1,137 matches
-
a secolului al XIX-lea, constată contesă Dash [p.278], a cunoscut un regres în dinamică să, românele se reduc tot mai mult la două capitole: prefață și epilogul. Totul ce le separă este inutil. Dinamică scenelor urmează ritmul: iluzie/deziluzie. Scenă primei apariții a Parizienei, mai ales în locurile publice, impresionează prin spectaculozitate. Pariziana mizează mult pe prima impresie, ea realizează natură crucială a acestei prime întâlniri. Avem câteva exemple, în care transpare dorința de a se face remarcată, chiar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
XIX-lea este una virila, de la acțiunile lui Napoleon până la Revoluțiile și Restaurările alternative. Interpretarea pe care o dăm face posibilă o reconsiderare a textelor artistice din perioada vizată. Specific pentru femeia pariziana este faptul de a fi înțeles, în urma deziluziilor în revolte și revoluții care nu i-au schimbat cu nimic statutul în Cetate, că trebuie să-și reorganizeze singură rolul în cadrul tradiției. Caracterul predilect masculin-public și feminin-privat al secolului al XIX-lea, ce antrenează diviziunea genurială a rolurilor, spațiilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de demult: Unde-ați pierit, fermecătoare vise, / din tăinuit lăcașul / de tainice fapturi, din efemerul / diurn tărâm de stele. Din sălașul / gingașei Aurori și din ungherul / ce-ascunde-n somn a soarelui sclipire? (Către Angelo Mai, vv. 91-96).382 Drumul gândirii către deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul malefic, apoi indiferent al naturii nu poate fi negat, minimalizat sau ignorat: fericirea rămâne astfel exclusiv un vis al copilăriei, reconstituit în amintire, dar de negăsit în actualitate. În viziunea poetului sicilian
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recomandau chiar lectura și discuția autonomă a textelor!), nu pot oferi semnificația majoră (urmărită de Coe) decît împreună, relaționarea lor devenind, prin urmare, inevitabilă. Semnificația" în discuție se leagă de fragilitatea promisi unilor noastre în viață, transformate, treptat, în imense deziluzii. Ea se articulează însă pe o foarte fină "poveste" a eșecului și imprevizibilității, care necesită un studiu separat și atent. În The Rotters' Club, focalizarea narativă cade pe un grup de adolescenți din Birmingham (în anul 1973), angajați în editarea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cerc închis", format din oameni de afaceri și politicieni, cu întîlniri regulate și cvasi-secrete, sugestie a unei realpolitik, derulate, cu precădere, în spatele ușilor închise; totuși, trimiterea mai subtilă pare a fi la grupul, ipotetic, "închis", în care se desfășoară drama deziluziei individuale și colective și care funcționează ca model "mic" al universului "mare") teleobiectivează și destinul comunitar. Textul are măcar trei componente de "istorie" așa-zicînd "contemporană", mergînd pe reflecta rea, în viața personajelor, pe rînd, a falimentului industriei de mașini autohtone
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și că în Occident chiar ea este produsul unei lungi istorii seculare. Transformarea lui homo sovieticus în homo œconomicus cere timp. Un discurs pur ideologic, despre de piață, o utilizare abuzivă, mitică aproape a acestui termen au condus la alte deziluzii. Ceea ce trebuie să facem este să construim piața, nu să vorbim despre ea. Or, inerția și lentoarea mutațiilor economice în curs sînt mult mai puternice decît cele ale discursurilor ținute pe acest subiect. În locul unei terapii de șoc, economia noastră
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cele mai potrivite și nimic altceva. A fost adesea numită soră a lui Beckett și a lui Cioran, de primul apropiind-o ariditatea aparentă, esențializarea dialogurilor umane, sub care clocotește o neînchipuit de violentă durere, de cel de al doilea, deziluzia permanentă, dezastrul recunoscut al propriei existențe și ironia amară. În 2005, mărturisea într-un interviu din "Magazine littéraire": "Nihilismul. Acesta e cuvîntul care mi se pare cel mai apropiat de modul meu de a fi." Ne aflăm într-o sferă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să se opună rațiunii com-bătînd-o cu armele îndoielii și criticii provenite din însuși exercițiul rațional. Ea se va alimenta din ce în ce mai mult, mai ales în țările nordice, din experiențele interioare (Swedenborg 1688-1772) și din exigențele interioare (Kierkegaard 1813-1855) ale subiectului. După deziluzia Luminilor și eșecurile Revoluției, Romantismul și Reacțiunea favorizează redescoperirea Creștinismului lucrarea Geniul creștinismului a lui Chateaubriand datează din 1802 și revenirea la Credință. Către sfîrșitul secolului, dialogica va căpăta un caracter ciclonic: oamenilor le este din în ce mai greu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa", iar alții că a venit timpul "reîntoarcerii în Europa": "și unii și alții se gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un nivel de aspirații și împliniri sau deziluzii. Diferența era că primii subliniau 'vinovăția' Occidentului pentru cele patru decenii de comunism, pe când al doilea grup privea cu 'pocăință' spre aceleași zări" (Pușcaș 2008, 32). În aceste două orientări s-au înscris și mesajele noilor realități pe care le-
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai mult. O reorganizare a forțelor militare din zonă permite celor mai mulți dintre ofițerii care au renunțat la speranță transferul în oraș sau pensionarea. Drogo rămâne însă pe loc, decis parcă, mai mult ca oricând, să-și ducă visul-himeră până la capăt. Deziluzia îl încearcă tot mai des. Deși „fizicește se simțea neschimbat” (p. 197) și „totul putea fi luat oricând de la început” (p. 197), personajul are o revelație. Întâlnindu-se, într-una din plimbările sale, cu un tânăr ofițer care îl salută
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și care condiționează pathosul modului său de a filozofa, dar nu observăm încă referirea precisă la corpusul textelor și fragmentelor nietzscheene. Am văzut în ce mod receptarea operei lui Nietzsche a contribuit la caracterizarea climatului epocii, marcate de nihilism, relativism, deziluzie și Kulturpessimismus. Problemele deschise în perioada "post-Nietzsche" trebuiau să se intersecteze inevitabil cu reflecția tânărului Heidegger care îndemnat de exigențe filozofice autentice, mai ales de studiul experienței protocreștine a existenței și de confruntarea cu filozofia practică a lui Aristotel se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
opuse ale gândirii contemporane care s-au inspirat din aceasta: cea din direcția teologiei și filozofiei religiei și cea din direcția existențialismului ateu și nihilist. În primul caz s-a încercat posibilitatea de a gândi sacrul și divinul în epoca deziluziei, ostilă transcendențelor, punându-se sub semnul întrebării categoriile filozofice folosite de teologiile tradiționale și rafinând instrumentele conceptuale. Acest lucru a condus la reevaluarea acelor moduri de a gândi divinul, precum teologia apofatică, în care a intrat în vigoare ante litteram
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
doar și poate științei și tehnicii o funcție determinantă în dezvoltarea omului, împreună cu convingerea că, datorită acestora, s-ar fi putut rezolva problemele sale prezente și viitoare. Știința și tehnica au fost salutate ca factori de progres, de emancipare și deziluzie, ca un element omogen și funcțional pentru umanism. Primele reflecții filozofice asupra științei moderne de exemplu la Comte fac din acestea principiul suprem în ultima fază de dezvoltare a omului, chiar un fel de nouă religie a umanității. Chiar și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
întregi serii de probleme. Cu toate acestea, în fața succeselor, știința și tehnica sunt incapabile să producă experiențe simbolice ale sensului în care să înscrie ființa noastră în lume și în istorie. Dimpotrivă, transformările pe care le-au produs acestea accelerează deziluzia și criza fundamentelor, așadar erodarea și dezagregarea cadrelor tradiționale de referință. S-a deschis astfel o fractură din ce în ce mai profundă între homo faber și homo sapiens, între ceea ce omul știe să facă și capacitatea sa de a aprecia ceea ce este înțelept
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la plenitudine și care exprimă în chip evident criza de autodescriere a vremii noastre. Nihilismul ne-a dat conștiința că noi, modernii, suntem fără rădăcini, că navigăm fără echipament de bord în arhipelagurile vieții, ale lumii, ale istoriei: deoarece în deziluzie nu mai există busolă care să orienteze; nu mai există rute, trasee, măsurători prealabile care să ne fie utile, nici ținte prestabilite la care să ajungem. Nihilismul a corodat adevărurile și a slăbit religiile; dar a și dezintegrat dogmatismele și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
generate de viața școlară a copilului; evaluarea activității parentale - ca rezultat implicit al evaluării școlare a copilului; amenințarea intimității familiei - cadrele didactice caută informații privind viața familială a elevului, iar copilul nu reușește să păstreze anumite secrete ale familiei; generează deziluzii sau fustrări - cu atât mai puternice cu cât decalajul între speranțele familiei și rezultatele școlare ale copilului este mai mare; familia este introdusă de școală într-o rețea de sociabilitate - ai cărei „poli” sunt: cadre didactice, colegi ai copilului, părinți
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Să fie doar fabulații?! Ca să te convingi, nu-ți rămâne decât să trăiești doar puțin în lacul /oceanul descris (noi știm ce înseamnă a trăi în acest mediu). O, dar Reciclarea șeherazadei sau locul unde se scrie Cartea Vieții??? Câte deziluzii gândind că Peștișorul de Aur să-ți îndeplinească o dorință! Intri în hăul atâtor necunoscute, Doamne! O, minune! Sau... Cum poți să ajungi politician, vorbind, dar negândind... prin neascultarea poruncii lui Dumnezeu. și ce traiect: mai întâi animal, apoi om
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și a societății educaționale Al doilea obiectiv major al UNESCO asumat de către Comisia Internațională pentru Educație în Secolul XXI îl reprezintă proiectarea unei viziuni asupra educației ca răspuns la provocările unei lumi globalizate, într-un timp al progresului și al deziluziei în aceeași măsură. În această lume, spune Colin N. Power, fostul director adjunct pe probleme de educație al UNESCO, "educația trebuie să pregătească cetățenii de azi să trăiască și să muncească în lumea de mâine, o lume în care singura
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
330-363 167. Stanciu, I.Gh., 1995, Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Editura Didactică și Pedagogică, București 168. Stănciulescu, E., 1997, Sociologia educației familiale / Strategii educative ale familiilor contemporane (vol.I), Polirom, Iași 169. Stiglitz, J.E., 2003, Globalizarea. Speranțe și deziluzii, Editura Economică, București 170. Strain, M., 1995, Autonomy, schools and the constitutive role of community: Towards a new moral and political order, in British Journal of Educational Studies, nr. 1, pp. 4-21 171. Strain, M., Autonomy, Schools and community: Towards
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în bani și nu sunt repetabile. Fiecare este mai bogat pentru sine și pentru alții, își împlinește rotunjește părerea despre sine și despre ceilalți, pășind mai încrezător în societate și în familie. Ne întoarcem în satul acesta prăpădit și cu deziluzii, și cu amărăciune, dar și cu mândria că, iată-l cu adevărat este de pe timpul marelui Ștefan, atestat la 1531 (Mărtinești, 1518) că a avut și are biserică aniversară (de „Sf. Voievozi”, aceasta „nouă” are 150 de ani), că a
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
la Facultatea de Litere insistă: după visul de deschidere ideologică din anii 1960, după vara lui 1968, când Ceaușescu apăruse ca un erou patriot, astfel încât intelectualii ieșiți din închisorile comuniste, viitori disidenți, se înscriu în partid, după atâtea decepții și deziluzii, în ce să mai crezi în 1988 și 1989? Reformele introduse în câteva țări surori sunt adesea percepute ca un fel de perversiune pe drumul socialismului. Un drum fără întoarcere. Nimic nu se va întâmpla în România. Semnale ciudate Și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
totodată în amânarea oricărei decizii majore cu privire la relația NATO cu sud-estul Europei, de vreme ce și Slovenia intra după România pe "lista de așteptare". Speranța unei integrări imediate mobilizase însă în asemenea măsură opinia publică încât decizia de la Madrid a provocat o deziluzie generală, compensată doar superficial de vizita triumfală a președintelul Clinton la București și de lansarea Parteneriatului Strategic cu SUA, a cărui semnificație nu a fost clar sezisată de presă, și, în consecință, nici de opinia publică. Dezamăgirea în fața a ceea ce
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mă privește, cel mai rău lucru ar fi accentuarea tendințelor de abandonare a dezbaterii politice reale, asociată cu o închidere antioccidentală și xenofobă a opiniei. Mi-e teamă că o afișare prea zgomotoasă a angajamentului pro-american ar putea antrena o deziluzie și, progresiv, o respingere a acestei influențe. Un fel de dezechilibru profund care ar oscila între tendința unui atlantism integral și aceea a unui suveranism șovin. Instalarea bazelor americane în România ar putea conduce la refuzul temător al unei alianțe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
a cercetării). Spykman Nicholas J. (1942). America`s Strategy in World Politics. N.Y.: Hartcourt. Stănciugelu Irina (2002). Prefixul "post" al modernității noastre. Studii de filosofia culturii. București: Editura TREI. Stiglitz Joseph [2002] (2003). (trad.: Dan Criste). Globalizarea: speranțe și deziluzii. București: Editura Economică. Stillman Larry (2006). Understandings of Technology in Community-Based Organisations: A Structurational Analysis. (PhD Thesis). Australia: Monash University. (http://webstylus.net/files/Stillman%20Thesis%20Revised%20Jan30.pdf, accesat la 10.02.2008). Suciu Emil (1983). "Împrumuturi din turcă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]