1,158 matches
-
nu o țin pe Ester de mână, ea să nu se sprijine de brațul meu și, dincolo de toate acestea, să nu-mi scuture ea zăpada de pe umeri. I-am zâmbit înțelegător inginerului, aproape îmi venea să-mi cer scuze pentru deziluzia cu care îl pocnise revederea cu Ester. Am zâmbit de câteva ori încurajator, "înghite hapul, n-ai ce-i face inginere, viața e mult mai înțeleaptă decât noi". Și m-am lăsat dus pe calea pe care, odinioară, intrau pușcăriașii
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
intra numaidecât la loc, zâmbind șmecher." (Ispitele lui Moș Grămadă) Urmuziană este alăturarea de elemente altfel greu de întâlnit: "un convoi compus din șapte mii de scripete, din fleici, din inele și din astre" (Autobiografie) "Calistrat împacă inerția cu spasmele, deziluzia definitivă și tragică cu speranța imediată a unui crenvurșt, și hipnotismul cu onania, exhibând o fizionomie radioasă și profund muncită de cele mai chinuitoare probleme." (Calistrat) Se vede cu ochiul liber că stilul lucid, cu simetrii calculate, se află departe
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
cufundate departe, în rame și nostalgii. O expoziție mișcată. Care mă mișcă. Un artist care și-a dublat talentul printr-o enormă și continuă și susținută muncă. Un artist în care freamătă fericirile și tristețile generației mele, speranțele, visele și deziluziile. Dragoș Buhagiar, un nume de prim plan a ceea ce este vizual, lumină și plasticitate pe scenă, în spectacol. Un artist născut și crescut la Brăila. Taciturn, ars de soare, îmbrăcat în nisipiuri, Dragoș Buhagiar vorbește în această expoziție mult. E
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
prostituată, un cerșetor și un yuppie la fel de plictisit ca și Patrick. Spre deosebire de Dr. Jeckyll însă, Patrick nu încearcă să își controleze obsesiile. Este hyper-lucid în momentul comiterii crimelor și savurează cu o plăcere respingătoare fiecare moment. Cititorul trăiește o vagă deziluzie, în același timp o ușurare, la ivirea bănuielii că faptele lui Bateman s-ar fi produs doar în mintea personajului. El devine un narator neverosimil când avocatul său ia în derâdere mărturia sa precum o glumă proastă. Filmul, ca și
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
a fostului secretar cu propaganda, căutând să se facă util, dar neizbutind prea mult din pricina liotei de revoluționari improvizați, investind "încredere și entuziasm în cealaltă garnitură", ajunsă la putere în 1996, spre a se prăbuși apoi cu totul în "râpa deziluziilor", descoperind la toți "același fel de arivism, același nepotism, aceeași penurie de caractere". Concluzia e amar-sceptică: risipire a fost totul în acest interval de trăire intensă, de activism dezarticulat. A venit totuși ziua fastă, din mai 1991, când și-a
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
autonomia fostei lor existențe robinsoniene. Prin tematica și structura lor, nuvelele prezintă un caracter unitar alcătuind astfel o adevărată colecție de texte integrate. În acest sens ne amintesc de El llano en llamas (1953), în care Juan Rulfo a descris deziluziile provocate de revoluția mexicană din 1910 și consecințele fatale ale acesteia. Revoluția a atras după sine depopularea zonelor rurale, distrugerea tradițiilor, pierderea simțului onoarei - mulți țărani au devenit haiduci - și a condus la un nou val de violență care se
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
viu Pentru Timpul mort e prea puțin loc în viețile noastre Pentru Timpul viu e prea mult cel dintîi întins în sicriu cu ceasul la mînă care merge în continuare cel de-al doilea dezorientat buimac neștiind cît e ora. Deziluzie Elastică această deziluzie de care nu-ți vine să te desparți un pește tremură-n acvariu cum acul unei busole mirosul de chimicale umple îndatoritor spațiul dintre freziile inodore știm că tu nu ești tu eu nu sînt eu și
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
mort e prea puțin loc în viețile noastre Pentru Timpul viu e prea mult cel dintîi întins în sicriu cu ceasul la mînă care merge în continuare cel de-al doilea dezorientat buimac neștiind cît e ora. Deziluzie Elastică această deziluzie de care nu-ți vine să te desparți un pește tremură-n acvariu cum acul unei busole mirosul de chimicale umple îndatoritor spațiul dintre freziile inodore știm că tu nu ești tu eu nu sînt eu și nici eu nu
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10941_a_12266]
-
titulaturii, nu era adecvată reprezentațiilor teatrale: nu dispunea nici de culise, nici de cabine, nici de spații pentru decoruri, iar distanța dintre rampă și întîiul șir de spectatori era atît de mică încît iluzia scenică se putea lesne transforma în deziluzie. Dar ce contau toate astea pentru un copil de șase ani? Mai fusesem la teatru, de vreo două ori, la Iași, înaintea mutării la Piatra. Țineam minte apariția pe scenă a unui car cu boi; era, de bună seamă, în
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
vizualizarea face că esența lucrurilor să devină evidență" (p.63). Toată această evoluție a conceptelor și obișnuințelor culturale ale omului secolului al XVII-lea explică rolul crescînd al alegoriei și funcția să alternativă, de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a intențiilor autorului Istoriei ieroglifice, observație mai veche și utilizată cu rezultate notabile
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
neîmplinirile și eșecurile, întâmplările și neîntâmplările sunt întâmpinate, cu patetism și luciditate, cu rigoare morală și cu un fel de emoție transparentă care le dă o alură afectivă situată între cotidianul cel mai prozaic și simbol. Întâlnirile "admirabile", ca și deziluziile sunt deopotrivă de fecunde în ordinea cunoașterii și a existenței, după cum între banalul nediferențiat și armonia gândului pur există nu puține echivalențe și corespondențe greu de intuit la prima vedere. Momentele de singurătate, acele momente privilegiate ale rupturii de lume
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
timpul liber activității muzeistice și lucrării despre păsările României. A redactat lucrarea de sinteză „Catalogul Sistematic al Faunei Ornitologice Române“ (Timișoara, 1944). A fost solicitat să traducă și să completeze lucrarea „Ornis Romaniae“, apărută în germană în 1912. Marea sa deziluzie a fost însă tipărirea, în 1946, a primului volum din „Păsările României“ fără ca numele său să apară pe copertă, cu toate că el nu doar că a tradus o lucrare a lui Robert Ritter von Dombrowsky, ci a venit cu completări, prelucrări
Agenda2006-11-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284860_a_286189]
-
creației. Este vorba de o carte la al cărui material eruptiv cred că nu vă așteptați deloc, mai ales că m-ați judecat totdeauna oarecum altfel, în coordonatele unei anumite tradiții familiale, decât poate că sunt de fapt." Probabil, spre deziluzia autorului, ecoul nu va fi cel așteptat. Din păcate, manuscrisul romanului nu se păstrează, fiind confiscat de Securitate în momentul arestării lui Dinu Pillat în 1959, și nu avem despre el decât știri indirecte. Monica Pillat ne încredințează că în
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
ca o posibilă soluție) așa cum l-a împins, de pildă, pe alt mare nefericit, Cezare Pavese. Ultimele pagini ale jurnalului atestă că resursele lui vitale, speranța de a se bucura de beneficiile libertății erau mai puternice decît tristețea, amărăciunile și deziluziile. O afirmă chiar el în ultima însemnare din jurnal.
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
Angela Marinescu *** "O toamnă ca oricare alta", poate a spus cineva înainte această propoziție melancolică și, dintr-odată, deziluzia nu mai are margini; cuvintele miros puternic a rinichi protejat cu sila. "se scapă pe ele", nu-și mai controlează ritmul dezintoxicării de mai vechile lor obiceiuri, aș putea să spun: "urinez pe tine, poezie", este ca și cum aș spune "celui
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
2004, când ar fi pășit peste pragul vârstei de 90 de ani. Chiar dacă nu i-a fost dat să ajungă atât de departe pe scara senectuții, s-a confruntat cu experiența înaintării în vârstă, până mai deunăzi, cumulând avantaje și deziluzii, recunoașteri și contestări, satisfacții felurite de la viață, dar și neînțelegeri cu duiumul, unele cauzate de erori personale în alegerea drumului. Asemeni oricărui creator înzestrat, a trecut, în repetate rânduri, prin îndoieli și orgolii, a căror presiune a încercat s-o
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
la disperare de jungla asta de coji luxuriante, răzbătând mereu prin izul amar al scoarței jupuite, chinuit de dorința de a vedea odată și odată miezul lucrurilor ș...ț chinuit totodată de aprehensiunea că acea clipă va fi o cruntă deziluzie." (p. 283) În mod surprinzător, mulți comentatori au căutat Sensul, au vorbit de inițiere, euristică, epifanie... Ei bine, cu tot ineditul intervenției autorului în argumentul noii ediții care corectează sau indică noi piste de interpretare, deși vorbește și despre șaradă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
comparație, în premieră anul acesta, premiile ASPRO au fost lipsite de componenta bani) există frustrări. Fiecare concurent se gîndește, pe bună dreptate că el ar putea fi învingătorul. Din păcate însă există doar trei premii. În cazul de față însă deziluzia produsă de clasarea sub locul III a fost într-un fel compensată de excelenta organizare de către Fundația Anonimul a acestei mini-vacanțe: de la început pînă la sfîrșit totul a mers ca pe roate, condițiile de cazare și masă au fost la
Festivalul de poezie "Prometheus" by Reporter () [Corola-journal/Imaginative/13836_a_15161]
-
un cadru fizic în altul. În al doilea rînd, mintea umană deține amintiri false despre evenimente care nu s-au întîmplat niciodată, dar care par reale; spre exemplu, teoreticiana se întreabă retoric dacă ordinatorul ar putea să învețe ce este deziluzia. În al treilea rînd, Ťproblematica subconștientuluiť trebuie avută în vedere, întrucît o simplă mașină nu poate ști care dintre amintirile unei minți umane se presupune a fi conștiente și care ar trebui să rămînă în subconștient. De asemenea, nu trebuie
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
aspirațiile convertirii unor trăsături particulare în arme de atac ideologic, etatismul convertit în "generozitate" și propagarea utopiei "fericirii obligatorii", obținută prin perseverente inginerii sociale desfășurate sub controlul marilor-maeștri ai spălării pe creier sunt comune celor două ideologii: fascismul descins din deziluziile Primului Război Mondial placat pe forța sprijinită militar a comunismului european de după a doua conflagrație planetară. Evident că "fascismul liberal" e o problemă a campusurilor americane infestate de comunism. Din acest punct de vedere, putem vorbi mai degrabă de o dereglare psihică
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]
-
optzeci, cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa de moralitate și corupția de care te izbești la tot pasul. Dar cea mai recentă carte a lui Llosa e și un roman al deziluziilor: deziluzia în iubire, în politică, în orice schimbare. Ce ne propune autorul, unde poți găsi în acest caz resorturile care te pot ajuta să supraviețuiești într-o lume haotică? În faptele mărunte, de zi cu zi. Bătrânica Mrs. Stubard care
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
cu artiști care vor să-și croiască un drum în lumea artelor scenice, cu lipsa de moralitate și corupția de care te izbești la tot pasul. Dar cea mai recentă carte a lui Llosa e și un roman al deziluziilor: deziluzia în iubire, în politică, în orice schimbare. Ce ne propune autorul, unde poți găsi în acest caz resorturile care te pot ajuta să supraviețuiești într-o lume haotică? În faptele mărunte, de zi cu zi. Bătrânica Mrs. Stubard care conviețuiește
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
rechinilor care vestesc/ încă un naufragiu sub pavilion românesc” (Poem optimist). Pamfletarul se dezlănțuie cu o vehemență eminesciană împotriva „răilor” și „famenilor” zilelor noastre care n-au șovăit a infesta un răstimp ce părea rezervat purificării. Iluziei spulberate îi răspunde deziluzia incandescentă: „Poeme pentru femeile cu pubisul năpîrlit/ fericite însă că pot să-și apese piciorul gros/ pe tîmpla celui gata să-și dea suflarea?/ poeme pentru preotul care scheaună/ lîngă biserica dărîmată de el însuși/ sau poeme dedicate canibalului păros
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
arătat nici un regret în cele două ore cât am stat împreună. Nu mai erați apt pentru nici o pedeapsă” (p. 327). Literar, concluzia aceasta e cu atât mai zdrobitoare cu cât nu se simte în ea nici o urmă de resentiment. Doar deziluzia de a sta de vorbă cu un ins cu care, în realitate, nu se poate vorbi. O deziluzie perfect umană și situată deasupra oricărei suspiciuni de grandilocvență. Chețan e, în jocul acesta mut, un caz particular. Gabriel Liiceanu nu se
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]
-
p. 327). Literar, concluzia aceasta e cu atât mai zdrobitoare cu cât nu se simte în ea nici o urmă de resentiment. Doar deziluzia de a sta de vorbă cu un ins cu care, în realitate, nu se poate vorbi. O deziluzie perfect umană și situată deasupra oricărei suspiciuni de grandilocvență. Chețan e, în jocul acesta mut, un caz particular. Gabriel Liiceanu nu se îndoiește de asta, așa că nu e tentat să generalizeze. (Foarte bine face). Numai că, înțelege la fel de bine, dacă
Noblețea spiritului critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3006_a_4331]