2,240 matches
-
Rolurile secretinei: determină stimularea secreției de bicarbonat de către celulele ductale ale pancreasului și a tractului biliar, stimulează secreția apoasă a sucului pancreatic, scade secreția de suc gastric, poate determina contracția sfincterului piloric. Secreția de secretină este stimulată de produșii de digestie proteică și de concentrația de acid de la nivelul porțiunii superioare a intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase gastro-intestinale, în creier și în multe structuri nervoase autonome. PreproVIP conține VIP și un polipeptid apropiat numit PHM-27. Rolurile VIP: stimulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de grăsime în picături mici, pentru ca lipazele să poată acționa asupra acestora. Acest proces se numește emulsionare și se produce sub acțiunea sărurilor biliare (fig. 14, 22). Suprafața mucoasei intestinale este acoperită de un strat apos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
56 g pentru adultul mediu); cu 20-30 g mai mult la gravide și în perioada de lactație (pierdere zilnică de 12-15 g); 2g/kgc la copil. Sursele endogene (150-180 g/zi) de proteine luminale sunt secrețiile digestive și enterocitele exfoliate. Digestia proteică începe în stomac sub acțiunea pepsinei și este desăvârșită în intestin sub acțiunea proteazelor din sucul pancreatic (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asemănătoare, Butler nu s-a putut sustrage impresiei că mintea, etica, arta, pe care le socotea lucrurile cele mai de seamă, sunt tratate de către o „știință materialistă“, după expresia unui comentator, drept „visuri ale automatelor care întovărășesc schimbările fizico-chimice numite digestie, respirație, reproducere și moarte“. Imputarea adusă teoriei lui Darwin asupra evoluției treptate a organismelor prin selecția naturală era una pe cât de inadecvată, pe atât de des repetată: ea ar susține un mod de a gândi care duce la marginalizarea minții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Daniel Barbu, Alex Ștefănescu, Gabriel Dimisianu, Ștefan Borbély, Mircea Platon, Mihail Neamțu, Ovidiu Hurduzeu, Tudorel Urian, Mircea M. Diaconu și Cosmin Ciotloș, alături de numele de critici literari citate adineaori! Ce hrană, ce teme controversabile, câte subiecte realmente viabile oferă spre digestie și comentare unor astfel de nume piața autohtonă? Evident, nu mă refer strictamente la beletristică, dar, în general, la creația intelectual-estetică în sensul cel mai larg. Avem, de pildă, în altă ordine de idei, vreo 20 de comentatori constanți de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Se adresează răzvrătiților, marginalizaților, celor care nu respectă nici pacea, nici ordinea, nici cursul normal al lucrurilor sau al timpului. Celor care "s-au săturat de această viață modestă", pe care îi indignează "acest repaos grețos de după-amiază, prelungire a digestiei și picoteală", nu le promite altceva decît o viață mai consistentă și mai dinamică: "Fie ca vîntul proaspăt și soarele incandescent să ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
-a a Istoriei Franței, la textul amplu pe care Michelet îl consacră Parisului și rolului său în istoria națională. E vorba de un rol deosebit, în primul rînd pentru că este asimilat foarte clar unei funcții majore de îngurgitare și de digestie: în sensul propriu al termenului, Parisul apare ca hrănindu-se din carnea și din sîngele fiecărei provincii care alcătuiește națiunea franceză. "El înghite viața crudă, scrie Michelet, și o transfigurează..." dar e vorba de un rol hotărîtor, de un act
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
culori este practic intuitiv, fiind ușor de identificat motivele pentru care pietrele de o anumită culoare aveau anumite proprietăți. Este firesc ca roșul să fie legat de sânge, verdele prin analogie cu frunzele și iarba care rodește din pământ de digestie și fertilitate/creație, albastrul, fiind culoarea cerului, de liniște, dar și de energie, întrucât este casa zeilor, iar negrul de puteri malefice întrucât este întunericul, necunoscutul, haosul prin excelență. În timp ce simbolul este universal întrucât corespunde unui răspuns colectiv, el este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a monstrului. E. Zola, Germinal, p. 5 Iar acest Voreux, într-un fund de groapă, ghemuit ca o fiară vrăjmașă, se îngrămădea tot mai împovărător, înghițind, într-o răsuflare tot mai anevoioasă și mai prelungă, aerul împuținat de greoaia-i digestie de carne omenească. E. Zola, Germinal, p. 15 Deodată îi răsăriră în față doi uriași ochi galbeni străpungînd întunericul. Se afla sub un clopot, în sala de recepționare, chiar la gura puțului.. E. Zola, Germinal, p. 30 c) utilizarea expresivă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se adresează în primul rând studenților de la specialitatea Kinetoterapie, dar poate fi utilă tuturor celor care urmează o formă de invățământ superior cu profil biologic. Abordează sintetic și corelativ fiziologia mediului intern, a sângelui, aparatului cardio-vascular, respirației și a metabolismului, digestiei, funcția motorie a sistemului nervos și fiziologia mușchilor striați și netezi. Utilă pentru înțelegerea influenței efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați este o trecere prin evoluția filoontogenetică a funcției contractile musculare. Numărul mare de figuri și tabele facilitează înțelegerea explicațiilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volumul sangvin circulant); restul fie circulă de zece ori mai lent fie chiar stagnează în vene (volumul sangvin de rezervă). Principalele rezervoare sangvine sunt ficatul, splina și plexurile subpapilare. În anumite condiții fiziologice sau patologice au loc redistribuții sangvine: în timpul digestiei crește debitul sangvin la nivelul organelor splanhnice și scade irigația la nivelul pielii, iar în cursul efortului pielii crește afluxul de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive. Valoarea volemiei depinde de vârstă și de starea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
A, D, E, G, M. Sinteza imunoglobulinelor este specifică fiecărui tip de antigen deoarece limfocitele B se diferențiază în linii celulare (clone) de plasmocite care sintetizează și descarcă în circulație câte un singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiac de 6 l/min. Această valoare crește cu 1-2 l în ortostatism ca urmare a scăderii întoarcerii venoase și deci a umplerii cardiace. Valori scăzute ale debitului cardiac se înregistrează în timpul somnului și la vârstnici, iar valori crescute în timpul digestiei și bineânțeles în cursul efortului fizic, cu scopul asigurării necesarului de oxigen. Astfel, la indivizi neantrenați, debitul cardiac ajunge la 10-15 l/min în cazul unui efort moderat și la 20-25 l/min în efort intens. La sportivii de rezistență
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lucrul mecanic efectuat de inimă). Ulterior are loc o hiperemie locală compensatorie. Referitor la redistribuirea debitelor sangvine, teritorii cum sunt mușchii și viscerele se caracterizează prin modificări mari în plus sau în minus ale volumului sangvin ce le irigă (în timpul digestiei sângele trece din mușchi în viscere iar în timpul efortului fizic invers), în timp ce teritoriile importante din punct de vedere vital, inima și creierul, se caracterizează prin variații mici ale fluxului sangvin ce le asigură nutriția și oxigenarea. 4. Fiziologia respirației și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eficientă la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea antrenamentelor sau competițiilor sportive (încăzirea), realizată prin metode pasive sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea antrenamentelor sau competițiilor sportive (încăzirea), realizată prin metode pasive sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]