773 matches
-
pe baza presupozițiilor textului": "adresare, indicație, îndemn, informație, a transmite ceva cuiva, ordin, rectificare, rugăminte, obiecție, explicație, lămurire, salut, provocare, trimitere, avertisment, precizare, protest, sfat, promisiune, dorință"). Apoi, Coșeriu a avansat ca "principiu fundamental al subdivizării" distincția între funcțiile textuale dialogice (precum întrebare - răspuns) și cele non-dialogice (constatare). În sfârșit, funcțiile de rang "inferior" (precum negare, respingere, refuz) se pot grupa în jurul unor funcții cu un grad mai ridicat de generalitate (non-concordanță), după criterii care rămân a fi determinate. 6. Poetica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic dintre Ortodoxie și Catolicism 16. Simbolistica gestului patriarhal, prin arborarea mănușilor roșii, nu presupune numai mărturisirea indelebilă a inferiorității Ortodoxiei, ci și o schimonosire a Apusului catolic, unde astfel de însemne au o semnificație precisă, "peste care nu se poate
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită. Este vorba de o formă sui generis a trupului sfințit care poate intra într-o relație dialogică cu Divinitatea. De fapt, întreaga Tradiție subliniază importanța creării unui astfel de trup prin practica isihastă a rugăciunii minții și a inimii care să relaționeze cu Puterea divină, în vederea desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, și de bucuria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va fi conștient de faptul că miza existenței sale este sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală reprezintă oportunitatea de refacere a unei națiuni distruse de o doctrină ateistă, precum și asigurarea permanenței esenței ontologice în contact cu Transcendența, a mijlocirii relației dintre scara
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
precum: Pr. Arsenie Boca, Pr. Ilie Cleopa, Pr. Ilarion Argatu, Pr. Sofian Boghiu, Pr. Paisie Olaru, Pr. Arsenie Papacioc, Pr. Justin Pârvu și mulți alții, au întreținut flacăra vie a credinței ortodoxe și care, prin practica lor isihastă, au conferit dialogicului, la un mod teandric, valoarea supremă a conlucrării harice dintre Dumnezeu și om. La nivelul discursului subversiv, de factură elitistă, se cuvine să amintim și cazul filosofului Constantin Noica care, în buna tradiție a Maestrului său, Nae Ionescu, a creat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca "entitate nepieritoare" care se regăsește în comuniune cu divinitatea. Lucrarea Scrisori către fiii mei duhovnicești (Constanța, Sfânta Mănăstire Dervent, 2001) a Părintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, o figură de excepție a monahismului românesc, constituie un îndreptar creștin fundamental în ceea ce privește relația dialogică dintre călugăr și fiul duhovnicesc. Se spune că cea mai scurtă scrisoare de tipul "eo, - i" ar aparține unor filosofi. Epistolele "Părintelui de la Marea Neagră", cum este denumit Părintele Arsenie Papacioc, transgresează limitele comunicării laconice a celor doi filosofi care au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
anterioare. Analiza relației dintre modelul instituțional și calitatea democrației poate fi privită și dintr-un alt unghi, pornind de la o concepție diferită privind democrația, "democrația deliberativă". În teoria politică a ultimilor ani, acest termen sau alte variante, similare, precum "democrație dialogică" (Giddens, 1998) sau "democrație reflexivă" (Beck, 1999) au apărut frecvent. Oprindu-ne la prima expresie, se elimină imediat o confuzie lingvistică (v. Bobbio, 2002): termenul "deliberativ" nu face referire la adoptarea deciziilor (așa cum sugerează termenul italian deliberazione ("deliberare"), ci la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se adaugă acestei acțiuni încă un epitet: neserioasă, pe lângă „gratuită” și „imprudentă”. Din punctul de vedere al tehnicilor persuasive se remarcă în finalul articolului prezența negației polemice, o strategie argumentivă „bazată pe contestarea unui enunț anterior”, ea avînd un caracter dialogic, replicativ, polifonic”, ea înseamnă „nu anularea orientării argumentative a propoziției pozitive respinse, ci dimpotrivă consolidarea ei” (Hoarță Cărăușu, 2008:378). Articolul Distinguendum est (fragment), p.348351, scris în iulie 1881, reprezintă un alt exemplu de polemică cu ziarul aservit puterii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
secvență are o importanță covârșitoare: Vedem bunăoară pe-un C.A.Rosetti, un grec, și pe Carada, un alt grec, înființând o gazetă. Ce nume-i dau? Românul. Ei cari n-au fost români neam de neamul lor. Structura este dialogică, un dialog imaginar purtat fie cu cititorii, fie cu sine însuși. Construcția antitetică un grec, un alt grec/Românul, n-au fost români neam de neamul lor se realizează prin repetiție. Expresia „neam de neamul (lor)” are conotații diferite în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei de "operă totală"63, Marcel Tolcea oferă un Eliade ezoteric, înțelegând pe tot
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un joc retroactiv/recursiv care devine generator de cunoaștere"860. Alte instrumente ale gândirii complexe sunt cuprinse în principiile care stau la baza noii paradigme. De-a lungul elaborării celor patru volume ale Metodei, Edgar Morin distinge trei principii: principiul dialogic, principiul recursiunii organizaționale și principiul holografic sau hologramic 861. Ulterior, lista se mărește, astfel că, în 1999, el vorbește de șapte principii ale gândirii complexe 862: principiul sistemic și organizațional; principiul hologramic; principiul buclei retroactive; principiul buclei recursive; principiul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și principiul holografic sau hologramic 861. Ulterior, lista se mărește, astfel că, în 1999, el vorbește de șapte principii ale gândirii complexe 862: principiul sistemic și organizațional; principiul hologramic; principiul buclei retroactive; principiul buclei recursive; principiul de autonomie/dependență; principiul dialogic; principiul reintroducerii cunoscătorului în întreaga cunoaștere. Dintre acestea, am reținut principiul dialogic, pentru că el vine cel mai mult în consonanță cu tema pe care o urmăresc. Principiul dialogic, spune Morin, este cel care permite unirea a două principii sau noțiuni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în 1999, el vorbește de șapte principii ale gândirii complexe 862: principiul sistemic și organizațional; principiul hologramic; principiul buclei retroactive; principiul buclei recursive; principiul de autonomie/dependență; principiul dialogic; principiul reintroducerii cunoscătorului în întreaga cunoaștere. Dintre acestea, am reținut principiul dialogic, pentru că el vine cel mai mult în consonanță cu tema pe care o urmăresc. Principiul dialogic, spune Morin, este cel care permite unirea a două principii sau noțiuni care se exclud, dar care sunt indisociabile în aceeași realitate, adică în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
hologramic; principiul buclei retroactive; principiul buclei recursive; principiul de autonomie/dependență; principiul dialogic; principiul reintroducerii cunoscătorului în întreaga cunoaștere. Dintre acestea, am reținut principiul dialogic, pentru că el vine cel mai mult în consonanță cu tema pe care o urmăresc. Principiul dialogic, spune Morin, este cel care permite unirea a două principii sau noțiuni care se exclud, dar care sunt indisociabile în aceeași realitate, adică în același timp complementare și antagoniste. De exemplu ordine/dezordine, cuplu aparent imposibil, dar care duce la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceea, el consideră că este necesară nu numai o logică slăbită, ci de asemenea o metodă de gândire complexă, în care logica deductiv-identitară să nu fie anulată, ci înglobată ca un instrument de control al gândirii. Această metodă este numită dialogica. Iată cum privește Morin relația acesteia cu logica clasică și cu contradicția: "dialogica pe care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemenea o metodă de gândire complexă, în care logica deductiv-identitară să nu fie anulată, ci înglobată ca un instrument de control al gândirii. Această metodă este numită dialogica. Iată cum privește Morin relația acesteia cu logica clasică și cu contradicția: "dialogica pe care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dialogica. Iată cum privește Morin relația acesteia cu logica clasică și cu contradicția: "dialogica pe care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica nu depășește contradicțiile radicale, ea le consideră de nedepășit și vitale, le înfruntă și le integrează în gândire (...). Paradigma dialogică comandă gândirea, care astfel utilizează logica fără a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicția: "dialogica pe care o propunem constituie nu o logică nouă, ci un mod de a utiliza logica în virtutea unei paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica nu depășește contradicțiile radicale, ea le consideră de nedepășit și vitale, le înfruntă și le integrează în gândire (...). Paradigma dialogică comandă gândirea, care astfel utilizează logica fără a se lăsa aservită de ea"880. Logica clasică rămâne indispensabilă pentru a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradigme a complexității; fiecare operație fragmentară a gândirii dialogice se supune logicii clasice, dar nu și mișcarea sa de ansamblu. Dialogica nu depășește contradicțiile radicale, ea le consideră de nedepășit și vitale, le înfruntă și le integrează în gândire (...). Paradigma dialogică comandă gândirea, care astfel utilizează logica fără a se lăsa aservită de ea"880. Logica clasică rămâne indispensabilă pentru a efectua controlul fragmentar, pas cu pas, al discursului. Dar ea devine un obstacol în fața unor enunțuri complexe, de genul celor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
enunțuri complexe, de genul celor heracleiteene. În aceste cazuri, este necesar un meta-punct logic de vedere, o metalogică în care contradicția să nu mai fie exclusă. Logica clasică este necesară, dar insuficientă gândirii. Ea nu poate supune legilor ei mișcarea dialogică a gândirii, buclele recursive, complexele hologramatice, solidaritățile, organizările conceptuale 881. Pentru astfel de situații, principiile aristotelice devin limitative și este necesară înglobarea și transgresarea lor. În acest sens, Morin afirmă, contrar tradiției epistemologice, că logica trebuie să fie subordonată gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
882. Raționalitatea veritabilă nu poate însemna închidere. Ea își recunoaște limitele și este capabilă să le trateze, ceea ce presupune situarea într-un meta-punct de vedere. Aceasta înseamnă nu ruptura cu logica clasică, ci înglobarea, utilizarea și depășirea acesteia, într-o dialogică ce necesită o logică mai suplă: "Raționalitatea veritabilă este o raționalitate incompletă, deschisă, care necesită o logică incompletă, deschisă..."883. Este o raționalitate care nu mai recuză iraționalul, ci este capabilă de a-l recunoaște. Ea este deschisă tocmai în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
practicile transmise prin comunicare și interacțiune. Caracteristica sa principală este dimensiunea consensuală, introdusă prin expresia: „toată lumea știe”. Incorporează caracteristicile contextului social, bunele maniere sociale, modurile de transmisie a experienței sociale și a tezaurului cultural. Cunoașterea cu ajutorul simțului comun (naivă, culturală, dialogică, comunitară, transmisă prin activități, limbă, obiceiuri, folclor) urmărește lărgirea cunoașterii, progresul cognitiv, căutarea adevărului. Este o activitate de Învățare, dar nu una cognitivă, ci socială: are regimul oricărei Învățări, iar lipsa progresului social se simte, se vede mai repede decât
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de neînlocuit. Mutațiile sociale radicale de după 1947 accentuaseră decalajul. Era o lume opusă și apusă la care apelau nostalgic și compensativ. Acest tip de evadare devenise copleșitor, o adevărată „boală” ce se resuscita în sine, pe gânduri sau se defula dialogic în familie, seara, sau în ocazionale întâlniri, ale basarabenilor împrăștiați după 1944, în mai toate regiunile țării. Amintirile timpului trecut se împleteau resuscitând nostalgii și speranțe; prindeau contur rechemate în imaginar rude și prieteni de altădată, locuri dragi tot atâtea
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința de comunicare, nevoia dialogică, urbanitatea respectivelor personagii. Proprii mei studenți, cărora le dam în relectură "Două loturi", prin 1996, regăseau acolo toate grijile insului trăitor în societatea deschisă, bașca atracția pentru unul din cele patru tipuri de jocuri recenzate de Roger Caillois, regentate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]