1,829 matches
-
pe aspectele strategice ale activității sale sau pe relațiile cu exteriorul, decât pe cele de rutină, mari consumatoare de energie, efort și timp. Și în plan metodologic, Hersey și Blanchard îi sunt tributari lui Fiedler, ei imaginând un instrument de diagnoză asemănător celui al lui Fiedler. Acest instrument, numit LEAD (The Leadership Effectiveness and Description - Eficiența și descrierea conducerii), își propune măsurarea percepțiilor indivizilor din perspectiva stilului conducerii promovat de noua teorie. Și totuși, între teoria „favorabilității situațiilor de conducere” și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot fi abordate în legătură cu stilul de conducere sunt extrem de numeroase; de aceea, o selecție a lor devine stringentă. Din multitudinea și varietatea acestor probleme noi ne vom opri asupra a patru dintre ele: tipologiile (clasificările) stilurilor de conducere; modalități de diagnoză și autodiagnoză a stilurilor de conducere; factori care influențează și facilitează cristalizarea unor stiluri de conducere; efectele practicării diferitelor stiluri de conducere. Încercăm prin analiza acestor probleme să răspundem unor deziderate de ordin teoretic, metodologic și altora de ordin practic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să se localizeze printre cei din jurul său. În fine, ele pot fi luate ca punct de reper și introduse în programele de formare sau ameliorare a diferitelor stiluri comportamentale ale liderilor în vederea obținerii și creșterii succesului organizațional. 3.3.2. Diagnoza și autodiagnoza stilurilor de conduceretc " 3.2. Diagnoza și autodiagnoza stilurilor de conducere" Tipologizarea stilurilor de conducere prezintă mai ales o valoare teoretică. Din punct de vedere practic însă, extrem de utilă și necesară este cunoașterea stilurilor de conducere practicate de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fine, ele pot fi luate ca punct de reper și introduse în programele de formare sau ameliorare a diferitelor stiluri comportamentale ale liderilor în vederea obținerii și creșterii succesului organizațional. 3.3.2. Diagnoza și autodiagnoza stilurilor de conduceretc " 3.2. Diagnoza și autodiagnoza stilurilor de conducere" Tipologizarea stilurilor de conducere prezintă mai ales o valoare teoretică. Din punct de vedere practic însă, extrem de utilă și necesară este cunoașterea stilurilor de conducere practicate de lideri în vederea formării sau ameliorării lor. Or, pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
păcate, frecvența utilizării acestora este foarte variată (cele mai multe au fost folosite o singură dată și numai 3% cu frecvență ceva mai mare). De asemenea, caracteristicile lor psihometrice (validitate, fidelitate etc.) sunt nesatisfăcătoare (vezi Schriesheim, Kerr, 1977, p. 19). Instrumente de diagnoză a stilurilor de conducere pot fi întâlnite în mai toate lucrările dedicate analizei comportamentului organizațional (vezi Gordon, 1987; Altman, Valenzi, Hodgetts, 1985; Hellrieger, Slocum, Woodman, 1992; Daft, 1994; Gibson, Ivancevich, Donnelly, 1997 etc.). În cele ce urmează ne vom opri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucrările dedicate analizei comportamentului organizațional (vezi Gordon, 1987; Altman, Valenzi, Hodgetts, 1985; Hellrieger, Slocum, Woodman, 1992; Daft, 1994; Gibson, Ivancevich, Donnelly, 1997 etc.). În cele ce urmează ne vom opri doar asupra câtorva instrumente care ar putea fi folosite în diagnoza stilurilor de conducere. LPC (Least Preferred Co‑worker) a fost construită de Fred Fiedler (1964) cu scopul de a diagnostica stilul de conducere orientat pe sarcină (autoritar) sau pe relațiile umane (democratic). Se procedează astfel: a) liderii sunt rugați să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
imediate. Deși a fost aplicată până acum pe mai mult de trei milioane de oameni, nu se furnizează informații despre validitatea ei. Descrierea tipurilor stilurilor de conducere conține mult prea multe date intuitive, deductiv‑speculative, amintind de zodiac. Instrumente de diagnoză a stilului de conducere au fost elaborate și în literatura psihologică românească. Prezentăm în continuare câteva sugestii. Pornind de la cele șase tipuri de activități pe care le desfășoară liderul unui grup (luarea deciziilor, stabilirea sarcinilor de lucru, repartizarea sarcinilor, formarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pour la mesure du commandement en termes de syntalité de groupe”, în C.G. BROWNE; T.S. COHN (eds.), Chefs et meneurs, PUF, Paris. CHALVIN, D. (1971), Autodiagnostic des dirigeants, Éditions Hommes et Techniques, Paris. CHIRICĂ, S. (1996), Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de editură și consultanță „Studiul organizării”, Cluj‑Napoca. CLARKE, Liz (2002), Managementul schimbării, Editura Teora, București. COLE, G.A. (2000), Managementul personalului, CODECS, București. CONGER, J.A. (1990), „The dark side of leadership”, Organizational Dynamics, 19 (2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
PH. (1999), „Les techniques de l’aide à la décision”, în PH. CABIN (ed.), Les orgnisations. Etat des savoire, Éditions Sciences Humaines, Paris. CEAUȘU, V. (1972), De la incertitudine la decizie, Editura Militară, București. CHIRICĂ, SOFIA, (1996), Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță Studiul organizării, Cluj-Napoca. COHEN, M.D., MARCH, J.G., OLSEN, J.P. (1972), „A Garbage Can Model of Organizational Choice”, Administrative Science Quarterly, 17 (1). CRISTIAN, GETA (1972), Decizia în sistemul complex om-automat, Editura Academiei Române, București
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Realities for the Workplace Revolution, Mc Graw-Hill, Boston, New York. MICLEA, M. (1999), Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iași. MICLEA, M., CURȘEU, P.L. (2004), „Procesarea oportunităților și pericolelor în luarea deciziei”, în A. OPRE (coord.), Noi tendințe în psihologia personalității. Diagnoză, studii experimentale și aplicații, vol. II, Editura ASCR, Cluj-Napoca. MILLER, D. (1987), „Strategy making and structure: Analysis and implications for performance”, Academy of Management Journal, 30 (1). MILLER, S.J., HICKSON, D.J., WILSON, D.C. (1999), „Decision-Making in Organizations”, în G. SALAMAN
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din urmă putând fi subdivizate în reacții de natură cognitiv-informațională, afectiv-motivațională, psihocomportamentală. Oricum, clasificarea reacțiilor stresante are nu doar o valoare în sine, ci și una de ordin metodologic, ea putând orienta cercetătorii pe direcția construirii unor instrumente de măsurare/diagnoză a stresului. Este evident că noua paradigmă asupra stresului surprinde mai bine specificul fenomenului respectiv. Totuși, nu este lipsită de unele limite. Astfel, ea nu oferă posibilitatea predicției naturii agentului stresor sau măcar a faptului dacă ar fi sau nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
materia primă pentru cercetătorii care și-au propus elaborarea unor modele explicativ-interpretative ale stresului (ne vom convinge de acest lucru mai departe, când vom prezenta câteva asemenea modele); sugerează posibile tipuri de cercetări ce ar putea fi întreprinse, instrumente de diagnoză, piste de analiză și integrare a rezultatelor obținute în investigațiile empirice. Și totuși, o întrebare rămâne deschisă: Care trebuie să fie atitudinea cercetătorului sau a psihologului practician aflat în fața unei asemenea multitudini și varietăți de paradigme cu privire la stres ? Se contureză
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
antecedentele organizaționale ale stresului (indicatorii stresului, caracteristicile organizației: mărime, aspectele muncii etc.) și consecințele stresului (sănătate sau boală, eficiență sau ineficiență organizațională, afectarea performanțelor în alte roluri). Modelul „ciclurilor stresului” a facilitat operaționalizarea conceptelor folosite și elaborarea unor instrumente de diagnoză a stresului. Din păcate, modelul recurge la o diagramă simplificată, secvențială a stresului care, deși intuiește corect natura variabilelor avute în vedere (obiective și subiective), precum și semnificația lor (independente, dependente, moderatoare), rămâne tributară unei diviziuni cauzal unidirecționale. El este mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a se pierde din vedere rolul diferențelor individuale. Complicarea, rafinarea și chiar sofisticarea teoretică a modelelor prin trecerea de la unul la altul reprezintă o altă constantă caracteristică acestora. Din păcate, nu același lucru s-a petrecut și în plan metodologic. Diagnoza stresului organizațional rareori a recurs și la o altă metodă decât cea a self-report-ului, fapt care aduce o notă de subiectivitate a rezultatelor recoltate. Abia în ultima vreme s-au făcut unele tentative de depășire a unei asemenea limite. Corelatele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
colective și programe de sănătate Scop: îmbunătățirea potrivirii dintre angajat și organizație. • socializarea anticipatorie • ameliorarea comunicării, luării deciziilor, managementul conflictelor • dezvoltarea organizațională • managementul carierei • proiectarea unei politici organizaționale competitive, axată pe tehnologii moderne de management; • efectuarea unor studii periodice de diagnoză organizațională. Scop: instituționalizarea proceselor și serviciilor de sănătate. • fitness • programe de binefacere • programe de asistență a angajaților • biofeedback Scop: reabilitarea angajaților. • oferirea unor servicii de plasare (servicii în afara organizației) INTERFAȚA INDIVID/ ORGANIZAȚIE Scop: creșterea calificării, îmbunătățirea abilităților de organizare. • managementul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a metodei observației și a metodei self-report-ului la conceperea, validarea și aplicarea unui instrument standardizat de măsurare a burnout-ului. Este vorba despre Maslach Burnout Inventory (MBI), devenit între timp unul dintre instrumentele cele mai răspândite și mai frecvent utilizate în diagnoza burnout-ului. Epuizarea emoțională este dimensiunea motivațională a instrumentului, depersonalizarea - dimensiunea interpersonală, iar reducerea realizării profesionale - dimensiunea de autoevaluare. Perioada anilor ’90 se caracterizează prin continuarea și adâncirea restructurărilor de ordin conceptual și metodologic, ambele fiind generate de extensia fenomenului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în momentul de față studiul cazurilor clinice constituie mai degrabă cazuri de excepție decât o regulă, un asemenea fapt fiind favorizat de extensia burnout-ului de la profesiile din sfera serviciilor sociale (human service) la cele din afara lor. Îmbogățirea modelelor subiective pe diagnoză a burnout-ului ca metode obiective. Pe lângă metoda observației și metoda self-report-ului sunt folosite tot mai mult înregistrările fiziologice, endocrinologice, precum și indicatori obiectivi ai burnout-ului, precum performanțele, absenteismul, randamentul etc. Deplasarea centrului de interes de pe cercetările de tip transversal pe cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au o valoare în sine. Ele sunt sau devin semnificative din perspectiva identificării mai riguroase a cauzelor, simptomelor și a modalităților preventiv-ameliorative ale celor două fenomene. De asemenea, ele ajută la operaționalizarea conceptelor și la elaborarea unor instrumente adecvate de diagnoză. Burnout și oboseală În 1980, Freudenberger și Richelson apreciau burnout-ul ca fiind o „stare de oboseală cronică”. Dacă lucrurile s-ar fi oprit, ar fi fost foarte bine. Din păcate, mulți autori au suprimat particula „cronică” din definiția burnout-ului, arătând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Journal of Work and Organizational Psychology a publicat un număr special dedicat problematicii mobbing-ului, sub redacția lui Zapf și Leymann. Sunt cuprinse studii cu privire la: prevalența și riscul grupurilor față de bullying și hărțuirea în muncă (Einarsen, Skogstad); studii de caz privind diagnoza victimelor mobbing-ului (Groeblinghoff, Becker); conținutul și dezvoltarea mobbing-ului la locul de muncă (Leymann); statistici asupra victimelor mobbing-ului care sunt pacienți în clinicile din Suedia (Leymann, Gustafsson); mobbing-ul și starea de bine - prima disertație asupra mobbing-ului (Niedl); sursele mobbing-ului (Vartia); cercetări
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizații, Editura Eurostampa, Timișoara. BRADLEY, W.B. (1969), „Community-based treatment for young adult offenders”, Crime and Delinquency, 15 (9), pp. 359-370. BRAHAM, P., RHODES, E., PEARN, M. (1981), Discrimination and Disadvantage in Employment, Harper and Row, Londra. BRATE, A. (2004), „Diagnoza multidimensională a stresului occupațional la manageri”, Revista de psihologie organizațională, vol. IV, nr. 3-4. BRATE, A. (2005), „Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătații în muncă”, Revista de psihologie organizațională, vol. V, nr. 1. BURKE, R.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
School of Medicine at Tel Aviv University. Profesor Avraham menționează deasemeni că așa cum până acum pe baza micro Arn-ului se putea prezice ce tip de cancer ar putea o persoană să dezvolte în viitor, el va avea aplicații și în diagnoza și terapia deficiențelor de auz de toate tipurile. Auzul este un proces extrem de complex care implică interacțiuni multiple între gene și mediul înconjurător. Aceste interesante studii au deschis noi căi în explorarea și înțelegerea proceselor care duc la surditate, cu
MicroARN-ul este responsabil pentru pierderea progresiv? a auzului. O mic? gen? care controleaz? mii de alte gene by Theodor S?rbule?u () [Corola-publishinghouse/Science/84062_a_85387]
-
nivelul promotorului oferă un semnal pozitiv celulei canceroase și acestea pot fi detectate prin aplicarea tehnicii PCR (modificata astfel încât să se deosebească de tehnica PCR utilizată în detecția mutațiilor) pe baza căreia se poate stabili riscul de a face cancer, diagnoza precoce a cancerului și prognoza acestuia (Wong și colab., 1999; Belinsky și colab., 1998). În prezent, analiza hipermetilării ADN constituie o cale promițătoare în monitorizarea debutului și progresiei maladiei canceroase (Baylin și Herman, 2000). Studiul genelor care sunt silențiate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sa. Întrucât în articolele sale Eminescu s-a dovedit în permanență "inflexibil cu principiile și cu soarta națiunii'', anihilarea sa ca om (în primul rând), dar și ca ziarist și poet, s-a efectuat prin intermediul psihiatriei domeniu extrem de labil, dovadă diagnozele adesea contradictorii. Pe de altă parte, ceea ce realizează Th. Codreanu în cartea menționată este situarea poeziei și ziaristicii eminesciene pe același plan de relevanță, artisticul (în primul caz) și politicul (în cel de al doilea) formând nu fețe distincte ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la Huși, prozatorul și eseistul Theodor Codreanu. Nu în zadar această carte a apărut în același an în două ediții: prima la editura "Flux" din Chișinău, a doua la editura "Scorpion" din Galați, din simplul motiv că pacienții cu aceeași diagnoză conștiința identitară afectată există cu prisosință pe ambele maluri ale Prutului. Volumul Basarabia sau drama sfâșierii e stringent necesar să ajungă în cât mai multe mâini, paginile să-i fie parcurse de cât mai mulți ochi, iar textul să-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plânge, repetat, Maiorescu. Cabala antieminesciană viza anihilarea ziaristului, trăitor "între lupi", cel care reușise "să se pună rău cu toată lumea" și care își impunea drept normă de viață adevărul (lucr. cit., p. 211). Incursiunea în epocă nu putea ocoli, "războiul diagnozelor". Cu documentele pe masă, dl. Codreanu dovedește condiția de cobai a poetului (pretins luetic), supus de dr. Iszac unei intoxicații mercuriale care, evident, îi va înrăutăți starea. Chiar Eminescu credea despre sine că ar fi "un om sacrificat" (zicea Petre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]