta sufletelor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
care o degajă se întări mai mult. În schimb, ofițerul și subofițerii luară poziția drepți și salutară cu mâinile la caschete. Procurorul nu-i luă în seamă. Nici pe el, nici pe ceilalți. Își trăsese o morgă de plictiseală și dezgust, de parcă ar fi înghițit fiere. Semn că nu resimțea niciun fel de plăcere să se găsească aici. Ca și cum tocmai fusese smuls din euforia unor clipe ferice. Se apropie de măsuță, ocupă scaunul din spatele ei și îmi făcu semn să iau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
drum de casa Rim - doamna Vera, necunoscând genealogia vecinilor, judeca după aparențe înșelătoare. - Uite-i iar! . . . Uite-i subt geamul boierilor și subt ochii noștri! . . . Se pupă în stradă! Ptiiu! și, efectiv, doamna Vera, azvîr-lea pe seînduri, nu pe scoarță, dezgustul ei astfel coagulat într-o spută amăruie, care, desigur, îi ușura organismul de prisosurile unui dispreț care, neconcretizat, i-ar fi putut face, Doamne ferește, vreun rău. Totuși, disprețul doamnei Vera se refăcea tot mai veninos. Nu ar fi fost de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și reprezentare". Și, cum Schopenhauer e, se pare, un fel de modă filosofică la români, m-am agățat de pesimismul său ca de un model de gândire, fără să-l înțeleg, de fapt. Aspiram să mă înalț la dezabuzare! Socoteam dezgustul filosofic forma cea mai subtilă a spiritului! Mă străduiam să aprofundez greața de a trăi, convins că numai nefericirea poate deschide orizonturi nebănuite. Mimam suferința, cu o înduioșătoare credință că mă aflam pe un drum important. Încercam să-mi vâr
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
panta suspiciunii - aceleași temeri care m-au tulburat când mă aflam pe Venus. Mă aflu sub influența atmosferei acestui palat detestabil. Personal se simțea incapabil de gânduri mârșave și accepta prezența lor la alții - își spuse - cu cel mai mare dezgust, și numai datorită intereselor statului. Sentimentul datoriei - iată adevăratul imperativ sub care acționa - era lucru cert. Recurgea la motivația aceasta - era nevoit s-o recunoscă - în intrigi și comploturi, chiar dacă cel mai mărunt indiciu de intrigă îl revolta. Conștiința propriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
se oferi un bilet de liberă trecere. Bătrâna femeie zâmbi posomorât. Nu-și prea mai prețuia combinația de piele și oase care reprezentau propriul trup. Dar privea cu voioșie faptul că se îndrepta probabil spre moarte. În ciuda vârstei și a dezgustului de sine, nu se simțea dispusă să accepte uitarea. Dar Clane o rugase să riște. O amuza vag pe Lydia că, acum, conducătorul nu o mai îngrozea. Avea propriile ei motive pentru a-l crede pe Clane un om capabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
om de știință în domeniul atomic, avea în spate cea mai mare putere dezvoltată vreodată de vrăjitorii din glorioasele zile legendare. Vedea că expresia impersonală de pe chipul celuilalt se transformase într-un început de dispreț. - Pe zei, - spuse Czinczar cu dezgust - voi linneenii sunteți cu toții la fel - niște oameni slabi. Clane nu scoase o vorbă. Deseori se uitase cu regret la oglinzile care îl arătau exact așa cum îl vedea Czinczar. Un tânăr zvelt, cu un chip alb și efeminat și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
vorba. Dragostea ca sentiment este uneori un inhibitor al sexualității, iar fidelitatea devine greu de suportat în pat. Sexul implică o profundă îngus tare a conștiinței, o coborâre adânc sub convențiile sociale și etice, o eliberare de tabu-uri, de dezgust, o căutare a plăcerii în interzis și perversiune. Dra gostea, cu puternica ei componentă cul turală, tinde și ea să fie înlăturată în cele mai intense momente ale actului sexual, ca parte a carapacei cerebrale ce ne acoperă nudi tatea
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ei? Eu cred că prinzi tot timpul același pește. —Faci mișto de mine! Primii aveau nerv în ei. Ăsta e total bleg. N-au nici o treabă unii cu alții. Mark intră în apă până la glezne, clătinând din cap cu un dezgust amuzat. — Ți se pare că îl știi de undeva pe peștele ăsta? În sfârșit, ai luat-o pe arătură, doctore. Ai stat prea mult la soare. Nu-i bine pentru un tip cu meseria ta. Stătea ca un bâtlan, aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
aruncă lui Weber o privire urâtă când văzu că prelegerea nu începuse la fix. Exista ceva în viață care să merite atâta furie? La un moment dat, fiecare suflet din această sală avea să se întoarcă asupra sa cu un dezgust amuzat. Niciodată nu m-am îmbrăcat așa. Niciodată nu mi-am luat notițe cu atâta zel. E imposibil să fi gândit așa. Cine era ființa aia jalnică? Sinele era o gloată, o poteră instabilă, improvizată. Acesta era subiectul prelegerii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
presiune. Derealizarea și depersonalizarea. Atacurile de anxietate și convertirile religioase. Identificările greșite - toată gama de fenomene tip Capgras, fenomene la care Weber asistase toată viața, fără să le observe cu adevărat. Iubirea veșnică tăgăduită. Filosofii întregi de viață, abandonate cu dezgust. Pianistul pe care-l intervievase, care se trezise într-o dimineață după o boală îndelungată, fără vreo patologie vizibilă, capabil încă să cânte, dar fără să simtă muzica sau să-i mai pese de ea... Conștient: iat-o pe soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în toate săptămânile astea, știe chiar mai bine decât ea. Ea stă și se uită la ea însăși, prin ochii lui. Oboseala lui e aproape o ușurare. Probabil că și-a dat seama demult. Ea se pregătește pentru învinuirile și dezgustul lui - orice, doar să se simtă iarăși curată. Cuvintele lui îi spulberă toate pregătirile. — Ne-ai spionat. Tu și prietenii tăi? Ai făcut schimb de secrete. Un fel de cârtiță... —El nu e... Bine. Sunt o curvă. Spune ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
aviator, devine prieten cu scriitorul și stăruie ca acesta să scrie, în speranța că va dezlega misterul doamnei T. Tânărul nu-i răspunde decât în urma unei întâlniri întâmplătoare în fața Teatrului Național cu o fostă actriță, care-i stârnește un imens dezgust. Jurnalul său, care ocupă cea mai mare parte din spațiul cărții, e povestea acestei stări interioare, trăite într-o după-amiază caniculară de august, alături de Emilia Răchitaru, actriță fără talent, vulgară și lipsită de inteligență. Astfel, ca timp, întâmplările relatate se
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
cazuri de artiști, obișnuiți de mici cu urbanitatea - chiar dacă poate fi vorba de un cartier de periferie cu maidan, care oferă iluzia unei mai mari libertăți -, care se consumă în adolescență sau în postadolescență, care își pun acolo toată ura, dezgustul și amărăciunea, după care își revin cu greu din depresie și nu mai scriu (sau nu mai pictează, nu mai compun etc.), și cazuri de întârziați ca mine, care au tot lucrat pe ascuns la expresivitate și au tot amânat
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
În această clipă cu o expresie de Îngrijorare Întipărită pe chipul frumos. Cred că nu ți-ar plăcea deloc o astfel de locuință. Este de-a dreptul Îngrozitor! Nu mai vreau să aud așa ceva, spune ea cutremurîndu-se delicat, cuprinsă de dezgust. Cred că-i absolut Îngrozitor că oamenii sînt lăsați să trăiască În astfel de locuințe! — Ah! spune el, este minunat! CÎtă forță, cîtă bogăție, cîtă frumusețe! exclamă el. Da, recunoști tu, este minunat, Într-adevăr, și totul este plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
îl mustră: - Ne aflăm într-un loc unde e cald. Sau preferai acolo, pe gheață? Enin trecu peste mustrarea lui, fără să se arate însă mulțumit de schimbare. - Cum am ajuns într-un Joc ca acesta? întrebă el, plin de dezgust. Gosseyn zâmbi. - Ei, uite cum stau lucrurile, Enin. Când reușesc să fac saltul acela în spațiu - care e specialitatea mea, după cum știi. Fata copilului, îndreptată spre el, nu oglindea nici o urmă de reproș în legătură cu faptul că ceea ce reușea să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
siguranță... acolo, departe: "Se pare că acești străini au fost în stare să parcurgă zeci de mii de ani-lumină, să pună stăpânire pe mine și să mă aducă, aici, nu știu unde." "Ei bine", - tonul răspunsului de la îndepărtatul alter-ego era plin de dezgust, mai degrabă înciudat decât respingător - "să știi că ei au pus un fel de stăpânire pe tine, electronic, dinainte de a părăsi nava Dzan. Și, evident, pe urma, au reușit să rezolve problema controlului de la distanță și au acționat". Stând întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]