996 matches
-
melcilor. Ele sunt adaptate apei sărate marine și apei dulci, iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
sărate marine și apei dulci, iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu important în care putem realiza cum cu ajutorul fosilelor, un grup îl înlocuiește
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul. Abia după ce dinozaurii au fost eradicați, mamiferele și-au luat locul ca mamifere dominante pe uscat. Acesta este un exemplu important în care putem realiza cum cu ajutorul fosilelor, un grup îl înlocuiește pe altul mai mare . Mamiferele se deosebesc de reptile în mai
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
Tethys se închide și apare bazinul Neotethys. Clima este caldă și umedă, fără dovezi ale glaciațiunilor. În dreptul polilor nefiind masă continentală nu au existat calote polare extinse. Uscatul era dominat de reptile. Jursicul a fost epoca de aur pentru marii dinozauri erbivori cunoscuți sub numele de sauropodele — "Camarasaurus", "Apatosaurus", "Diplodocus", "Brachiosaurus" și multe altele, care au cutreierat pământul până în perioada târzie a perioadei. Deși mărimea lor ar putea sugerea că erau invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
Apatosaurus", "Diplodocus", "Brachiosaurus" și multe altele, care au cutreierat pământul până în perioada târzie a perioadei. Deși mărimea lor ar putea sugerea că erau invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate), ei au fost prada unor mari terapode (dinozauri carnoivori), cum ar fi "Ceratosaurus", "Megalosaurus", "Torvosaurus" și "Allosaurus". Cei mai mulți dinozauri însă aveau dimensiuni reduse. În timpul Jurasicului apar majoritatea grupelor principale de dinozauri, iar răspândirea este pe toate continentele. În aer, pterozaurii dominau cerul. În tufișuri existau diferite tipuri de
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
perioada târzie a perioadei. Deși mărimea lor ar putea sugerea că erau invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate), ei au fost prada unor mari terapode (dinozauri carnoivori), cum ar fi "Ceratosaurus", "Megalosaurus", "Torvosaurus" și "Allosaurus". Cei mai mulți dinozauri însă aveau dimensiuni reduse. În timpul Jurasicului apar majoritatea grupelor principale de dinozauri, iar răspândirea este pe toate continentele. În aer, pterozaurii dominau cerul. În tufișuri existau diferite tipuri de mamifere timpurii, precum și tritilodontide, șopârle ca sphenodonți și lissamphibia timpurii. Lissamphibia
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate), ei au fost prada unor mari terapode (dinozauri carnoivori), cum ar fi "Ceratosaurus", "Megalosaurus", "Torvosaurus" și "Allosaurus". Cei mai mulți dinozauri însă aveau dimensiuni reduse. În timpul Jurasicului apar majoritatea grupelor principale de dinozauri, iar răspândirea este pe toate continentele. În aer, pterozaurii dominau cerul. În tufișuri existau diferite tipuri de mamifere timpurii, precum și tritilodontide, șopârle ca sphenodonți și lissamphibia timpurii. Lissamphibia au evoluat apărând primele salamandre și caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
animal patruped.Au fost luate mulaje cu urmele găsite în pământ și trimise la Muzeul Britanic de Istorie a Naturii, care a anunțat că urmele erau ale unui hipopotam. În 1934, o faimoasă fotografie, prezenta o creatură asemănătoare cu un dinozaur, al carei gât lung ieșea din apele învolburate. Această fotografie i-a făcut pe unii să speculeze că Nessie ( monstru ) era singurul supraviețuitor al unei specii dispărute de mult, plesiozaurul. Plesiozaurul acvatic, se presupune că a dispărut împreună cu restul dinozaurilor
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
dinozaur, al carei gât lung ieșea din apele învolburate. Această fotografie i-a făcut pe unii să speculeze că Nessie ( monstru ) era singurul supraviețuitor al unei specii dispărute de mult, plesiozaurul. Plesiozaurul acvatic, se presupune că a dispărut împreună cu restul dinozaurilor, cu 65 de milioane de ani în urmă. Totuși, Loch Ness, a fost înghețat în timpul erei glaciare, astfel încât această creatură ar fi trebuit să străbată calea dintre mare și râul Ness în ultimii 10000 de ani. Plesiozaurul, despre care se
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
în anii ‘80, ‘90 dar rezultatele au fost neconcludente. Cercetări se fac în continuare, entuziasmul turiștilor și al investigatorilor profesioniști sau amatori neputând fi stăvilit. Descrierea monstrului din Loch Ness amintește de o reptilă acvatică ce conviețuia pe vremuri cu dinozaurii, pleziozaurul, ceea ce reprezintă o interesantă temă de discuție pentru specialiștii de criptozoologie. Legendele despre un monstru sau un animal care trăiește în lac sunt cunoscute de aprox. 1500 ani. În 565, Sfântul Columban, un călugăr irlandez, a plecat spre Munții
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
scafandrul Duncan McDonalds declara că un monstru uriaș ar fi înotat în direcția sa. Însă Nessie își datorează faima soților Spicer, care, în iulie 1933, au zărit în apele lacului o creatură de aproape 9 metri lungime, asemănătoare cu un dinozaur. Deși oamenii de știință au ridiculizat această poveste, presa mondială a scris nenumărate articole despre descoperirea senzațională. Cu toate acestea, o fotografie credibilă a monstrului nu există nici până în ziua de astăzi. Mergând de-a lungul coastei vestice a Scoției
Monstrul din Loch Ness () [Corola-website/Science/310515_a_311844]
-
(în ) este un roman scris în anul 1912 de Arthur Conan Doyle, despre o expediție pe un platou abrupt (numit ) din America de Sud, unde supraviețuiesc animale preistorice, precum dinozauri și alte specii dispărute. Personajul a fost introdus în această carte. Demn de semnalat este faptul că, deși este un roman important pentru literatura științifico-fantastică cu dinozauri, animalele ocupă doar o mică parte din narațiune, mai multă atenție fiind acordată
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
expediție pe un platou abrupt (numit ) din America de Sud, unde supraviețuiesc animale preistorice, precum dinozauri și alte specii dispărute. Personajul a fost introdus în această carte. Demn de semnalat este faptul că, deși este un roman important pentru literatura științifico-fantastică cu dinozauri, animalele ocupă doar o mică parte din narațiune, mai multă atenție fiind acordată unui război între oamenii evoluați și . Ed Malone, un reporter la "Daily Gazette", se duce la șeful său, McArdle, pentru a primi o misiune periculoasă, cu scopul
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
sau cinci jurnaliști ce doreau să afle dacă teoriile acestuia privind călătoria în America de Sud sunt adevărate. Challenger are aceeași atitudine puțin primitoare și față de Malone, dar mai apoi, după ce s-a convins de buna lui credință, i-a dezvăluit descoperirea dinozaurilor. În cele din urmă îl invită într-o călătorie în care să își dovedească povestirea, împreună cu profesorul Summerlee, alt om de știință în măsură să examineze orice dovadă, și , un gentleman animat de o nestăvilită sete de cunoaștere. Lord Roxton
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
găsesc, membrii expediției sunt atacați de pterodactili într-o mlaștină, în timp ce găsește un fel de argilă albastră care îi stârnește un mare interes. După explorarea terenului și trecerea prin câteva aventuri în cursul cărora exploratorii evită să fie omorâți de dinozauri, Challenger, Summerlee și Roxton sunt capturați de o rasă de . În satul acestor creaturi află că pe cealaltă parte a platoului se află de asemenea o rasă de oameni cu care sunt în permanent război. reușește să scape, și împreună cu
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
Gladys Potts. Fără ca nimic să îl mai rețină la Londra, el se oferă a-l însoți pe în a doua călătorie. În 1915, cercetătorul rus și sovietic a produs propria sa versiune a "Lumii dispărute", în romanul „Plutonia”, care plasează dinozaurii și alte specii jurasice într-un loc secret din Siberia. Autorul își plasează romanul „Vara dinozaurilor” în „lumea dispărută” a lui Doyle. Jocul „Viitorul uitat”, apărut în 1994, are ca sursă de inspirație romanele și poveștile cu , incluzând întregul text
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
pe în a doua călătorie. În 1915, cercetătorul rus și sovietic a produs propria sa versiune a "Lumii dispărute", în romanul „Plutonia”, care plasează dinozaurii și alte specii jurasice într-un loc secret din Siberia. Autorul își plasează romanul „Vara dinozaurilor” în „lumea dispărută” a lui Doyle. Jocul „Viitorul uitat”, apărut în 1994, are ca sursă de inspirație romanele și poveștile cu , incluzând întregul text al acestora. Titlul lui Doyle a fost reluat de Michael Crichton în romanul său din 1995
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
alozaurul care a atacat tabăra este descris ca fiind mare cât un cal, în timp ce în realitate este mult mai mare. De altfel, mărime inexactă îi este atribuită și iguanodonului. Ca urmare a stereotipurilor timpului în care a fost scrisă cartea, dinozaurii erau descriși adesea ca fiind extrem de proști. De exemplu, într-un anumit punct, în carte, un iguanodon smulge copacul din care acesta se hrănea, făcându-l să-i cadă în cap, fără să realizeze ce s-a întâmplat. Această idee
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
urmăresc indiciile, aflând că exploratorul s-a prăbușit cu un avion într-o junglă. Ajunși aici pe urmele lui, rămân blocați pe platou în urma unui cutremur. Pe platou trăiesc o mulțime de specii dispărute, printre care mai multe tipuri de dinozauri. Aici ei se întâlnesc cu un grup de băștinași care aveau o cultură foarte bogată, crezând în zei și ritualuri. Pentru că nu li se spune cum să iasă de pe platou, ei găsesc singuri o metodă de a pleca deși la
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
a fost un dinozaur erbivor care a trăit la sfârșitul stadiului Maastrichtian din perioada Cretacicului Târziu, în urmă cu 68 sau 65 de milioane de ani în ceea ce este acum America de Nord. A fost unul dintre ultimii dinozauri apăruți înainte de dezastrul cauzat la sfârșitul Cretacicului
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
a fost un dinozaur erbivor care a trăit la sfârșitul stadiului Maastrichtian din perioada Cretacicului Târziu, în urmă cu 68 sau 65 de milioane de ani în ceea ce este acum America de Nord. A fost unul dintre ultimii dinozauri apăruți înainte de dezastrul cauzat la sfârșitul Cretacicului care a dus la dispariția lor. Este încă incert dacă trăia în turme sau dacă trăia solitar, dar există dovezi ce sprijină prima variantă. El cântărea între 6 și 12 tone, dar avea
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
dar există dovezi ce sprijină prima variantă. El cântărea între 6 și 12 tone, dar avea dimensiuni mici pentru această masă, între 7,9 și 9 metri în lungime și 3 în înălțime (ambele estimativ), lucru care îl făcea un dinozaur cu mișcări lente. Fosilele sale s-au descoperit pe teritoriul canadian și american. Acest dinozaur apare în foarte multe emisiuni pentru copii (Harry și găletușa lui plină cu dinozauri, Barney și prietenii săi, Dinosaur King (personajul principal împreună cu Tyrannosaurus Rex
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
avea dimensiuni mici pentru această masă, între 7,9 și 9 metri în lungime și 3 în înălțime (ambele estimativ), lucru care îl făcea un dinozaur cu mișcări lente. Fosilele sale s-au descoperit pe teritoriul canadian și american. Acest dinozaur apare în foarte multe emisiuni pentru copii (Harry și găletușa lui plină cu dinozauri, Barney și prietenii săi, Dinosaur King (personajul principal împreună cu Tyrannosaurus Rex), filme (Jurassic Park), precum și documentare (Umblând cu Dinozaurii, Parcul preistoric) Unul dintre cei mai mari
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
și 3 în înălțime (ambele estimativ), lucru care îl făcea un dinozaur cu mișcări lente. Fosilele sale s-au descoperit pe teritoriul canadian și american. Acest dinozaur apare în foarte multe emisiuni pentru copii (Harry și găletușa lui plină cu dinozauri, Barney și prietenii săi, Dinosaur King (personajul principal împreună cu Tyrannosaurus Rex), filme (Jurassic Park), precum și documentare (Umblând cu Dinozaurii, Parcul preistoric) Unul dintre cei mai mari și mai comuni dinozauri cu coarne, cîntărea 9 tone. Numai craniul lui avea o
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]