14,718 matches
-
e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat! Și-ar fi dat seama și-ar fi îndreptat tacit cele două erori la care m-am referit"... Alți amatori transcriu mecanic până și greșelile de tipar, inventează ziare la care Eliade n-a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
extinse și în Peninsula Balcanică proiectele așteptând aprobările de rigoare și mai ales fondurile necesare unei activități de mare anvergură și de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste prezentări la
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
959-1000; Epistola canonica, P. G. XLV, col. 221-236; In Canticum canticorum, 1-15, P. G. XLIV, col. 755-1120; In Ecclesiasten, P. G. XLIV, col. 625-754; In inscriptiones Psalmorum, P. G. XLIV, col. 431-608; Oratio catechetica magna, P. G. XLV, col. 9-116; Dicționare, enciclopedii, colecții, manuale *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 29, traducere de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae și Preot Ioan Buga, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, 493 p.; *** col. Părinți și Scriitori bisericești, vol
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
un cuvânt, a ceea ce îl împiedică de la câștigarea vieții veșnice. Pentru a reda noțiunea de păcat, Sfânta Scriptură folosește în scrierile ei o mare varietate de termeni. Astfel, în limba ebraică, această noțiune este redată prin termenul [hattat]<footnote Cf. „Dicționar Biblic”, Edit. Cartea creștină, Oradea, 1995, p. 988. footnote> care înseamnă îndepărtarea de la scop; în limba greacă întâlnim cuvântul αμαρτια cu același sens; în limba latină găsim de asemenea termenul peccatum, care are un sens foarte larg, putând însemna orice
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
întâlnim cuvântul αμαρτια cu același sens; în limba latină găsim de asemenea termenul peccatum, care are un sens foarte larg, putând însemna orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul moral-religios. Astfel, potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române”, păcatul este „o încălcare a unei legi sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
orice greșeală. În limba română, cuvântul păcat are mai multe sensuri, dintre ele predominând sensul moral-religios. Astfel, potrivit „Dicționarului explicativ al limbii române”, păcatul este „o încălcare a unei legi sau a unei porunci bisericești; fărădelege, greșeală, vină”<footnote Cf. „Dicționarul explicativ al limbii române”, ediția a II-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 761. footnote>, iar conform învățăturii Bisericii Răsăritene, păcatul este „o călcare cu știință și cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu voie liberă, prin gând, cuvânt sau faptă a voii sau poruncilor lui Dumnezeu, fiind și o boală care atrage după sine moartea sufletului”<footnote „Credința Ortodoxă”, Edit. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1996, p. 351; Pr. Prof. Ioan Bria, „Dicționar de teologie ortodoxă A-Z”, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 295. footnote>. Păcatul este de fapt o călcare a voinței lui Dumnezeu, a legilor eterne date de El în conștiința noastră și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ochiul doctorului, putrezește și devine fără leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și la sfârșiturile partiturilor/poveștilor verdiene și pucciniene, mai exact la preludii sau uverturi și la deznodămintele cel mai adesea tragice. Cercetătorul avizat cunoaște evoluția în timp și spațiu a semnificației formelor de uvertură și preludiu<footnote vezi Bughici, Dumitru- Dicționar de forme și genuri muzicale, EMUC, București, 1974, pp. 348- 350 respectiv 254-254 footnote>. Chiar dacă în istoria muzicii se stipulează că Richard Wagner ar fi renunțat la uvertură în favoarea preludiului, multe dintre operele lui Giuseppe Verdi se deschid, cu
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
instrumente de percuție (Clopote, Clopoței, Chimvale, Tamburină)<footnote J. Stainer, The Music of the Bible (1914); C.H. Cornill, Music in the Old Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical instruments in the Old Testament (1926); K. Sachs, History of Musical Instruments (1940); Dicționar Biblic (Oradea: Cartea creștină, 1995). footnote>. 3. Monodia sacră Departe de a mai reprezenta structura originală, dar conservându-se până azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dacă-l iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
dacă-l iubești pe diavolul, diavol vei fi; iar de iubești trupul, trup vei fi. Înseamnă deci că lucrul cel dintâi al dumnezeieștii iubiri este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 183 footnote>. Iubirea produce în inima celui ce o îmbrățișează un adevărat reviriment și festin spiritual. Referindu-se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
omenească, căci, așa cum spunea Fericitul Augustin, iubirea lui Dumnezeu e un hoț, care, spre norocul tău, te jefuiește și te fură de toate, ca să nu mai ai altceva sau pe altcineva decât pe Dumnezeu<footnote Fer. Augustin apud Nicolae Moldoveanu, Dicționar de înțelepciune patristică. Comori dezgropate, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 164. footnote> . Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu, nu va mai iubi, nu se va mai îngriji de bani, de avuții, nici de părinți, nici de slava vieții
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14 ianuarie 2014, în biserica Mănăstirii Putna, de un sobor de preoți ai sfântului locaș, în frunte cu starețul acesteia, arhimandritul Melchisedec Velnic, a avut, ca întotdeauna, sobrietate, eleganță, substanță
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a denunțat pe Eminescu, spunând că el personal l-a auzit cum afirma că vrea să-l împuște pe rege. Cercetările lui Nicolae Georgescu sunt exhaustive, ajungând până la revistele de caricaturi ale vremii, la înțelegerea și interpretarea lor chiar fără dicționar. Aceste caricaturi sunt desene intenționat făcute și care să însoțească textele acide ale lui Eminescu în ziarul Timpul, dar și desene făcute de anonimi ai momentului care le-au publicat în diverse ziare și reviste. În tot acest context controversat
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
cu alte ocazii, eminescologia a rămas o formă fără fond. Grupurile de eminescologi au lucrat, să nu uităm, în instituții diferite, fiecare cu cîte un program, care, odată încheiat, a dus la dizolvarea grupului respectiv. Fac o scurtă recapitulare: monumentalul Dicționar al limbii poetice eminesciene, sub redacția lui Tudor Vianu, apoi a lui Șerban Cioculescu, a apărut în 1967, după care colectivul de la Institutul de lingvistică s-a dizolvat; între timp, Perpessicius a rămas el singur o instituție, scoțînd volumele IV
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
au dezlegat lanțurile și cătușele și l-au predat familiei pentru înhumare. Era o demonstrație de intimidare pentru cei care ar mai cuteza să se confrunte cu organele de Securitate”. 2004 - Cicerone Ionitoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, intermnitati, uciși. Dicționar, volumul 6 (litera M). pag. 111 - “MARINESCU, Traian Gh. (zis Geagu). Născut la 26 aprilie 1923. Din satul Izvoarele, comuna Voinești . Dâmbovița. Funcționar și student la Academia Comercială . Membru P.N.Ț. A participat la protestul consătenilor față de falsificarea alegerilor din
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
al MARINEI ANCAIȚAN, ziaristă și lector-stilizator al publicațiilor „Libertății”, cartea apărută în România, în colaborare cu Editura „EMMA BOOKS” din Sebeș (Județul Alba Iulia); 12. „DE CE S-A DUS HELEN LA MĂNĂSTIRE?”, roman al scriitorului GEORGE M. FRIȘCAN ; și 13. „DICȚIONARUL CRONOLOGIC „LIBERTATEA” 1945-2010” al publicistului COSTA ROȘU, cuprinzând principalele evenimente din perioada 1945-2010 despre românii din Voivodina și activitatea lor sprituală, culturală, sportivă și de altă natură, consemnate de ziariștii și colaboratorii săptămânalului „Libertatea” și publicate pe paginile ei în
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]
-
el știa de la vîrsta de șase ani că este homosexual, mă numește din nou homofobă. Potrivit afirmației domnului A.C. rezultă că în S.U.A. „homofobii” sînt expuși, omițînd să precizeze unde: la circ, la muzeu sau la stîlpul infamiei. Să cercetăm dicționarul etimologic: HÓMOs.m. (Liv.) Denumirea științifică a omului. [< lat. homo]. FOBÍE, fobii, s. f. Stare patologică de neliniște și de frică obsedantă, lipsită de o cauză obiectivă sau precisă. Din fr. phobie. Incorect și regretabil, cuvîntului „homofobie” i s-a
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
țăruș în pământ ori să v-alegeți ramul potrivit, nici tânăr, nici bătrân, din care să faceți fluier și praștie tot mai puțini copiii pământului încins de soare, uscat de vânt înzăpezit sub tălpică de sanie azi voi căutați în dicționar cuvinte-ncălzite la obrazul nenumăratelor generații mulțimi de cuvinte neinteligibile, scoici uscate rostogolite în joacă - din risipa lor, dincolo de orice sentință, se întâmplă încă sub ochii noștri tot mai miopi să crească o nouă viață Seminar de traducere "Oho, cât de
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios instrument de lucru pentru studenți /elevi, dar nu numai - , intitulat 111 romane celebre într-o singură carte - dicționar de autori și opere. Anul acesta, ea revine pe piața editorială cu o carte despre povestirea tradițională, publicată în colecția "Deschideri" a Editurii Paralela 45, care confirmă seriozitatea și eleganța condeiului autoarei. Orice s-ar crede, nu simpatizez cu discursul
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
capteze atenția printr-o anumită demnitate a cuvântului, care mai putea fi întâlnită numai la Marin Preda. Geo Dumitrescu nu transformă cuvintele în focuri de artificii, nu le risipește orgiastic, ci le păstrează intactă autoritatea pe care o au în dicționar. El se exprimă clar, analitic, ca și cum ar ține un discurs. În loc să-l epateze pe burghez, îl cucerește prin seriozitate și distincție chiar în momentul săvârșirii actelor de teribilism. Este " s-ar putea spune " un contestatar îmbrăcat cu costum și cravată
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
capitol despre Troițe, rugi, lemne. Evident că nu puteau să apară nici albume, singura carte consacrată domeniului, pe care o cunoaște autorul albumului de acum, fiind Cruci, troițe, monumente, grupe de monumente, cimitire, tipărită la Breaza în interbelic, fără an. Dicționarele de până la 1989 dădeau troiței o astfel de definiție: "Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții) și uneori încadrată de o mică construcție, așezată la răspântii sau pe lângă fântâni sau în locuri legate de un
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]