1,075 matches
-
destrăbălată și murdară” 873 , iar lamentațiile soțului, care nu-și mai poate aduce acasă soția, îl fac să pară și mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile, se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei cu un tânăr în casă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în „Belgravia”, vol. XCIX, nr. 391, June, 1899, p. 719. 45 Personajul feminin din operele celor doi mari scriitori ia mereu inițiativa în relația amoroasă, inventează de fiecare dată un șiretlic de cucerire, o adevărată strategie, se impune prin inteligență, dezinvoltură, putere de decizie. Uneori reușește chiar să atingă profunzimea lucrurilor, să descifreze esența existenței, elemente ale cunoașterii până nu demult destinate doar cugetării masculine. Se resimte puternic o nevoie de egalitate, de democratizare a relațiilor ce erau puse mai mult
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește curaj și o prospețime a gândirii. Este o ființă voluntară: „pe el l-am luat, pe el îl
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este și văduva Piccarda (VIII, 4), care reușește să scape de avansurile unui canonic insistent printr-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care erau portretizate femeile, văzând-o ca pe un produs al unor bărbați bătrâni și lipsiți de virilitate, erijați în voci impersonale ale unei autorități eclesiastice, pe care ea, cu dezinvoltură, îi acuză de viciu.324 Reproduce în vorbirea ei aceste blamări misogine asupra sexului slab și astfel oferă o parodie spirituală, expresivă, care subminează autoritatea numelor pe care le folosește în exemplificările date.325 „Autoritatea împotriva căreia se revoltă nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
descrie soții, din punct de vedere sexual, ca fiind bacon, ceea ce înseamnă carne lipsită de prospețime, îmbătrânită și uscată, în timp ce anatomia ei feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
firii lor per se. Mai ales senzualitatea era păcatul feminin par excellence.”360 Târgoveața reunește toate defectele incriminate femeilor: ambiția parvenirii, atitudinea combativă, mândria, pasiunea pentru modă, lipsa oricărei obediențe. 361 Scapă totuși de catalogarea negativă deoarece își recunoaște cu dezinvoltură păcatele, ceea ce o face extrem de plăcută și naturală: i-a pedepsit pe soți, i-a acuzat pe nedrept, nu și-a îndeplinit datoriile conjugale până ce nu a intrat în posesia bunurilor materiale de care dispuneau bărbații din viața ei, i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gravitate. Singurului dicton căruia i se supune femeia este acela legat de porunca iubirii. Violența casnică nu pare să o intimideze, ba chiar găsește în ea o satisfacție aparte: „Căci soților le-am fost eu însămi bici”372. Recunoaște cu dezinvoltură că le-a dat soților argumente false și că a inventat dorințe numeroase pentru a-și îndeplini voia. În cea de-a doua parte a Prologului ei asistăm la o spovedanie a propriei vieți, totul se vrea pus sub semnul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care o îndreptățește pe Elaine Treharne să o încadreze în tipologia femeii guralive („gossiping woman”)456. Nu își aplică nici o cenzură personală, dimpotrivă, pare a-și cultiva cu dezinvoltură această pasiune a denudării oricărui secret. Aceste slăbiciuni, afișate direct, îi slăbesc autoritatea în a apăra femeile în fața concepției misogine, ce le evidenția defectele frecvent. Prologul târgoveței devine un exemplu al imposibilității femeii de a fi concisă, de a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
destrăbălată și murdară” 873 , iar lamentațiile soțului, care nu-și mai poate aduce acasă soția, îl fac să pară și mai ridicol. Pentru Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași zile, se salvează dintr-o situație mai mult decât compromițătoare, aceea de a fi surprinsă de către soțul ei cu un tânăr în casă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
s.n. C.M.). Ediția din 1948 a manualului de clasa a IV-a nici nu își declina autorii, fiind doar un alt bun colectiv oferit de Partid, sub emblema proaspăt instauratei Republici Populare, despre a cărei "înflorire" se vorbea deja cu dezinvoltură (vezi Istoria și Geografia României. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară, Editura de Stat, București, 1948, p. 142). Ultimul paragraf era, poate, cel mai pilduitor: "în aceste școli veți învăța să cunoașteți și să purtați dragoste și recunoștință
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iosif Ovidiu Gal, aliatul lui Dumitru din F.A.R.I. Între timp, Ramona Bădescu, destituită și din P.I.R., cu toate că devenise de ceva timp membru de onoare al acestei organizații, (de multe ori P.I.R. dă impresia că oferă aceste recunoașteri cu prea mare dezinvoltură), se întoarce în România și declară pe toate canalele de informație că va înființa un nou partid politic al românilor din Italia. Așa cum se vede vorbim de istorii încurcate; lupte până la ultima picătură de sânge, care însă, din fericire, au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
lui Soljenițîn, în care, de obicei, omul, neputincios, este strivit de sistem. Finalul povestirii este construit ca o clarificare și o completare a informațiilor din ziar. Ceea ce nu știa corespondentul era că abordase un subiect foarte periculos. El scria cu dezinvoltură despre inginerul Modest Aleksandrovici V., pe care îl credea mort, fără să știe că acesta petrecuse douăzeci de ani în închisori și în lagăre și că ajunsese, la bătrânețe, în deportare. În aceste condiții, nu putuse primi ceva de lucru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care nu renunță la a crede că valoarea va redeveni singurul criteriu demn de luat în seamă. Camil Petrescu dispune de o gamă interesantă de intonații malițioase, mefiente. Gheorghe Grigurcu remarcă cum "Condeiul prozatorului așterne textul critic cu o elegantă dezinvoltură, modelând o frază nervoasă, înzestrată cu epitete de accepție morală. Imboldului satiric îi răspunde mereu un subtext al propriei problematici și chiar al propriului concret existențial"264. Undele scurte alcătuiesc un îndreptar moral pentru cultura și politica din România, îndreptar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a poetei aceasta este. Neliniștile, scepticismul, regretele, dilemele, conștiința efemerității, sentimentul dezagregării finale reacții dând curs progresiv reflexivității sunt însemne ale personalității rotunjite ulterioare. Hotărâtoare, în cele din urmă, este imaginea din anii debutului, acel aliaj simpatetic de gingășie, de dezinvoltură cvasi-infantilă și de feminitate glorioasă. Un Descântec de ploaie, mostră antologică în notă patetic-jucăușă, ține de mentalul întâiei tinereți; nici un pic de sfială erotică, nimic vaporos ori încifrat, dimpotrivă o exhibare francă a farmecelor vârstei; nimic din angelismul petrarchist ori
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
putea să te bucuri / decât atunci când ai plânge (...) // Ca și cum m-ai iubi, ca și cum te-aș iubi. // Ca și cum, ca și cum..." Veritabile bijuterii lirice (cum sunt De dragoste, Baladă și altele) frapează nu numai prin revitalizarea ideii de dor, dar în special prin dezinvoltura modernă cu care se conturează o stare nepământească: "Frunza se destramă. Ceruri cad pe ape. / Dor îmi e de tine, chiar când ești aproape (:::) // Oare și atuncea, după ce-o să mor, / tot așa de tine o să-mi fie dor?..." În
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
recunoaște aici resortul publicității, care ar fi chiar acest medium ce le garantează consumatorilor că vor fi glamorous, adică invidiați pentru fericirea lor15. Ceea ce altădată inspira temeri a devenit acum un argument benefic vânzării, un sentiment tratat cu ironie și dezinvoltură. Televiziunea, revistele ilustrate, presa people etalează zilnic spectacolul celor care încarnează plenitudinea vieții. Prin mijlocirea fotografiilor și a reportajelor superlative, mass-media nu doar exaltă modelele de viață fericită, dar chiar se străduiește să-i facă mai frumoși pe cei mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
relație cu spectatorul, spectator care, suprainformat fiind, nu are de ce să se neliniștească. Ca și cum s-ar uita la o mănușă întoarsă pe dos, el descoperă acum reversul comic al situației dramatice. Este un exercițiu - ansamblul exemplelor o confirmă - ce antrenează dezinvoltura ludică, devierile ei trecătoare și urmările ei neprevăzute. Să remarcăm, totuși, că nu întotdeauna ceea ce debutează sub semnul veseliei și al glumei se și sfârșește la fel. Jocul generează incertitudine. Iată de ce răsturnarea ludică a supravegherii nu va constitui doar
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
alee laterală din grădina Luxembourg, absorbit în sine: „N-am îndrăznit să-l abordez. Ce să-i spun? țin mult la el, dar e mai bine să nu ne vorbim. E atât de discret! Or, conversația cere un minim de dezinvoltură și de cabotinaj. Este un joc Ă de care Sam e incapabil. Totul la el trădează omul monologului mut” (II, 345). În fine, ar fi putut fi Cioran trișor în tinerețe? Avem, în general, impresia că dimpotrivă. Dar poate că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu ceva” (II, 222-223). Or, el preferă să rămână un „melc”, chiar dacă „prefăcut” (II, 232) și, de n-ar fi un clevetitor, ar dori să evite, cum o și face uneori, jocul social al conversației care „cere un minim de dezinvoltură și de cabotinaj” (II, 345). În fine, poate că în această balansare între angajare și abandon ar trebui să identificăm momentele unei metamorfoze, ale unei deveniri. Spune Cioran: „La vârsta când scriam în românește Cartea amăgirilor (douăzeci și cinci de ani?) trăiam
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ai cîntat de ani de zile și ți-ai găsit tocmai azi să... Ilie: Da ce-i azi, dragă?! O fi vreo sărbătoare națională de n-am voie să cînt?! (intră și el în sufragerie) Bună, Vera! Vera: (nu înțelege dezinvoltura lui Ilie) Bună, Ilie...! Ilie: Arăți minunat azi. Mina: Termină cu mascările astea! Azi mergem, totuși, la o înmormîntare. Ilie: Înmormîntare? (Mina se stăpînește) Mă rog, n-are importanță. Numai a mea să nu fie. Promit să merg la orice
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iuți bătăi de pleoapă/ Să plângă adânc la marginile orei./ În umbra unui turn opac de apă." În "Julien ospitalierul" apare Julien, un fel de "Mopete" al lui M. Ivănescu și, ca acesta, eroul este plimbat în universul cotidian cu dezinvoltură: edificii de cărămidă, fructe, ciuperci, mătăsuri, în intimități erotice, în stări visătoare, apar în false taine. E. Brumaru este un îndrăgostit de obiectele din jur ca de niște ființe vii: cităm în acest sens ceașca cu ceai, șifonierul, bila de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Până la zori mai e un ceas/ Mai spală-mi simțurile sparte/ Conservă-și acest gând rămas.". Treptat, romanțele nu mai sunt romanțe, versul devine declamativ, poezia se despletește, punctată de un anume teribilism și de încercarea de a spune cu dezinvoltură de toate. Exemplu, romanța "8, 9, 10". Adrian Păunescu are voluptatea elementarului, a naturii aflată în germinație/ în care regnurile se interferează: "Puternică frunză dau tigrii și leii/ O coamă de-aramă începe din ram/ Un abur aduce delirul scânteii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]