798 matches
-
frică, un strigăt care a oprit orice mișcare: "Eiiiiiiiiiiiiii!" Era un țipăt ca de sfârșit de lume, care m-a cam speriat și pe mine. Rivalii, evadați brusc din focul încleștării, nu știau ce să facă. Primul care s-a dezmeticit a fost mafiotul lor șef. Era un fel de gangster în miniatură, un Scarface care aștepta să crească. M-a privit lung, stând, cu un pas în față, în mijlocul gloatei, cu aerul mirat al profesionistului care nu înțelege ce caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe toți, unul lângă altul, pe treptele din beton ale edificiului public respectiv. I-a mai lăsat vorbă, gardianului de servici: ai grijă să nu se fure vreo armă, ori vreun cartuș, iar mai către dimineață, care cum se va dezmetici, să fie sfătuit să se ducă la casa lui. Cum s-o fi descurcat, fiecare, cel de sus știe. Vina a căzut, totuși, asupra conducătorului auto. Pentru că, el, ar fi trebuit, cu propria-i mână, să pună în câte un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
unei situații și mai Încurcate! — În taxi o să-ți explic, În taxi, zise domnul Prentice, și porni spre ușă. — Nu-l arestați? Îl Întrebă individul cu melon, pornind pe urmele lui. Îndată, Îndată, poate... răspunse domnul Prentice În neștire, parcă dezmeticindu-se adăugă: Pe cine să arestăm? După ce străbătură În grabă curtea, ieșiră pe larga Northumberland Avenue, salutați de o mulțime de polițiști, și se Înghesuiră Într-un taxi care-i aștepta și care-o porni de-a lungul Strandului În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
părea că-l văd pentru prima oară în viață. Curios, m am ridicat pe vârfuri, vrând parcă să fiu mai înalt, căci figura din oglindă nu părea să fie de înălțimea mea. Nu mi-a trebuit mult timp ca să mă dezmeticesc și să realizez că acel chip din oglindă era al meu. Eram eu, Alexis, copilul vesel și iubitor, bun la suflet și harnic, cu o imaginație bogată. Mie îmi place foarte mult să cânt și să ascult muzică; este pasiunea
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
de opinii se făcea simțită și În sânul taberei noastre, ca și cum Între lumea oamenilor și cea a mașinilor s-ar fi aflat nu granița dintre viețuitoare și obiecte, ci o banală oglindă. Silvio a fost unul dintre primii oameni care, dezmeticindu-se rapid după uluiala inițială, au pus mâna pe arme. În cazul lui, a fost vorba de o șurubelniță cu capul În cruce, dar alții, după dorință, noroc și competență, s-au dotat cu foarfeci de grădinărit, târnăcoape, pile, clești
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cont propriu și a finalizat cinci milioane de suflete. Omenirea a reacționat vag și neconcludent, prin prișnițe, descântece și inoculări, neputând stăvili viguroasele pătrunderi ale vărsatului de vânt, care a mai reușit să puncteze o dată (251-270). Nici nu s-au dezmeticit bine apărătorii, și ciuma bubonică s-a infiltrat În două rânduri, marcând goluri de efect pe vremea lui Iustinian (541-542) și a celebrei Morți Negre (din 1346 până În secolul al XVIII-lea). Omenirea a ieșit din Evul Mediu decisă să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și cu ochii pe cer, ca Într-un film rusesc. Totul se potrivea: liniștea, pădurea pustie, faptul că-mi petreceam vacanța la o mătușă, zbuciumul religios și beția din ajun. Frica, poate și frica. Stăteam pe gânduri, Începeam să mă dezmeticesc mai bine, răcorit de briza pădurii. Ascultam cântecul păsărilor, foșnetul frunzelor, mă gândeam la Leac. Leac e prietenul care mă aștepta În celălalt capăt al orașului, ocolisem până aici așteptând un semn de la el. Verificam din când În când semnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
văpaia câtorva lumânări, umbre de bărbați, femei și copii care, În vreme ce mă apropiam, coborau vocea, pătrunși și ei de emoție, Înțelegând totul. Șoptind deja, stârnind o boare ce cutremura flacăra lumânărilor, ființe moi, plutind precaute În preajma mea. * - Gata, băieți? Mă dezmeticesc greu, știu că e vocea Andreei, pe ea n-o văd, nu văd pe nimeni. Simt o greutate aspră pe frunte, am din nou dinții Încleștați, ochii larg deschiși, privesc ceva alb-gălbui, poros. În palmă am o chestie rece, umedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să vomit, n-a ieșit nimic din mine. Mi-am băgat degetele pe gât până mi-au dat lacrimile, n-am reușit să plâng. M-am stropit pe față cu apă rece, am băgat capul sub robinet, Încercând să mă dezmeticesc. Am stat așa câteva minute, până am Început să simt cum mi se micșorează țeasta, cum carnea creierului Îngheață, se unifică, până când sub os mi-a mai răsunat o singură voce. Trebuie să fac ce trebuie, Îmi spuneam, să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Pe căldura asta, am să-mi fac o cafea. — Coboară la noi, bem împreună. Am un nes rece. Dar repede, altfel iar adormi. Te aștept peste zece minute. Spălat, îmbrăcat și treaz. Trântește ușa. Zece minute trec repede, abia te dezmeticești. Și-apoi, la familia Mitulescu nu te poți prezenta neglijent, ca un servitor, chiar dacă ți-au închiriat camera de serviciu. N-au mai rămas decât cu două camere, dar au închiriat chilia asta, să-și mai rotunjească bugetul. Cafeaua e
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ca la vreo zece chinezi. Iau o moacă de valah ospitalier: sorry, do you have tickets in this compartment? Pekinezii mă fixează neimpresionați. O tânără din grup se hotărăște să mă repeadă: zi pa rumanești ci vrei! Până să mă dezmeticesc, mă trezesc trimis într-un compartiment de rasă europeană. Ne punem bagajele sub picioare și luăm loc pe un sac de cartofi plasat pe banchetă. Sabina, moldoveancă brunetă, cristalină, nu suferă caracterul meu slab: nu trebuia sî acșepți sî vinim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
veverița și cea despre taifunul de la Brăila. Făptura lui Iolescu își întindea încet și perfid mrejele-i snoabe în jurul noului sosit. Când acesta simți, își luă rămas bun la repezeală și țâșni în vântul de noiembrie. La 11.30 îl dezmetici pe Chilot dintr-o ceartă politică cu aromă de birt. Despărțirea de haita de corcituri bețive se complică neprevăzut cu o sumedenie de temeneli și numai după aceea omul și câinele traversară podul cu statui de beton înspre casa Populației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se aplecă deasupra ei și Începu să o mângâie. Nu știa exact ce e mai bine de făcut În astfel de momente, dar Își zise că cel mai bine e s-o facă să vorbească. Până la urmă, tot ea se dezmetici prima. Sări În picioare, Își trase o pereche de pantaloni și o bluză direct pe piele, puse altă apă pe reșou pentru cafea (cea de mai Înainte se evaporase) zâmbi și se Întoarse cu spatele pentru că ghicise că lui Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cine știe... poate vor reuși să prelungească această stare la infinit! Deosebeau clar cum iubirea ca o nălucă, izbucnise între ei și sesizând din zgomotele mării cum îi învăluie dragostea când... i-a zărit iarăși pe copii și s-a dezmeticit într-o clipită. Uitase și iar s-a prefăcut că nu vede înfricoșat acele ființe care sperau... ce? Minunățiile acestei lumi le erau inaccesibile totuși trăiau și le intuiau; unii erau bucuroși dar și geloși pe femeile care îi îngrijeau
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de la începutul lui ocombrie 1989 și beau ceai cu brioșe într-unul din separeurile de la Heartland Club. Șmecheria este să faci mereu ceva scandalos. N-are rost să dai o lege scandaloasă și apoi să le lași răgaz să se dezmeticească. Trebuia să vii cu ceva mai rău și mai rău, ca să nu-și dea seama publicul ce l-a pălit. Vezi tu, problema cu cetățeanul britanic este ce nu are o capacitate mai mare decât... un computer personal primitiv, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
arc gata oricând să-și dea drumul... A clipit des neînțelegând unde se află și cine-i ființa din fața lui... Toadere! Toadere! Te-ai întors? - a vorbit din nou Maranda, întinzând brațele spre el. În cele din urmă s-a dezmeticit și a răspuns scurt așa cum a fost obișnuit acolo la ocnă. M-am întors!... Ea a făcut un pas spre el și i-a căzut în brațele întinse. S-a lipit de el oftând adânc... Toaibă a strâns-o la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
o sinceritate ale cărei resorturi - născute de venirea ei - descoperi deodată că-i sînt tulburi. „Nu se poate!” Își spuse, dar ea, ca niciodată, Îl Îmbrățișă, rîzÎnd, că el nu putu desluși decît o amețeală din care tot ea Îl dezmetici: - Ce vă uitați așa la mine? Am venit și eu În vizită... N-am voie? După aceea intră În camera de la față, deși el o poftise pe fotoliul din hol unde-și avea biroul, iar ea refuzase cu un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
17. Radio Contact transmite Recviemul lui Mozart. Radio Fun este acoperit de Antena Bucureștiului. Din marele somn În care-a recăzut cea mai mare parte a României după Crăciunul de anul trecut, cu caltaboși și gloanțe, primii care s-au dezmeticit au fost carieriștii, derbedeii, criminalii. Au ajuns avangarda societății. Undeva În urma lor, Roland sună din corn. PÎnă i-or lua cornul. Sau i-or pune un microfon În muștiuc. Antiacvatic, incasabil, cu bruiaj sincron, model japonez. Că tot seamănă puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
într-un cimitir, fără nimeni lângă mine căruia să mă plâng, de la care să aștept mîngîîere. Parcă fusesem rupt în zece bucăți, căci îmi simțeam trupul numai o rană, sufletul risipit, nu mai aveam nici voință, nici putere să mă dezmeticesc o clipă. Intră Lilu, în lacrămi și ea, și îmi întinse repede un petec de hârtie. "Nu mă lasă să te văd. Nu-ți zadarnici viața, nu te lăsa înfrînt. Pleacă în lume și arată tuturor curățenia ta.Fii om
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
poate...Din cauza rachiului, tu vezi cai verzi pe pereți. Du-te și adă cocoșul în casă dacă l-ai tăiat! Ce stai ca lemnul?” Am uitat să spun că amărâtul ista umbla numai cu trăscăul în cap. Până să se dezmeticească, nevasta s-o înfipt în el. „Hai și îmi arată unde-i cocoșul, dacă spui că l-ai tăiat!” „Păi nu ți-am zis că o dispărut? S-o făcut nevăzut și gata.” „Doar nu l-o luat dracul, Doamne
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
câinele urlând și larma făcută de strigoi, s-o oprit în poarta spitalului și l-o întrebat pe paznic: „Ce se întâmplă aici, domnule? Ii sfârșitul lumii? S-o deschis porțile Iadului sau îi casă de nebuni?” Portarul s-o dezmeticit și, bucuros că are cui se plânge, i-o răspuns: „Nu-i nici una, nu-i nici alta. In morga spitalului îi un strigoi care vrea să iasă afară. Ferească-mă Dumnezeu!” „Ce strigoi? Ce ferească Dumnezeu? Ai cheia de la morgă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
drept, că n-aveți nici o vină. V-a aranjat Bucălău, la comanda lu' toarșu Leandru". Gest cu verzale, dragă Ciușcă, să-mi cedezi locul la coadă. Ani în șir mi s-a părut absurd ce mi se întîmplase. Nu mă dezmeticeam din nedreptatea aceea. Îmi lipsea vechea amiciție, din faza "cutezătorilor". Îmi lipsea apelativul "mă Dana" al lui Cornel Șoitu (Atît de des îl auzeam, că-mi venea să mă recomand Mădana Marievici); îmi lipsea tipografia. Numai în boockătăria§§§§§§§§§ mea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acum mă vei înjura. O să dormi pe un purcoi de bani, vei bea cocteil după cocteil și, în sfârșit, le vei da dracului de propoziții și de fraze. Îți spun că va fi o viață extraordinară, totul este să te dezmeticești și să treci la acțiune. Altfel se va alege praful de tot acest scenariu, iar urmarea va fi că vei sfârși - crede-mă pe cuvânt - prost. Nu înjură. Dar strânse buzele ca și cum ar fi dorit să le lipească unele de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cap îngrozitoare - Orchestra Filarmonică din Creier își acordează instrumentele, sunt lovite alămuri, tobele duduie fericite -, camera cufundată în penumbră, geamuri mari pe care se preling neobosite picăturile unei ploi interminabile. Lacrimi pe obraji de sticlă, își spuse, începând să se dezmeticească, partea cea mai bună dintre toate este că astfel de obraji nu vor face niciodată riduri, în ciuda timpului scurs. Încercă să se ridice din pat și observă surprins noroiul uscat care așternuse flori de pământ pe lenjerie. Lucia nu era
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
bin, să sune trompetele! Scriitorul însuși, doamnelor și domnilor, se va ascunde în recycle bin și acolo își va trăi restul zilelor unei vieți de tot rahatul. - Vezi să nu! Strigătul care îi ieșise din gură odată cu aerul expirat îl dezmetici. Alerga în continuare, adidașii lipăiau prin bălțile strânse lângă bordură, apa picura de pe cozoroc, simțea cum curgea și pe ceafă, strecurându-se pe sub gulerul treningului, apoi se prelingea indiferentă și rece de-a lungul coloanei vertebrale. Strânse din dinți și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]